4,083 matches
-
în articolul de atracție. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost umbrit de stilul factual, aflat în ascensiune; oricum, era cea mai nouă versiune a unei vechi teme care demonstra o conștiință în formare mai evidentă. În același timp, jurnalismul literar narativ continua să fie practicat independent. Înaintașii articolului de atracție modern pot fi găsiți în anecdotele știrilor polițienești publicate în Sun: Wm. Luvoy s-a îmbătat deoarece ieri a fost foarte cald. A băut nouă pahare de coniac cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cumpărat Sun, Dana a adăugat "două îmbunătățiri. Prima a ajuns să fie cunoscută sub numele de "story de interes uman", pe care practic a inventat-o. Cealaltă a fost un simț mai acut al valorii știrilor" (Tebbel 220). Prima era "jurnalismul personal" observat de Ziff, "ecoul" căruia se găsea mereu în ziarele din țară (147). Încă o dată se poate vedea cum granițele dintre articolele de atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost un simț mai acut al valorii știrilor" (Tebbel 220). Prima era "jurnalismul personal" observat de Ziff, "ecoul" căruia se găsea mereu în ziarele din țară (147). Încă o dată se poate vedea cum granițele dintre articolele de atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Tebbel 220). Prima era "jurnalismul personal" observat de Ziff, "ecoul" căruia se găsea mereu în ziarele din țară (147). Încă o dată se poate vedea cum granițele dintre articolele de atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție a fost una din influențele jurnalismului literar narativ. Totuși, de-a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vedea cum granițele dintre articolele de atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție a fost una din influențele jurnalismului literar narativ. Totuși, de-a lungul secolului al XIX-lea narațiunea "artistică" era practicată ca parte a unei tradiții neîntrerupte. Un exemplu este schițele georgiene scrise de Augustus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție a fost una din influențele jurnalismului literar narativ. Totuși, de-a lungul secolului al XIX-lea narațiunea "artistică" era practicată ca parte a unei tradiții neîntrerupte. Un exemplu este schițele georgiene scrise de Augustus Baldwin Longstreet, apărute mai întâi în ziarele din Georgia în 1830. Când
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
atunci când a notat în prefață: "Am folosit puțină îndemânare pentru a le recomanda cititorilor contemporani" și "câteva scene sunt adevărate pe cât le permite neajunsul memoriei să fie" (iii). Nu toate sunt adevărate, dar cele care sunt veridice sunt exemple de jurnalism literar narativ care au apărut înaintea articolului de atracție al anilor 1860. Este evident că scriitori precum Longstreet au trecut ușor și indiferenți printre modurile de ficțiune și nonficțiune a căror separare poate fi privită ca o invenție modernă. Un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hart 681), pe când Norton Anthology o clasifică drept "povestea [lui Melvillea] captivității sale într-un trib din Polinezia" (Baym și alții 1:2146). Relatarea lui Melville indică spre volumul imens de literatură de călătorie care reflectă mai pe larg un jurnalism narativ sănătos pentru acea eră. Printre acestea se află și acum uitatul Travels Through the South of France... de către americanul "lt. col. Pinkney", publicat în 1809 ("Fete Champetre", 674). La fel cum au făcut Crèvecoeur, Rowlandson și Bradford în secolele al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
generalizări care determinau cum trebuiau să vadă lumea. Dar bineînțeles fenomenele oferă întotdeauna excepția. Deși Pinkney generalizează despre tipurile umane, el se confruntă cu ambiguitatea fenomenală și recunoaște acest lucru într-o afirmație care anticipează realismul literar, naturalismul literar și jurnalismul literar narativ. În aceeași schiță în care caracterizează franțuzoaicele la o sărbătoare, el mai descrie un băiat de la țară care a învățat singur să deseneze. Senatorul orașului, plin de admirație față de talentul băiatului, îl primește în casa sa și îi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dar nu ar avea nici un interes personal față de subiect. Prin această metodă a ironiei Thoreau și Crane își confruntă cititorii cu problema subiectivităților care evită implicarea lor cu Celălalt. Astfel de caracterizări pun în opoziție o alegorie despre ceea ce reprezintă jurnalismul narativ literar: încercarea de a implica subiectivități. Având acest lucru în vedere, putem explica parțial de ce serializarea manuscrisului în Putnam's a încetat brusc după capitolul 4. Editorul (și prietenul) lui Thoreau, George William Curtis s-a temut că publicarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iese în prim-plan. Având în vedere indeterminarea infinită a lumii înconjurătoare, orice selecție a unor detalii este de fapt o selecție care poate fi doar consecința cunoașterii individuale, lucru care s-a putut observa și în versiunile timpurii de jurnalism narativ ale lui Bradford sau Longstreet. Acest lucru este valabil pentru ambele modele de jurnalism, dar într-o măsură diferită. Insistența, conștientă sau nu, a unei conștiințe evidentă în formarea ei în story sau în modelul narativ ajută la deosebirea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unor detalii este de fapt o selecție care poate fi doar consecința cunoașterii individuale, lucru care s-a putut observa și în versiunile timpurii de jurnalism narativ ale lui Bradford sau Longstreet. Acest lucru este valabil pentru ambele modele de jurnalism, dar într-o măsură diferită. Insistența, conștientă sau nu, a unei conștiințe evidentă în formarea ei în story sau în modelul narativ ajută la deosebirea ei de modelul informațional sau discursiv. În cadrul modelului story se află și articolul de atracție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Insistența, conștientă sau nu, a unei conștiințe evidentă în formarea ei în story sau în modelul narativ ajută la deosebirea ei de modelul informațional sau discursiv. În cadrul modelului story se află și articolul de atracție convențional, tradiția mai veche a jurnalismului narativ și versiuni senzaționale ale unor povestiri adevărate. Diferența este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
story sau în modelul narativ ajută la deosebirea ei de modelul informațional sau discursiv. În cadrul modelului story se află și articolul de atracție convențional, tradiția mai veche a jurnalismului narativ și versiuni senzaționale ale unor povestiri adevărate. Diferența este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție convenționale și jurnalismul literar narativ, "deși unele părți ale jurnalismului literar erau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
versiuni senzaționale ale unor povestiri adevărate. Diferența este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție convenționale și jurnalismul literar narativ, "deși unele părți ale jurnalismului literar erau foarte similare cu ceea ce avea să fie numit articol de atracție, au evitat formula acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" ("Third Way", 6). În orice caz, prinși între
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție convenționale și jurnalismul literar narativ, "deși unele părți ale jurnalismului literar erau foarte similare cu ceea ce avea să fie numit articol de atracție, au evitat formula acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" ("Third Way", 6). În orice caz, prinși între cerințele știrilor factuale obiectivizate și o versiune
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Third Way", 6). În orice caz, prinși între cerințele știrilor factuale obiectivizate și o versiune mai subiectivă, cunoaștem alegerile făcute de jurnaliștii modelului narativ literar. Povestea acestui model are o istorie lungă și venerabilă, ceea ce este important în stabilirea geanologiei jurnalismului literar narativ printre celelalte modele narative. De fapt, într-un ecou istoric straniu al acta populi Romani de acum o mie opt sute de ani, John B. Bogart, editorul ziarului Sun de la 1873 la 1890, va da un sfat unui tânăr
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
după trupul stăpânului său. Personificarea comportamentului câinelui roman și "caninizarea" comportamentului bărbatului american din sfatul lui Bogart indică conștiința în formare pe care jurnaliștii modelului narativ literar o vor îmbrățișa deschis. În plus, putem vedea în cele două curente de jurnalism genul de preocupări ideologice care vor fi oglindite eventual în dezvoltarea știrilor supraobiective și a jurnalismului literar narativ, iar acest lucru ridică o întrebare epistemologică fundamentală: cum se poate descrie cel mai bine lumea înconjurătoare? În principiu, știrile obiective par
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Bogart indică conștiința în formare pe care jurnaliștii modelului narativ literar o vor îmbrățișa deschis. În plus, putem vedea în cele două curente de jurnalism genul de preocupări ideologice care vor fi oglindite eventual în dezvoltarea știrilor supraobiective și a jurnalismului literar narativ, iar acest lucru ridică o întrebare epistemologică fundamentală: cum se poate descrie cel mai bine lumea înconjurătoare? În principiu, știrile obiective par să servească acestui scop mai bine datorită intenției sale de a exclude părtinirea. Dar așa cum au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
principiu, știrile obiective par să servească acestui scop mai bine datorită intenției sale de a exclude părtinirea. Dar așa cum au observat câțiva critici, știrile obiective își lasă cititorii neputincioși, în mod paradoxal, deoarece exclude participarea într-un astfel de discurs. Jurnalismul literar narativ oferă cititorului o șansă de a se implica deoarece scopul său este de a micșora distanța dintre subiectivitate și obiect, nu de a o mări. Prin astfel de metode, jurnaliștii modelului narativ literar s-au mutat adesea de la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spirituală a acelui Eden modern. Nu vreau să sugerez că știrea obiectivă este incapabilă de a schimba ideologiile contemporane. Dar punctul ei forte este în același timp și punctul ei slab deoarece "castrează" cititorii, lăsându-i neputincioși. Nici o formă de jurnalism nu este superioară alteia. Aceasta a fost problema care a apărut în cazul privilegierii istorice a modelului discursiv în defavoarea celui de story și mai specific a știrilor obiective în defavoarea jurnalismului literar narativ din secolul nostru. Având în vedere că punctele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
slab deoarece "castrează" cititorii, lăsându-i neputincioși. Nici o formă de jurnalism nu este superioară alteia. Aceasta a fost problema care a apărut în cazul privilegierii istorice a modelului discursiv în defavoarea celui de story și mai specific a știrilor obiective în defavoarea jurnalismului literar narativ din secolul nostru. Având în vedere că punctele forte ale ambelor forme sunt și punctele lor slabe, o asemenea concluzie este în favoarea unei diversități jurnalistice în încercarea dificilă de a interpreta lumea înconjurătoare. Platon, filozoful obiectivizării și idealizării
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o opoziție între aceste schițe, pe care el le definește ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o opoziție între aceste schițe, pe care el le definește ca rezultând dintr-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o opoziție între aceste schițe, pe care el le definește ca rezultând dintr-un "schimb de subiectivități", și scrierea lui Jacob Riis How the Other Half Lives - Cum trăiește cealaltă jumătate - pe care Trachtenberg o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]