3,582 matches
-
confundă termenul de neutron cu cel de proton; - distractorul b, elevul confundă structura ionului pozitiv cu cea a ionului negativ; - răspuns corect c, elevul cunoaște structura ionului negativ; - distractorul d, elevul confundă termenul de electron cu cel de neutron. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: aplicare Competența specifică: 2.2. Formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale diferiților atomi, ioni și molecule. Conținutul disciplinar: Structura ionilor Răspuns corect: B a. distractorul a, elevul confundă ionul de siliciu cu atomul de siliciu, nu cunoaște
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
cunoaște structura atomului, a ionilor pozitivi și negativi, nu știe ce înseamnă izoelectronic. 3. Reacțiile de ardere a combustibililor pot fi caracterizate ca: a. reacții lente, exoterme; b. reacții rapide, endoterme; c. reacții lente, endoterme; d. reacții rapide, exoterme. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: raționament Competența specifică: 1.3. Clasificarea reacțiilor chimice după unul sau mai multe criterii Conținutul disciplinar: Reacții lente,rapide,exoterme și endoterme Răspuns corect: D - distractorul a, elevul nu apreciază o reacție ca fiind lentă/rapidă, după viteza
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
termenii exoterm cu endoterm;răspuns corect d, elevul poate aprecia după viteza cu care are loc, dacă o reacție este lentă/rapidă, distinge o reacție endotermă de o reacție exotermă, deoarece cunoaște și aplică noțiunile de reacție endotermă/reacție exotermă. Itemi cu răspuns construit Itemul nr.1 Domeniul cognitiv: Aplicare Competența specifică: 1.1. Diferențierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice Conținutul disciplinar: Fenomene fizice și chimice Corpul itemului: Cristina a luat un pahar cu vin alb, cu miros aromat și a
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
răspuns corect d, elevul poate aprecia după viteza cu care are loc, dacă o reacție este lentă/rapidă, distinge o reacție endotermă de o reacție exotermă, deoarece cunoaște și aplică noțiunile de reacție endotermă/reacție exotermă. Itemi cu răspuns construit Itemul nr.1 Domeniul cognitiv: Aplicare Competența specifică: 1.1. Diferențierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice Conținutul disciplinar: Fenomene fizice și chimice Corpul itemului: Cristina a luat un pahar cu vin alb, cu miros aromat și a adăugat câteva picături de
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
o reacție exotermă, deoarece cunoaște și aplică noțiunile de reacție endotermă/reacție exotermă. Itemi cu răspuns construit Itemul nr.1 Domeniul cognitiv: Aplicare Competența specifică: 1.1. Diferențierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice Conținutul disciplinar: Fenomene fizice și chimice Corpul itemului: Cristina a luat un pahar cu vin alb, cu miros aromat și a adăugat câteva picături de roșu de metil. Soluția din pahar a devenit roz. După două săptămâni proba din pahar avea miros înțepător și a testat-o din
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
Timp de două săptămâni bacteriile au pătruns în vin, determinând alterarea acestuia. A avut loc o transformare fizică deoarece schimbarea nu poate fi reversibilă. 79 Alte răspunsuri incorecte (inclusiv tăieturi, ștersături, semne distinctive, neciteț sau în afara subiectului) Non-răspunsuri 99 Necompletat Itemul nr.2 Domeniul cognitiv: Raționament Competența specifică: 1.1. Diferențierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, a proprietăților fizice de proprietățile chimice, a substanțelor pure de amestecuri de substanțe Conținut disciplinar: Factorii care influențează solubilitatea substanțelor Corpul itemului: Descrieți influența temperaturii
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
Non-răspunsuri 99 Necompletat Itemul nr.2 Domeniul cognitiv: Raționament Competența specifică: 1.1. Diferențierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, a proprietăților fizice de proprietățile chimice, a substanțelor pure de amestecuri de substanțe Conținut disciplinar: Factorii care influențează solubilitatea substanțelor Corpul itemului: Descrieți influența temperaturii asupra solubilității zahărului și a oxigenului în apă. Generalizați răspunsurile date. Grila de atribuire se scoruri: Un răspuns corect include următoarele afirmații: (i) Solubilitatea zahărului în apă crește odată cu creșterea temperaturii. Generalizare: solubilitatea substanțelor solide crește cu
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
scoruri: Un răspuns corect include următoarele afirmații: (i) Solubilitatea zahărului în apă crește odată cu creșterea temperaturii. Generalizare: solubilitatea substanțelor solide crește cu temperatura. (ii) Solubilitatea oxigenului în apă scade odată cu creșterea temperaturii. Generalizare: solubilitatea gazelor scade cu temperatura. Cod Răspuns Item 2 Răspuns corect 20 Răspunsul include AMBELE elemente (i) și (ii) de mai sus. Exemple: Zahărul tos este mai ușor solubil în apă caldă, decât în apă rece. Solubilitatea substanțelor solide este mai mare în apă caldă, decât în apă
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
inconsecvență și labilitate, au puseuri de popor "vegetal", cum sugera cineva. Și tocmai pentru că este un dat, nu e nevoie de un discurs pătimaș de legitimare, de o asemenea formă de impunere a "românității". Dar e nevoie, în schimb, de itemi și repere valorice cu ajutorul cărora să ne fie recunoscută, să spunem, românitudinea, adică altitudinea axiologică pînă la care ne ridicăm cu variile noastre creații (altfel formulat, pînă la ce înălțime rezistă celula românului). În acest din urmă sens, da, românitatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
petrecut în asociații, participarea anterioară (dacă este cazul) și tipul asociației. Mai mult, cercetarea realizată oferă o măsură adecvată a atitudinilor civice continuând abordarea lui Adorno referitoare la personalitatea autoritară care evită pe cât posibil ambiguitățile măsurilor bazate pe un singur item; ea înregistrează atitudinile contrare valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate, pe care le atribuim în general democrației. Scalele astfel construite sunt puse în relație cu participarea voluntară. Prima descoperire este numărul mare de respondenți care afirmă o participare anterioară
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
7 11,6 4,4 18,2 1,9 conducătorii Armatei 4,5 13,8 37,7 24,1 18,3 1,8 conducătorii Bisericii 4,2 13,2 37,1 24,1 19,5 1,9 Media celor patru itemi folosește ca scală în cinci trepte de respingere a alternativelor non-democratice (Crombach's Alpha = 0,66) și reprezintă, deci, susținerea pe care cetățenii o acordă regimului democratic. Și de această dată, cei care se consideră mai competenți politic au tendința
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ocupă, prima dintre ele fiind partidele politice. Dar încrederea redusă în politicieni nu este singulară. Cetățenii nu au încredere nici în primarul orașului, consilierii locali, angajații primăriei, polițiștii din localitate și judecători. Analiza factorială (neindicată aici) arată că cei cinci itemi formează o singură dimensiune (KMO = 0,799). Pentru estimarea încrederii în deținătorii funcțiilor publice locale vom folosi, mai departe, o scală cu cinci unități. Tabelul 2.14 Încrederea în diferite categorii profesionale, în procente Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o femeie să-și dorească un copil chiar dacă nu vrea să aibă o relație stabilă cu un bărbat. Întrebările se referă la atitudini față de egalitatea sexelor în domeniul politic, al forței de muncă, al educației și al familiei. Cei cinci itemi se combină într-o scală (dovedită consistentă de analiza factorială) a sprijinului pentru egalitate. Prima analiză este cea la nivel agregat. Cum era de așteptat, există o relație relativ puternică între nivelul de dezvoltare al țării și acceptarea egalității. Societățile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
tranziția de la comunism la economia de piață și este de așteptat ca valorile predominante să fie cele materiale, nu cele post-materiale. Dacă protestatarii vest-europeni sunt tineri și îmbrățișează valori post-moderne, ce valori împărtășesc protestatarii din România? Folosind bateria de patru itemi folosiți de WVS pentru a măsura valorile post-materiale, ne-am aștepta ca cetățenii români să îmbrățișeze mai curând valorile ce pun accent pe protejarea libertății cuvântului și pe o putere mai mare a oamenilor în discutarea problemelor publice și mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să formeze guvernul, o guvernare de experți care să ia cele mai bune decizii pentru țară, așa cum cred ei de cuviință, în fine, un guvern militar. Vom construi, un indice al susținerii democrației și respingerii alternativelor nedemocratice pe baza acestor itemi. Vom analiza in extenso relația dintre capitalul social și valorile democratice într-un capitol ulterior. Ne limităm aici la introducerea sprijinului pentru regimul democratic în modelele de regresie care determină predictorii cei mai importanți ai participării convenționale și neconvenționale. În
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reciprocitate, chiar dacă măsurarea lor este discutabilă. Aceste "norme de reciprocitate" sunt cele care privesc comportamentul individual egoist sau altruist. Comportamentul altruist este cel care ține cont de consecințele posibile asupra altor persoane, în timp ce comportamentul egoist urmărește doar propriile interese individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi este considerat de către van Schaik (2002) un proxy pentru acceptarea normelor de reciprocitate. În utilizarea acestui proxy, van Schaik îi urmează în operaționalizare pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
egoist sau altruist. Comportamentul altruist este cel care ține cont de consecințele posibile asupra altor persoane, în timp ce comportamentul egoist urmărește doar propriile interese individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi este considerat de către van Schaik (2002) un proxy pentru acceptarea normelor de reciprocitate. În utilizarea acestui proxy, van Schaik îi urmează în operaționalizare pe Stolle și Rochon (1998, 1999), dar și pe Knack și Keefer (1997). În opinia lui Stolle
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
codurile morale ale indivizilor ce trăiesc în comunități imaginare, cum ar fi națiunile.7 Vom adopta această perspectivă psihologică a capitalului social prin măsurarea propensiunii indivizilor către urmărirea interesului strict privat în dauna celui colectiv. Indexul aditiv calculat pe baza itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare din întrebările specifice sunt exprimate pe scală de la 1 (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare din întrebările specifice sunt exprimate pe scală de la 1 (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 5.1.12 Importanța factorilor capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice B S.E. Beta B S.E. Beta (Constant) 0,599 0,063 1,966
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
6 37,6 14,9 3,8 21,1 Să aibă la conducere un regim militar? 5,2 11,5 35,2 30,2 17,7 Reamintim că indicatorul democratic este calculat prin însumarea dezacordului cu alternativele prezentate. Cei trei itemi formează o scală consistentă (Crombach's Alpha = 0,8106). Indicatorul democratic va fi folosit în continuare în relațiile sale cu alte variabile importante. 5.2.2. Măsurarea capitalului social Ca și în cazul analizei la nivel local, vom folosi pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
O altă dimensiune, normele de reciprocitate, este și cea mai problematică, pentru că "normele de reciprocitate" sunt mai greu de măsurat și sunt oricum discutabile. Acestea sunt cele care privesc comportamentul individual egoist sau altruist, așa cum am văzut în subcapitolul anterior. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding), normele de reciprocitate fiind măsurate prin acordul cu o serie de afirmații referitoare la diverse comportamente. Acordul este exprimat prin note de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că acel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
este exprimat prin note de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că acel comportament nu este niciodată justificat, iar 10 că el este întotdeauna justificat. Vom indica mai jos mediile acordului cu afirmațiile respective, precum și abaterile standard. Pe baza acestor itemi vom construi prin însumare un indice al normelor de reciprocitate (Crombach's Alpha = 0,8057). Tabelul 5.2.4. Acceptarea / respingerea normelor de reciprocitate Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog dați câte o notă de la 1 la 10, unde
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
foarte interesat) Încredere socială 1 se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni, 0 e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii Centrism politic Pe scala 1 (stânga) 10 (dreapta), centrul: 5, 6 Post-materialism Scală adițională a doi itemi. 3 categorii de valori (0 materiale, 1 mixte, 2 postmateriale). Crombach's Alpha = -2,6020. Ecologism Scală adițională a doi itemi: acordului cu creșterea taxelor, respectiv acordul cu donarea unor sume de bani, în scopul protecției mediului. 3 categorii (0
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
relațiile cu oamenii Centrism politic Pe scala 1 (stânga) 10 (dreapta), centrul: 5, 6 Post-materialism Scală adițională a doi itemi. 3 categorii de valori (0 materiale, 1 mixte, 2 postmateriale). Crombach's Alpha = -2,6020. Ecologism Scală adițională a doi itemi: acordului cu creșterea taxelor, respectiv acordul cu donarea unor sume de bani, în scopul protecției mediului. 3 categorii (0 dezacord cu ambii itemi, 1 acord cu unul dintre itemi, 2 acord cu ambii itemi). Crombach's Alpha = 0,9088. Sprijin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
valori (0 materiale, 1 mixte, 2 postmateriale). Crombach's Alpha = -2,6020. Ecologism Scală adițională a doi itemi: acordului cu creșterea taxelor, respectiv acordul cu donarea unor sume de bani, în scopul protecției mediului. 3 categorii (0 dezacord cu ambii itemi, 1 acord cu unul dintre itemi, 2 acord cu ambii itemi). Crombach's Alpha = 0,9088. Sprijin pentru regim Sprijin pentru democrație Scală adițională a 3 itemi: dezacord cu 3 alternative nedemocratice (Crombach's Alpha = 0,8106). Încredere politică Încrederea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]