3,184 matches
-
care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o domnul și doamna, părinții ei, până la Afumați, a cărora jale de despărțire nimeni nu poate povesti, iar și veselie ce s-au făcut la Iași, la Moldova ... cu anevoie este a să povesti. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 307) Pentru noi, astăzi, imaginarul medieval redă "prezența" feminină ca fiind produsul unei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză în emiterea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă în raport cu literarul, dar neutrul și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și mult mai rece
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și mult mai rece. Remarcăm în același text ca trăsătură generală ce se păstrează și azi în vorbirea populară din multe zone, reducerea formelor cuvintelor în vorbire, în special prin omiterea sunetelor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cum ziceam, e și mai trist să îl vezi la niște biete femei, care au vrut și ele să devină politiciene - că, de, bărbatul poate fi un pic mai gras ca dracul, dar femeia... ah, femeia! Nu-i mai mare jalea să vezi că o tânără zglobie și plină de energie reformistă ajunge după un an sau doi o namilă obosită și arțăgoasă, cu aere și umeri de comisar sovietic? Mare mister, oricum! Mai ales că, odată cu greutatea, proaspeților îngrășați li
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de cele mai multe ori, zugrăvind sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se mai utilizează și catrene versificate
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
a încheiat, în mari zvârcolituri, sesiunea studenților din anii mici la lit. comp. Împreună cu Gabi am corectat zi-lumină peste 700 de lucrări. Eu - anul I. Ce să zic? Că uneori am râs, dar cel mai des am rămas mută de jale. Căci rareori mi-a fost dat să citesc atâtea gogomănii ieșite din pixurile fătuțelor și flăcăilor de la, totuși!, Litere. De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
publicul tînjește să se apropie. Ca și în amintirile lui Pnin despre Mira Belocikina, cîntecul răscolește (aduce în memorie) o veche durere, dar funcționează cum se cuvine doar cînd se aude din depărtare: vocea lui D’Arcy capătă "inflexiuni de jale din pricina depărtării”. (Aici avem de fapt o amplificare spațială a durerii pe care o putem menționa alături de cea temporală, prezentată mai devreme în 3.2.1). Și numai îmbinarea deosebită de perspective și focalizări trăite de Gabriel - "o femeie care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu) − predicatul se combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi este a mânca (C. Negruzzi) − mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de spus despre pensionare, ai ieșit la pensie, ai mai fost la București și altele mai mărunte. Azi, aici la Focșani, e o zi însorită și frumoasă, se văd copiii într-un părculeț, jucându-se și, parcă tare mi-i jale când mă gândesc la distanța dintre vârstele lor și a mea, la câte am petrecut în viața mea, de când eram ca ei. Dar parcă mă simt un fel de erou că am supraviețuit războiului și altor necazuri. Doresc mult să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
arcului de elipsă, albastrul din girofar îi șterge tăcerea, neajunsul că știi ce urmează din structurarea știrii, ar trebui să fi aici să vezi luxul enormelor deplasări, tone de metale în ființe prelucrate, combustibil de lux extravaganta finalitate, din ce jale se întrupează Electra! rămîne eleganța semnului mișcat, acceleratul Timișoara Iași albastru la capăt de traseu, Tîrgu Frumos pe lîngă vagon, pași aruncați, îl țin pe celălalt strîns de braț, lasă-l să urce că pleacă! mulțumesc mult, Vasile, te iubesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet cu melodie, întîmplările din capul rîmei încolțite de polițist, ea ori sora ei, ce e comerțul ăsta ambulant! Brazi sîngele albastru al petrolului Ioan Grigorescu, cînd a venit din armată, înainte, jale, Ploiești, vorba înfrățește din varii platforme, urcă, pfai, ce plin e! coroana mortuară peste gențile din boxă, Ploiești Tîrgoviște etajat și gol cu becurile gării, nasturi luminoși pe coloanele de cracare, sîngele din pămînt repornit scoate miros, mesaj identic la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aiurire pe care cîrdășia munte-autobuz o întrece, nu tu zone de vegetație, etaje de vegetație, repertoriu funcțional, stație Salvamont, stațiune, mină sau bloc turn de oraș mineresc egal te aștepți să apară! orașul autogară cît plăcinta betoanelor, nu Abrud, Cîmpeni, jalea folclorică Gîndu' și străinătatea / Îți mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției, casele fără curți matahale între vecini, peretele din spate ține munte, ia navetiste, grilaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din partea colegelor. Aveam puține colege în grupă, însă una a fost mai insistentă și nu am dus o săptămână condica la semnat. Unul dintre colegii mei, Mihai Voiculescu, mi-a făcut și o poantă și a subtilizat-o. Or, era jale dacă nu duceai condica de prezențe ca să fie semnată. Atunci am fost chemat și mustrat, iar în anul următor nu am mai fost ales șef de grupă. Dar în CV am trecut funcția pe care o deținusem în anul universitar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
asigura legătura dintre Copou și Tudor. D. T.: Ei, și cu linia aceasta de tramvai s-a mai rezolvat situația. A fost una dintre marile probleme rezolvate ale Iașului. Dimineața erau ciorchine pe autobuze, cădeau de pe scări, ce mai... era jale. S. B.: Și în spectacolele umoristice ale studenților își avea loc scheciurile cu autobuzul 27, care era de fapt infernul. Mai departe: s-a propus înființarea unui cinematograf în complexul "Tudor Vladimirescu". D. T.: Nu s-a mai finalizat propunerea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se introduseseră restricții la deplasări în străinătate, aveau liber la vize doar ansamblurile din Scornicești și Petrești. Așa am ratat și alte deplasări, mai ales în Italia, unde era programat un turneu cu o croazieră în Mediterană. Atunci a fost jale mare! Altă dată i-am trimis fără aprobarea Bucureștiului - știa doar Cătălin Dumitriu, secretar al UASCR-ului care răspundea de Iași. Ca să nu mai cer aprobări speciale de la București, și-a asumat-o Cătălin Dumitriu, cu informarea ulterioară a lui
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se scula și iar făcea năzbîtii. Ăla care o scăpat de la Socola, atunci demult, l-a omorît pe doctorul Jariște? Și pe soția lui. L-au luat, săracii, în docar, mergeau spre Crasnaleuca! Eram copil pe-atunci, a fost mare jale... Dar cum i-a omorît? Cu un cuțit cît un iatagan! Le-a tăiat gîtița ca la porci, Doamne iartă-mă... Scena celor doi oameni cu gîtul tăiat este imaginată de cei trei și au frisoane. Dacă ăsta, care vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînului Mariței. Vuk jr. a fost înțărcat de două zile, dar n-a făcut mare scandal. De mult Marița n-avea suficient lapte și Vuk jr. s-a învățat a mînca de toate. Vuk era învățat acum cu gălăgia și jalea pîlcurilor de refugiați albanezi care părăseau nordul țării. Îi ajuta cu ce putea și-i părea rău de nefericirea lor. În tot satul se vorbea de un posibil atac terestru al trupelor NATO și Vuk a primit ordin să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
simplu. Dar, trebuie să recunoaștem, dragă prietene de demult, că dacă unii dintre noi au ajuns ce au ajuns, asta se datorește în mare măsură și necruțătoarei doamne Averescu. Nu ierta nimic. Dacă veneai la școală cu lecțiile neînvățate, era jale mare. Punea în funcție vergeaua. Nu de puține ori îmi ordona ca un veritabil sergent major : Toloacă, mâine să am pe catedră o sfântă vergea nou-nouță. Asta însemna că din cea veche mai rămăsese doar un căpețel. Conștiincios din fire
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu conteneau să-și plângă și să-și pomenească feciorii că brazii, căzuți la datorie, pana hat departe, departe, prin stepele Calmuce, la porțile Stalingradului, la Sevastopol sau Kerci și mai tarziu chiar pe cestele înghețate ale Tatrei. Această eră jalea din casele părinților, bunicilor și cunoscuților noștri, când noi am inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei erau gospodari din satele Bucovinei sau slujbași care ramaneu fără salarii din orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]