4,444 matches
-
care a avut-o vreodată și poate că ar trebui să se oprească, să nu se mai zvîrcolească atît, ca un pește pe uscat. — Punctul acesta face legătura cu măduva spinării. Degetele ei se Înfig În bolta tălpii, apăsînd pe labirintul de linii de acolo. Bolta e destinul tău, Îi spune ea lui Wakefield. Uau, bolta, firește. Piciorul lui este arhitectură! Creierul Încearcă să țină pasul. — SÎnt arhitect, Într-un fel, un soi de iubitor de bolți, cred, bîguie el, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
peste el și l-ar putea omorî. Influențat de contactul cu Jungienii, se apucase să citească o carte despre miturile Greciei, dar nu trecuse nici de primele cîteva pagini și ațipise. În noaptea aceea deschide cartea și dă peste povestea Labirintului lui Minos, care Îl electrizează. Labirintul fusese construit ca Închisoare pentru Minotaur, o creatură tristă, Încopitată, al cărei singur defect era că era ciudată. Wakefield Își dă seama pe loc că povestea se referă la el. Labirintul era infinit, construit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
omorî. Influențat de contactul cu Jungienii, se apucase să citească o carte despre miturile Greciei, dar nu trecuse nici de primele cîteva pagini și ațipise. În noaptea aceea deschide cartea și dă peste povestea Labirintului lui Minos, care Îl electrizează. Labirintul fusese construit ca Închisoare pentru Minotaur, o creatură tristă, Încopitată, al cărei singur defect era că era ciudată. Wakefield Își dă seama pe loc că povestea se referă la el. Labirintul era infinit, construit fiind de părintele arhitecturii, Dedal, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dă peste povestea Labirintului lui Minos, care Îl electrizează. Labirintul fusese construit ca Închisoare pentru Minotaur, o creatură tristă, Încopitată, al cărei singur defect era că era ciudată. Wakefield Își dă seama pe loc că povestea se referă la el. Labirintul era infinit, construit fiind de părintele arhitecturii, Dedal, la porunca regelui. Pentru Dedal, sensul Închisorii era În construcție; lui nu-i păsa de săracul Minotaur prins acolo ca În capcană, În Întuneric, fără nimic altceva decît propriile-i gînduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
săracul Minotaur prins acolo ca În capcană, În Întuneric, fără nimic altceva decît propriile-i gînduri de răzbunare, forțat să supraviețuiască numai cu carnea asasinilor pe care regele Îi trimitea cu regularitate să-l ucidă. Nebunul de alături construiește un labirint, Își dă seama Wakefield, iar creatura captivă În miezul lui sînt eu. Zace toată noaptea treaz, gîndindu-se la biata și trista bestie cretană. Poate că Întreaga arhitectură neagă natura, drept pentru care cere jertfă de sînge. Își amintește Înfiorătoarea poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
au autorizat un raid asupra cartierului său general, Închizîndu-l În peșteră cu mai sus menționatul „psihiatru“. Chestia asta Îi amintește Diavolului de vremurile În care a mai trecut prin astfel de Încercări: Înlănțuit pe fundul unei fîntîni, Închis În interiorul unui labirint, legat de un bolovan cu vulturi ciugulindu-i ficații, paralizat de Ioan din Patmos, aruncat În hău de Milton. Dar În toate acele nenorociri a fost singur. Nu a avut niciodată alături pe cineva cu care să vorbească În timp ce Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
l-a măsurat din priviri precaută și după aceea spuse: — Hai cu mine! A dispărut într-un gang cu iuțeala unui șobolan. Gaston auzise că orașele orientale, așa cum sunt ele descrise în O mie și una de nopți, abundă în labirinturi pline de enigme, dar nu se așteptase să găsească un astfel de gang în plin Tokyo. Aplecându-se cât a putut de mult, a urmat-o pe femeie în beznă. — Ce faci? O auzi pe femeie strigându-i de undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cutii de chibrituri, desprinse dintr-o secvență de film. Nici unul nu era deschis la ora aceea din noapte. Femeile, care cunoșteau bine zona, nu au stat să bâjbâie pe care alee să o apuce. Ele și-au croit drum prin labirintul de alei luând-o ba la stânga, ba la dreapta, pe când lui Gaston toate cărările i se păreau la fel. S-au oprit, în cele din urmă, în fața unui bar care, ca și celelalte, era închis noaptea. Nu s-au oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
i-au depus la picioarele lui Rotari. Turuind din gură și la fel de zadarnic, Rubiano a îngenuncheat și a scos la iveală două lespezi de piatră sculptate. Una arăta în relief o complicată împletitură de corzi de viță-de-vie, cealaltă era un labirint perfect în care patru linii, începând fiecare de la un colț, treceau pe sub celelalte și pe deasupra lor, încrucișându-se și încălecându-se, ca să se sfârșească în colțul opus fără întreruperi sau greșeli. S-a auzit un murmur de admirație. Nevenindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Fata Îi răspunse că tatăl uitase de ea și de frățiorul ei - chiar dacă ei nu aveau nici o vină. Dialogul acela Îi părea acum o relicvă a unei epoci foarte Îndepărtate. Luni de zile, cu studenții săi, rătăcise ca-ntr-un labirint fără a se apropia de centrul lui nici măcar cu un pas, și fără a găsi vreo ieșire. La Început Îi considerase ca pe o șansă. Puștii aceia gălăgioși, dar neștiutori și avizi de cunoaștere erau materia umană cea mai interesantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
prins În coadă de cal. Filmează cadru larg și apoi focalizează, apoi strigă ceva cu frenezie - dar agentul principal nu-l aude, simte nevoia să iasă, și iese În balcon. În fața lui Roma, infinit de Îndepărtată. Nepăsătoare și luminoasă. Un labirint Întortocheat de mașini, de pietre și ciment, un zigzag fantastic de ziduri, cruci, cupole, acoperișuri și antene, blocuri haotice, copaci și palate brăzdate În lung și-n lat de fâșiile goale ale străzilor. O pulbere strălucitoare ce luminează cerul fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Academie, la violuri și oribilități, ci se bucura de ziua frumoasă și de cerul înalt, iar lui Zogru îi plăcea să simtă gustul lui de băiat fericit. Din înaltul cerului ori din înaltul lumii lui, Zogru vedea în urmă un labirint de coridoare albe, care treceau dintr-un sânge într-altul, de la Pampu spre Mănăstirea Snagov, printr-o mie de Ioniță și de Iscru, de-a lungul timpului și împreună cu el. Era legat în continuare de acest drum întortocheat și strălucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
rusească cu viața micuților! Prima călătorie a fost în Knossos (Heraklion - orașul lui Heracle sau Hercules în mitologia romană), pentru a vizita palatul lui Minos structurat pe mai multe nivele și un subsol cu peste 1200 de camere, un adevărat labirint. Sunt sigur că nu vă este străină legenda legată de Minos (fiul lui Zeus și al Europei, frate cu Rhadamanthus și Sarpedon) și Minotaurul jumătate om, jumătate taur, născut de Pasipahe, soția lui Minos, care se îndrăgostește de taurul dăruit
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Pasipahe, soția lui Minos, care se îndrăgostește de taurul dăruit de Poseidon regelui legendar al Cretei? Sprijinit de Heracles, fiul atotputernicului Zeus și al reginei Alcmena, regele Minos capturează Minotaurul. Pentru izolarea lui, arhitectul Dedal și fiul său Icar construiește Labirintul, iar mai târziu, Tezeu, ajutat de Ariadna (firul Ariadnei), reușește să-l ucidă? De fapt existau trei palate, conduse de cei trei frați. Minos cel mai mic, a moștenit palatul cel mai mare, comic, nu? Acolo a fondat civilizația monoică
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
hrana era depozitată în amfore de 4 metri. îngropate la mai mult de două treimi în pământ, din care scoteau alimentele cu un polonic mare, iar cele mai adânci cu un sistem de scripeți. Cum nu s-a găsit nici un labirint, s-a dedus că palatul însuși era labirintul descris de Homer în operele sale. După un periplu de circa două ore printre ruinele minoniene, frânți de oboseală, ne-am așezat pe-un bolovan la umbra unui cedru, urmărind păunii răspândiți
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
îngropate la mai mult de două treimi în pământ, din care scoteau alimentele cu un polonic mare, iar cele mai adânci cu un sistem de scripeți. Cum nu s-a găsit nici un labirint, s-a dedus că palatul însuși era labirintul descris de Homer în operele sale. După un periplu de circa două ore printre ruinele minoniene, frânți de oboseală, ne-am așezat pe-un bolovan la umbra unui cedru, urmărind păunii răspândiți printre arbori și după interesantele discuții pe teme
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
glob mistic al binelui care ar putea să aleagă cine va lua pe Hemolot în stăpânire. Deodată globul spuse: Voi cei șase luptători ai binelui trebuie să puneți cristalul verii în mâna înfloririi care se află în inima muntelui din ”Labirintul Pierzării”. Atunci vara va veni. Primul este cel de foc. Pentru a lua cristalul va trebui să lupte cu un balaur cu cinci capete, numit Nago care scuipa foc, apă, vânt, după cum îl percepea pe dușman. A apelat la arma
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică uneori: “Na! Dănilă, zise el in gândul său, așa-i ca-i sfeclit-o?”, “<<Ia, acu-i acu>>, zise Prepeleac în gândul său oftând”. Încercarea labirintului din perspectiva “drumului spre centrul ființei”, are ca punct de plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se oferi lui Dănilă ceea ce-i lipsește
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
tulbura prea tare. Astăzi oamenii sunt mult mai pricepuți decât În trecut să‑ți afle secretele. Dacă‑ți cunosc tainele, au mai multă putere asupra ta. Nu există nimic care i‑ar putea opri sau stăvili. Înfășoară‑te În oricâte labirinturi ai dori, până la sfârșit fii sigur că tot o să ți se dea de urmă. Și, desigur, eram conștient că Ravelstein nu avea câtuși de puțin scrupule legate de „secrete”. Dar cum poseda o minte la scară mare - și spun lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
m-ai văzut jucând prost? BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Ca o cizmă! FETIȘCANA (Prinzând momentul.): Și eu le-am spus, da’ n-au vrut să creadă. O piesă ca asta nu se joacă așa.. Asta e o piesă complicată, o piesă labirint. La început pare că e simplă, da’ dup-aia... Zău, mai bine v-ați duce dracului. GRUBI: Iar începi! (Violent.) BRUNO: Stai! Stai! Grubi! GRUBI: Îi cârpesc două! După ce că n-are nici un rol, mai și vorbește (Prinzând-o de bărbie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vă primește imediat. După ce vizitatorul se îmbrăcă, Mitch făcu un semn unui soldat și acesta îi acoperi reporterului fața cu un sac. Apoi îi înfipse în coaste țeava pistolului pe care, în sfârșit, îl scoase de sub haină. Străbătură așa un labirint de scări și culoare, ceea ce le luă cam zece minute. După ce reporterul se lovi zdravăn de toate pragurile și se împiedică de câteva ori, o voce răsunătoare și plăcută îl făcu să se oprească. - Bine ați venit, domnule Fritz, bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lentile. *** După ce am ieșit din biroul lui Margery, n-am luat-o în jos, pe scări, așa cum ar fi trebuit - mai aveam de făcut trei mobile în două săptămâni, un termen foarte strâns, chiar și cu ajutorul lui Lurch - ci prin labirintul de coridoare care dădeau în gaura neagră a aripilor scenei. Mai era o oră până la matineu și lumea era ocupată; asistentele directorului de scenă instalau suporturi, Steve mătura scena (era clar că n-avea încredere s-o lase pe vreuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cum nu se poate mai bine. M-am dus țintă către ușă, trecând pe lângă Vi, care clipi când mă văzu - trecuse ceva vreme de când mă văzuse îmbrăcată în ceva care chiar stătea pe mine - și apoi am luat-o prin labirintul de coridoare, până pe scenă, fredonând ușurel o melodie veselă. Era minunat să am dreptul să trec prin locul ăsta cum voiam, fără să trebuiască să lucrez ceva pentru a-mi justifica prezența acolo. Capitolul șaisprezecetc "Capitolul șaisprezece" Actorii intrară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dăduse tonul. Am coborât din furgonetă și m-am uitat în jur, încercând să mă orientez fără să par prea pierdută în spațiu. Am detestat întotdeauna cartierele de locuințe sociale; a-ți găsi drumul prin ele e mai rău decât labirintul de la Hampton Court 1, care măcar are un truc pe care-l poți găsi și o persoană pe o platformă, deasupra, gata să-ți strige instrucțiuni la nevoie. Mi-au trebuit aproape douăzeci de minute ca să localizez Casa William Wordsworth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fără posibilitatea ca o anacondă sau un caiman să se ivească pe neașteptate din adâncurile mlaștinii. Amazonia era un pământ neprimitor pentru cei care nu știau să îl înțeleagă. Mii de oameni muriseră de foame sau de frică în acel labirint de râuri, râușoare și igarapa-uri, dar bărbatul acela era acolo, cu începutul lui de chelie, cu ochelarii alunecându-i de pe nas și cu aspectul lui de intelectual distrat, supraviețuind, fericit, miilor de capcane ale junglei, de parcă s-ar fi bucurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]