3,495 matches
-
noastră. Pentru a realiza acest gheșeft roșii vor fi în stare să facă compromis cu orișicine, de orice nuanță politică ar fi. De acolo mâna frățească pe care-o întind în toate părțile, de acolo durerea de țară a Camerei iubitoare: hinc illae lacrimae. [25 noiembrie 1878] ["Așadar ieri... Așadar ieri a trecut un an de când a căzut Plevna. Vremea e muma ironiei; ea, care a fost sufletul marilor evenimente, trecând nu ne-a lăsat în mâini decât coji deșerte cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
guvernul nu spune ce voiește, ce soluțiune ar înlătura greutățile internaționale, nimic c-un cuvânt. Dacă guvernul pare a avea esplicări, apoi le are numai cu Alianța. Mai mulți reprezentanți ai acestei noua puteri europene, mai mulți soli ai vitezei, iubitoarei de adevăr, lealei si generoasei nații izraelite petrec la București, mirabile dictu, nu în arest corecțional pentru escrocherie, nici în detențiune pentru vagabondaj, ci gură-n gură cu Sf. Marele Prooroc C. A. Rosetti, pentru a pune la cale fericirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
membrii poartă 2/3 din toate sarcinele statului, pe când celelalte clase poartă numai 1/3 parte. Din această proporție se va vedea că, daca partidul conservator are vreun interes, e desigur acela al stabilității, al unui guvern regulat, conștiincios și iubitor de țară, nicidecum însă pe acela de a veni numaidecât la putere. Ce sânt însă dd. roșii când n-au puterea în mîni? Nimic decât palavragii de cafenele, ajunși în trista stare de-a purta iarna pălării de paie și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-l întrebai: "Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte? ", badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor îi fi, și-ți răspundea: Apoi de! domnule, zi este". Dar daca, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției și te apucai să-i zici: Ce spui tu mă badeo! nu vezi că-i noapte? " Mușat își îndrepta căciula
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
c-un timp sau c-o persoană care s-ar cere pentru însemnarea înțelesului, ci pune câteva dupăolaltă, pentru ca să se pară că zice ceva. Am spus, spunem și vom spune cumcă națiunea a fost, este și va fi. Deci cetățenii iubitori și iubiți s-adună, s-au adunat și se vor aduna, ca să se sfătuiască, să zică, să dezbată, să vadă, să priceapă și să înțeleagă că bine nu este, n-a fost și nu va fi cu noi, între noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spunea că sânt "geniale". Reținusem și eu o însemnare pentru concizia finalului unei existențe: Aici zace și se face Nicolae Pârvu praf... Cimitirul era, cică, plin de astfel de inscripții, dar mult mai rele, pentru cel ce în viață fusese iubitor al paharului, care n-avea să mai bea acum decât apă de ploaie, curvar, să mai iubească acum și el pe vecina de mormânt, palavragiu sau certăreț, să se certe de-aici înainte cu viermii, mâncău, acum avea să-l
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sfârșitul abecedarului dedicată lui Gheorghe Lazăr, în care profesorului ardelean îi este adus un tribut de recunoaștere: "Lazăr, cel dintâiu învățător al științelor pe limba Românească, nu era nici de părinți nobili, nici patriot de aici, dar pentru că era rumân iubitor de neamul său s-a arătat mai folositor decât oricare Patriei noastre. Căci el este care a deșteptat pe rumâni că sînt adevărați Romani" (p. 76). Există un neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locului. Militarismul, spiritul sacrificial și mai ales lupta pentru neatârnare, manifestate de daci în luptele lor cu romanii, exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ieri d. C. A. Rosetti. Răspunzând, ca ministru de interne, la o interpelare a d-lui Maniu în privința unui scandal administrativ de la Dorohoi, d. C. A. Rosetti "aduce laude guvernului ilustrului domn Dumitru Brătianu". Mâine poimâine un secretar spiritual și iubitor de farse, de ex, d. Poroineanu, îl va gâdila pe ilustrul domn cu un pai pe la ureche, ca să-l facă a se apăra de muște, pentru petrecerea confraților liberali. · Senatul s-a ocupat ieri cu proiecte de lege de o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum e neamul românesc, să piarză tertipurile, viclenia și istericalele fanariote. și atunci vor putea fi români adevărați. Pîn-atunci ne e scârbă de ei, ne e rușine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste și iubitoare de adevăr care-a putut fi amăgită un moment de asemenea panglicari, căci și omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată. Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari le-am suferit, dar, din nefericire, sunt adevărate. Cu toate acestea ziarele lor se azvârl la iperbola că evreii au fost chemați, utili, necesari chiar. Chemați calea valea! Nu știm cine i-a chemat, dar bun român și om iubitor de țara lui desigur n-au fost. Utili și necesari, cum? Este utilă, este necesară o rasă care, direct sau indirect, [î]ți nimicește poporul? Se vor ridica protestațiuni desigur, dar nu ne pasă de ele. Înainte-ne stă deschisă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că e fiul unui lumânărar grec din Botoșani, ar fi aflat c-un cuvânt că tot ce e turbure* și coruptibil în această țară nu e român și că poporul acesta rom[în] este cel mai drept, mai fidel, mai iubitor de adevăr de pe fața pământului. ["DAR DACA NU PUTEM SPERA... "] 2264 Dar daca nu putem spera nicicând de-a asimila caracterul, avem o altă speranță, întemeiată asemenea pe știință. Ca rasă veche ea trebuie să degenereze din ce în ce mai mult. Din ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne ferim după Învățătura Domnului, care zice : „Și nu ne duce pe noi În ispită” sau : „Privegheați și vă rugați ca să nu intrați În ispită” (Matei 26, 41). Iar celălalt este pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția cea iubitoare de păcat. Amândouă ispi‑ tele, pe cea de voie și pe cea fără de voie, le uneltește cu vicleșug cel rău : pe cea dintâi, semănându‑și neghina și ațâțând sufletul prin plăcerile trupului ca să‑l Înduplece să‑și desfacă dorința de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceste examene grele și dureroase să se aleagă cei buni, fie că‑s săraci, fie că‑s bogați, pentru că și unii și alții trec proba la fel prin răbdare. În asemenea momente mai ales se arată omul dacă e generos, iubitor de frate și recunoscător, sau dacă, dimpotrivă, e cu gura plină de blesteme și cu gândul schimbător, după vici‑ situdinile vieții 24. Iar pentru a ne spori tăria În a răbda Încercările vieții, părinții cei duhovnicești ne Învață că cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ocazii binevenite pentru a declanșa o reorientare spirituală a vieții unei persoane. În această viață, acest rău, boala, este făcut să slujească scopului bun al lui Dumnezeu. Astfel, această perspectivă dezvăluie - dincolo de orice preocupare legată de dreptatea divină - modul aparte iubitor În care Dumnezeu combină respectul pentru libertatea umană cu oferta aceasta constant reînnoită a salvării de consecințele libertății umane prost folosite. Experiența suferinței trupești oferă oportunitatea per‑ misă de Dumnezeu de a realiza un scop restaurator : așa cum am arătat și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunăta‑ tea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat”54. 54 Suferința și creșterea spirituală Pentru ca noi să trăim În iubire, Creatorul nu dă porunci despotice, ci lansează apeluri iubitoare. Fericitul Augustin, un mare spirit enciclopedic, Înzestrat atât cu o inteligență pătrunzătoare În cele mai abstracte probleme dar și cu o inimă plină de bunătate, notează următoarea vorbă de duh : „Iubește și fă ce vrei”55, căci dacă cineva iubește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Domnul. Conștienți de Înalta lor misiune, creștinii vor să‑L reprezinte pe Mântuitorul și să‑I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi În vremea vieții lor o „Evanghelie Întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale Între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, Îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”92. Această aplecare smerită și iubitoare spre celălalt este Înscrisă ontologic În noi : „nimic nu este mai propriu naturii noastre decât să fim soci‑ abili Între noi, să ne ajutăm și să ne iubim unul pe altul”93. Creștinul nu‑i transmite celui suferind doar compasiunea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ușă, Îndreptându‑se către cei avuți, iar dacă stau la Încru‑ cișarea drumurilor, cer mila tuturor trecătorilor, cum o cerea și Daniil În groapă (Daniel 14, 32) ; În schimb cei chinuiți de boală te așteaptă pe tine cel evlavios și iubitor de săraci”100. Pretutindeni deci e nevoie de lucrarea faptelor bune. „Dacă aceasta lipsește, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin”101. Credința fără fapte este numai o umbră fără de putere 102. Nu ne‑am propus aici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le nu puțină ușu‑ rare În amara lor durere 105. Unul din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atenția, sprijinul, Întărirea, Încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri În suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu‑și adeseori viața Într‑o cameră rece de spital. Prezența noastră iubitoare la căpătâiul lor le este de un mare folos, pe care nici nu Îl putem bănui. Scriind acestea, gândul Îmi zboară la mici episoade din anii studen‑ ției, atunci când În clipele mele de răgaz, vizitam Împreună cu studenții de la ASCOR (Asociația
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți 176 Suferința și creșterea spirituală povestea următoarele : Odată pe când mă aflam În Alexandria, am intrat În biserica unui martir ca să mă Închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era Însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându‑se de grilajul de fier ce Împrejmuia locul unde se afla mucenicul, Îi spunea cu putere : «M‑ai părăsit, Doamne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la persoană. Timpul suferinței poate fi convertit de cel suferind Într‑un timp al sensibili‑ zării, al apropierii de Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii În a‑L primi În suflet pe Dumnezeu Cel iubitor. Unii, precum consolatorii maligni ai lui Iov vor considera Întotdeauna că suferința este o marcă a respingerii sau a pedepsei divine. Pentru ei, suferința pare a fi o veste fără Îndoială rea. Pare a arăta că cei cuprinși de ea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
smerit pământean și unul dintre noi - L‑a ajutat pe El, Fiul Omului, să o ducă. Și așa cum acela la Început „a fost silit” de ostași (Marcu 15, 21) să‑I ducă crucea, Însă, mergând alături de Hristos, În prezența Lui iubitoare pe via dolorosa, crucea i s‑a părut dintr‑o dată ușoară și ar fi purtat‑o din iubire de Dumnezeu chiar și până la capătul pământului. Deci, În Sfintele Scripturi, suntem Îndemnați să ne rugăm Domnului să fie astfel și cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îl pot Întări dacă acesta nu descurajează, ci se Îmbărbătează În răbdare, rugăciune și mulțumire către Dumnezeu. Însă, În această luptă nevăzută și În acest răz‑ boi pe plan duhovnicesc, omul nu rămâne singur, ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu În el, să devină mai Încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]