28,495 matches
-
juridic privind starea de alertă, susținându-se că acesta creează posibilitatea Guvernului de a dispune prin acte infralegale restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, iar critici similare au mai fost analizate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
alertă și a actelor subsecvente a fost sancționat prin pronunțarea Deciziei nr. 392 din 8 iunie 2021 (a se vedea Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021, precitată). ... 30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 31. Distinct, în ceea ce privește criticile formulate în raport cu art. 25 alin. (1) privind dreptul la liberă circulație, art. 29 privind libertatea
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
Distinct, în ceea ce privește criticile formulate în raport cu art. 25 alin. (1) privind dreptul la liberă circulație, art. 29 privind libertatea conștiinței, art. 39 privind libertatea întrunirilor și art. 45 privind libertatea economică, Curtea precizează, în acord cu jurisprudența sa, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe care dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
identice sau similare, iar în situații juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, oficiile de cadastru nu pot fi puse, sub aspect procesual, pe poziție de egalitate cu părțile din procesele respective. ... 21. Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia. ... 22. În plus, Curtea reține că prevederile art. 915 din Codul civil reglementează răspunderea pentru ținerea defectuoasă a
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
interesate să uzeze de toate căile de atac, inclusiv cea a recursului, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale și convenționale invocate. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. De asemenea, apreciază că, în cazul dispozițiilor art. 78 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prevederea potrivit căreia părțile pot declara doar apel, nu și recurs, are în vedere situația particulară a hotărârilor pronunțate în
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
și prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa, a statuat că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16). ... 14. De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
absolut și că există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept. ... 16. În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului în această materie, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. De altfel, prevederile legale criticate se referă la soluționarea unui incident procedural, care poate interveni indiferent de materia cauzelor deduse soluționării instanțelor de judecată. ... 17. Totodată, Curtea mai reține, în acord cu jurisprudența sa constantă, că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens este Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.429D/2019 la Dosarul nr. 3.337D/2019, care este primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.110/3/2018, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare“, este încălcat, deoarece este un nonsens ca actul de suspendare să producă efecte și după abrogarea unui act normativ. Se precizează că inclusiv Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că o normă abrogată nu poate fi repusă în vigoare. În plus, art. 66 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000 se încalcă, deoarece acesta interzice ca, ulterior abrogării, care are caracter definitiv instantaneu și este ultimul eveniment
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
Deciziei Curții Constituționale nr. 443 din 21 iunie 2016, iar această problemă a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015. Este evocată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la marja largă de apreciere de care statele trebuie să se bucure în implementarea politicilor sociale și economice. În plus, instanța judecătorească trimite la o serie de decizii pronunțate de instanța supremă în
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
să se bucure în implementarea politicilor sociale și economice. În plus, instanța judecătorească trimite la o serie de decizii pronunțate de instanța supremă în această materie, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale privind asigurarea interpretării unitare a legii, precum și la jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a pronunțat cu privire la problematica de drept care face obiectul sesizării de neconstituționalitate. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
prevederile criticate în prezenta cauză au fost criticate și în cauza soluționată prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021. Prin această decizie, raportându-se la jurisprudența sa anterioară prin care a mai examinat constituționalitatea unor prevederi referitoare la ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Curtea a constatat că prevederile criticate și în cauza
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Curtea a constatat că prevederile criticate și în cauza de față nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, reiterând jurisprudența sa anterioară, Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 20). ... 21. Curtea a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
nu a fost justificată în niciun fel. Astfel, în condițiile inexistenței unei situații excepționale, rezultă că executarea eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești nu respectă un raport rezonabil de proporționalitate între mijlocul folosit și scopul urmărit. ... 6. Se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la obligația statului de a executa într-un termen rezonabil hotărârile judecătorești îndreptate împotriva sa și se concluzionează că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
Omului cu privire la obligația statului de a executa într-un termen rezonabil hotărârile judecătorești îndreptate împotriva sa și se concluzionează că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, nu poate fi considerat în concordanță cu jurisprudența antereferită, în condițiile în care evaluările Guvernului nu au indicat existența unui deficit bugetar grav sau a unor condiții generale extrem de dificile. ... 7. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 8. Se arată
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
generale extrem de dificile. ... 7. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 8. Se arată că criticile de neconstituționalitate raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție sunt neîntemeiate, sens în care se menționează jurisprudența Curții Constituționale generată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, precum și preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Se arată că preambulul actului normativ conține elementele de fapt necesare și suficiente pentru a indica existența unei situații
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că are o bogată jurisprudență în privința soluțiilor legislative care reglementează eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38, 40, Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Larkos împotriva Ciprului, paragraful 29, respectiv Bocancea și alții împotriva Moldovei, paragraful 24). Totodată, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Astfel, mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]