2,650 matches
-
fie deresponsabilizarea personală, indică tocmai în corupția inimii cauza primară a corupției atitudinilor și a comportamentelor existențiale ale oamenilor: „Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. Căci din inima omului ies: gândurile rele, desfrânările, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru și-l fac pe om impur” (Mc 7,20-23). Aici nu ne găsim în fața unei judecăți nete negative din partea lui Isus asupra naturii umane, asupra faptului că
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cunoscut ca deregulation. În scurt timp, după cum a scris juristul Guido Rossi, liberalizarea și dereglementarea au devenit obiectul unei proprii și adevărate idolatrii. Dar, ceea ce rezultă astăzi este prăbușirea unui capitalism, privat de baza sa istorică și normativă, redus la lăcomia oarbă a banului. Este vorba despre o aurea sacra fames, cu atât mai distructivă cu cât e mai mult abandonată sieși, separată de economia reală. Prin urmare, Tony Judt nu greșea când afirma: „capitalismul fără reguli este cel mai rău
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
dacă nu sunt trimiși din ascultare. Din păcate, uneori, și nu fără a fi motiv de scandal, piețele orașelor, porturile, palatele principilor, casele prelaților sunt pline de anumiți religioși, nu din necesitate, ci mai degrabă din curiozitate sau împinși de lăcomia stomacului. De aceea, spune Isaia: Nu mai este adevăr prin piețe, iar egalitatea nu mai are loc (Is 59,14). Ecleziastul adaugă: Nu căuta cu privirea printre străzile orașului și nu hoinări prin locurile solitare (Sir 9,7). Apostolul îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fel, pentru a vesti Evanghelia, umblând desculț și îmbrățișând viața apostolică, predica în zilele de duminică și de sărbătoare în bisericile parohiale și în alte adunări ale credincioșilor. Cu cât ținea mai la distanță orice poftă trupească și unealtă a lăcomiei (cf. 1Pt 2,11; cf. Lc 21,34; Rom 13,13), cu atât mai eficient reușea să imprime Evanghelia în inimile ascultătorilor. 5. Cu scopul de a conferi eficacitate acestui proiect mântuitor, a prezentat la Roma papei Inocențiu, în timpul consistoriului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de sfântă memorie: ca frații să nu mănânce împreună cu laicii, cu excepția a trei înghițituri de carne din respect față de prescrierea Evangheliei (cf. Lc 10,8). Asta s-a întâmplat pentru că i se adusese la cunoștință că frații păcătuiau mâncând cu lăcomie. Ei obișnuiau să respecte regula tăcerii până la recitarea rugăciunii ceasului al treilea; erau atât de asidui în rugăciune, încât cu greu se putea găsi vreo oră pe timpul nopții în care să nu fie niciunul în capelă în rugăciune. La principalele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
jurământul prezidențial, principalul utilizator al e-mailului era guvernul. Totuși, astfel de schimbări pălesc În fața evenimentelor cu care s-a confruntat lumea afacerilor În ultimii ani. Acte de terorism greu de imaginat au schimbat modul În care gândim și ceea ce prețuim. Lăcomia care tulbură mințile a sporit cinismul investitorilor și neîncrederea angajaților. PDA-urile și laptopurile Înarmate cu tehnologia Bluetooth au redefinit comunicarea. Numai În 2005 s-au trimis 7 mii de miliarde de e-mailuri În toată lumea. Pentru a dobândi instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
trebuit considerați ca aparținând cercurilor anti-Augustus și pro-republicane blamau cu înfocare imoralitatea contemporanilor 55. Am vrea să reamintim numai câteva pasaje mai importante din eseul Despre sublim, operă care, după părerea noastră, aparține lui Dionysios din Halicarnàs56: Dat fiind că lăcomia de averi, de care suntem de-acum cu toții irecuperabil bolnavi, și lăcomia de plăceri ne transformă în sclavi, mai mult, s-ar putea spune că fac să decadă deodată atât instituțiile cât și oamenii: pe de o parte, avariția e
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
contemporanilor 55. Am vrea să reamintim numai câteva pasaje mai importante din eseul Despre sublim, operă care, după părerea noastră, aparține lui Dionysios din Halicarnàs56: Dat fiind că lăcomia de averi, de care suntem de-acum cu toții irecuperabil bolnavi, și lăcomia de plăceri ne transformă în sclavi, mai mult, s-ar putea spune că fac să decadă deodată atât instituțiile cât și oamenii: pe de o parte, avariția e boala care ne face mici; pe de altă parte, dorința desfrânată de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
aș ști să găsesc în ce mod noi, care prețuim bogăția nelimitată și care, mai mult, ca să spun adevărul, chiar am divinizat-o, am putea să stăvilim pătrunderea violentă în sufletele noastre a tuturor relelor care s-au născut odată cu lăcomia..."57. Față de această grijă a minților bine intenționate ale epocii, chiar și ale acelora care considerau, la fel ca autorul eseului Despre sublim, "imperiul nu ca un bine absolut, ci ca un rău necesar"58, membrii guvernului lui Augustus, ajutați
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
București, 1985; Cea mai frumoasă, București, 1989; Țupa-Țup se întoarce, București, 1991; Iepurașii lui Moș Crăciun, București, 1992; Ora astrală a României, București, 1998; Ultima graniță a terorii, Târgoviște, 2000; Vine iepurașul, București, 2000; De Paști vine iepurașul, București, 2001; Lăcomia se plătește, București, 2001; Poezii cu ghici, București, 2001; N. Steinhardt. Sindromul de claustrare în detenție, București, 2001. Repere bibliografice: Cândroveanu, Lit. rom., 199-201; Florin Mugur, Un revoltat..., RL, 1991, 41. N. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
Înnobileze jalea printr-o referință din afara spațiului său de meditație. Acela sugera o statornicie, marea (un spațiu străin) dublează sugestia insecurității și limitează perspectiva salvării. VI Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării „În sfîntul meu nesațiu, delirul meu cel mare” Pentru Ion Heliade Rădulescu a scrie Înseamnă, În sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră În limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspîndită printre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jugul ce Îl purtați singuri, și fiți siguri că prin științele tributare, la vocațiunea voastră de preoți, prin ocupațiunile demne de Înalta voastră misiune, veți face politica cea mai divină.” * Există În toate proiectele lui Heliade o impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim la alți autori din epocă, un „sfint nesațiu” trece prin versul său și nesațiul ajunge departe, pînă la „scaunul veciei” care este, totodată, și locul genezei. Deschiderea lui este enormă. Acestei extraordinare ambiții
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el „locul securizant (valea tristă și euforizantă) este, În același timp, o sursă de neliniște. Ea ocrotește, dar nu vindecă”. În toate proiectele lui Heliade, „un spirit monstruos sincretic” - Întemeietor Între Întemeietori, Întemeietorul prin excelență - există o „impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim și la alți autori din epocă”: „Modelul mare al poetului e Dumnezeu Însuși Creatorul”, „Heliade este mai cu seamă un poet al grandiosului ordonat”. „În imaginarul heliadesc există totdeauna un (...) deget mustrător, În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zadar vei munci; • Vorba multă sărăcia omului; • Ce semeni aceea culegi; Mărul nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine; Mata blândă zgârie rău; • Întâi asculta și pe urmă vorbești; • Muncă e brățară de aur; • Lăcomia strică omenia; • Merele rele strică și pe cele bune; Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire, eu totuși vă zic, dragii mei semeni, că această, lăcomie - nu mai izbiți cu coada, încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu predica: Ă Nu atîta pentru lăcomia voastră, dragi semeni, vă fac morală - așa vi-i firea, nu-i chip să v-o schimbați - totul este să vă stîpîniți pornirea asta ticăloasă. Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă stăpîniți cum se cuvine rechinul din voi vă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lăsat așa, să zicem șase ore în șir, a doua zi dimineață nu s-ar mai vedea din el decît scheletul. Totuși, în mai toate celelalte zone ale oceanului, unde rechinii nu mișună în număr atît de mare, uimitoarea lor lăcomie poate fi uneori temperată considerabil cu ajutorul așa numitelor „sape de balene“ - niște instrumente tăioase care, însă, în anumite cazuri, nu fac decît să-i gîdile pe rechini, stîrnindu-le și mai mult apetitul. Dar în cazul de față, cu rechinii strînși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
straie cernite sau pestrițe. Cît trăia balena, puțini dintre ei i-ar fi venit, cred, în ajutor, dacă din întîmplare ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu atîta pioșenie! O, cumplită lăcomie vulturească a lumii, de care nu scapă nici măcar puternica balenă! Dar încă nu s-a isprăvit. Deasupra cadavrului pîngărit planează duhul său răzbunător, care-i supraviețuiește și care bagă groaza în cei ce se-apropie de el. Cînd namila albă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și de fildeș, cu care sînt înzestrate miile de insule ale acelor mări orientale, ai sentimentul că natura a ținut să le creeze, prin această conformație a terenului, măcar aparența, dacă nu și capacitatea reală de a se apăra împotriva lăcomiei acaparatoare a lumii occidentale. Țărmurile strîmtorii Sund sînt lipsite de cetățuile impunătoare care apără intrările în Mediterana, în Marea Baltică și în Hellespont. Spre deosebire de danezi, acești orientali nu cer niciodată omagiul slugarnic al coborîrii velei gabier, din partea nesfîrșitului alai de corăbii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dar când această literatură (care lăsase o urmă în spiritul moldovenesc: rafinarea, deprinderea cu îndeletnicirile culturii și chiar o cultură de fapt) este dezgropată, dată la iveală; când moldovenii culți nu se mai satură de dânsa (Russo o citește cu lăcomie, mîndrindu-se cu ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte privințe, greșeli mari; ziarele, cum e Gazeta de Moldova, o analizează, o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o oarecare asemănare cu grecul pervers și lacom din Roma imperială, care a fost zugrăvit de Sienckiewicz în Quo Vadis. Chilon Chilonides este desigur un intelectual, este un paria persecutat, și nu aproape un stăpân, ca cei de la noi, dar lăcomia, șiretenia emigrantului, care are un singur scop: să trăiască bine cu orice preț, îi apropie, le dă un caracter de familie. Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. Închid paranteza. Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el mărturisește că sunt numeroși monahi ce-i urmează învățătura. Lucrarea este compusă din două părți. Primele patru cărți se ocupă cu organizarea mănăstirilor din Palestina și Egipt, iar următoarele opt analizează originea, cauzele și vindecarea celor opt păcate capitale (lăcomia, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, tristețea, acedia sau neliniștea, slava deșartă și mândria). În Prefața la Așezămintele mănăstirești, pe lângă complimentele adresate episcopului Castor, mai apar câteva elemente interesante: a) Scuzele lui Cassian că nu va putea fi la înălțimea lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră terminată pregătirea războiului lui Iisus Hristos, după care urmează descrierea luptei împotriva satanei și a operei lui. Cartea a V-a, în decursul celor 41 de capitole, analizează duhul lăcomiei, subliniază că pentru păstrarea curățeniei duhului și a trupului trebuie să se înceapă cu lupta împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare, ci sunt necesare și celelalte virtuți sufletești deoarece sunt mult mai greu de cucerit. Dacă lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei de cumpătare la mâncare și băutură în afara mesei și a somnului fără regulă, deoarece această nestăpânire declanșează pofte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]