11,415 matches
-
urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din Iași. Voluntar în războiul balcanic din 1913, ia parte apoi, ca sublocotenent de rezervă, la luptele din toamna anului 1916. Rănit, e luat prizonier din Spitalul Militar din București și internat în lagărul Stralsund de pe insula Danhölm. Împreună cu camarazii de prizonierat, D. Nanu, G. Brăescu, Sandu Teleajen, Titus Hotnog, Horia Furtună ș.a., inițiază o Societate de literatură, muzică și artă. Întors în țară, se va stabili, ca avocat, la Chișinău. Debutează în 1907
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel teribil pamflet, care a dus la suspendarea gazetei (Informația zilei) și arestarea autorului de la 30 septembrie 1943, cînd a apărut pamfletul și, apoi, întemnițat în lagărul de la Tîrgul Jiu, unde a fost deținut pînă la 20 decembrie 1943. (Toate informațiile sînt preluate din însemnarea poetului notată pe caietul unde își lipea coupurile din presă). Toate bune, dar aici, în note, trebuia citat și un fragment din
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
au schimbat ca la tomate, cunoscute pentru această însușire, întîlnită în zoologie la cameleoni și frizeri. Ieri: trăiască Dictatura, azi: trăiască Democrația!" Dar cerea atenție și discernămînt, pentru a nu produce nedreptăți. La 23 decembrie înfățișa neomenia hitleristă cu invenția lagărelor de exterminare prin gazare. Pentru ca altă dată să-i creioneze, în tușe repezi, portretul lui Ion Antonescu: "Mareșalul Ion Antonescu, de pildă, a fost o copie a clișeului hitlerian, uzat pînă la București, în numeroase tiraje, din ce în ce mai pale, însuși clișeul
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
Holocaustul - un simbol al crimei în masă practicat de un regim dement și un dictator scelerat. • Am fost și eu acolo de unde mântuire nu-i, dar eu am scăpat cu viața, uiite așa de-al dracuiui!!! ------------------ Harry ROSS Supraviețuitor al lagărul morții - Auschwitz 9 februarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (18) - AFORISME DIN ȚARA MORȚII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Harry Ross : Toate Drepturile
GÂNDURI REBELE (18) – AFORISME DIN ŢARA MORŢII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381297_a_382626]
-
Iulia Popovici Probabil că întuneric la amiază este una dintre cele mai cunoscute cărți scrise vreodată despre infernul în care s-a transformat utopia comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura Humanitas, într-o a doua ediție în românește, într-un moment în același timp ingrat și propice: ingrat pentru că interesul față de acest tip de literatură e din ce în ce mai scăzut într-o țară pentru care
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
În toamna lui 1956, în semn de solidaritate cu revoluția maghiară, organizează un miting studențesc împreună cu câțiva colegi de la Medicină, în urma căruia este arestat și condamnat la cinci ani de închisoare. Detenția o execută la Jilava, Gherla, Uranus și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Stoenești și Salcia. După închisoare este trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Rubla-Călmățui, unde se împrietenește cu N. Carandino și Corneliu Coposu. Revenit în București, se angajează la început ca operator chimist, după care
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
colaborează la ziarul „Ardealul” și la „Sfarmă-Piatră”. Mobilizat și trimis pe front, participă la campania din Crimeea și la luptele de la Odessa. În ultimii doi ani de război va fi atașat de presă la Legația Română din Berlin. Reținut în lagăr (1944-1945), e rănit din greșeală și internat în spitale din Italia. Întors în țară, va fi angajat funcționar în Ministerul de Externe și în Ministerul Informațiilor. Este epurat în 1946 și se vede nevoit să lucreze în contabilitate. Arestat și
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Iași (1996, 2000), premii ale revistelor „Poesis” (1996), „Convorbiri literare” (1999), „Ateneu” (2000), „Tomis” (2002). Cu pronunțate note autobiografice, trilogia romanescă a lui S. reface universul sordid și mutilant psihic al unui uriaș combinat de utilaj greu, de fapt un lagăr de reeducare pentru cei care îndrăznesc să cârtească împotriva comunismului, dar și pentru cei care săvârșiseseră diverse fărădelegi. În această cvasitemniță, Radu Șendrea, ultimul descendent al unei familii de viță veche, este azvârlit pentru ispășirea „păcatului” de a fi nepotul
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
profesor de matematică la școala generală din Bălcești, între 1982 și 1984 funcționează în Maroc, iar la întoarcerea în țară la Liceul „N. Bălcescu” din Craiova și la Drăgotești. În 1988 părăsește țara și, după optsprezece luni de ședere în lagărele de refugiați politici din Istanbul și Ankara, se stabilește în 1990 în Statele Unite ale Americii, unde face studii de specializare în matematică, informatică și educație. Lucrează ca inginer de software în Phoenix, Arizona (1990-1995) și la Prima Community College din
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
va fi prezent cu poezii în „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri”, „Orizont” ș.a. În 1981 îi apare prima carte, Formule pentru spirit, semnată cu pseudonimul Ovidiu Florentin. Placheta, tradusă în franceză, o va publica în Maroc (Fès) și în Franța (Aix-en-Provence). Din lagărul de la Istanbul, unde se afla în 1988, S. expediază câteva poeme revistei „Cuvântul românesc” din Hamilton (Canada). În „Mele” (Honolulu), publicația lui Ștefan Baciu, îi apar câteva poezii inedite, citește versuri la cenaclul de la „Apoziția” din München. După 1989 editează
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
1993; Clopotul tăcerii - Silence’s Bell - La Cloche du silence, ed. trilingvă, tr. Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, introd. Florin Vasiliu, București, 1993; Sans moi, que deviendrait la Poésie?, Berthierville (Canada), 1993; Întâmplări cu Păcală, București, 1994; Fugit... Jurnal de lagăr, I-II, pref. Ion Rotaru, București, 1994-1998; Exist împotriva mea!, pref. Gheorghe Tomozei, Târgoviște, 1994; Collected Papers, I-III, București - Chișinău - Oradea, 1996; Emigrant la infinit, pref. Cezar Ivănescu și Mihail I. Vlad, Târgoviște, 1996; Prin tunele de cuvinte - Through
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
acționa, gândi sau crea independent. Este individul subordonat În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rusești. Combate gherilele de partizani din munți, ceea ce, în 1944, când cade prizonier, îi va aduce condamnarea la moarte, într-un tribunal militar sovietic, pentru crime de război împotriva populației civile. Pedeapsa îi va fi comutată în douăzeci și cinci ani de lagăr. Tranzitând, înainte și după proces, numeroase închisori și lagăre de prizonieri, de la Simferopol, Oranki și Mânăstârca la Vorkuta, dincolo de Cercul Polar, în Siberia și Donbas, rezistă peste un deceniu tratamentului de exterminare; protestează repetat prin greva foamei sau în scris
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
1944, când cade prizonier, îi va aduce condamnarea la moarte, într-un tribunal militar sovietic, pentru crime de război împotriva populației civile. Pedeapsa îi va fi comutată în douăzeci și cinci ani de lagăr. Tranzitând, înainte și după proces, numeroase închisori și lagăre de prizonieri, de la Simferopol, Oranki și Mânăstârca la Vorkuta, dincolo de Cercul Polar, în Siberia și Donbas, rezistă peste un deceniu tratamentului de exterminare; protestează repetat prin greva foamei sau în scris către guvernul URSS și către Comitetul Central al PCUS
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
ani în sanatoriile din Moroieni și Brebu. În 1957 e admis la Universitate, dar în februarie 1958 se vede arestat sub acuza de uneltire legionară, câteva zile după participarea la funeraliile poetului naționalist George Fonea, camarad de front și de lagăr; condamnat la optsprezece ani de temniță, cunoaște tortura din beciurile Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Balul de operă (denumirea de cod a operațiunii de acoperire a retragerii armatei române din Crimeea), relatând abandonarea Batalionului Vânătorilor de Munte la Chersoneț, în goana îmbarcării trupelor, și căderea în prizonierat, sau Asediul cetății fără turnuri, despre regimul din lagărele Oranki-Mânăstârca și teroarea recrutărilor pentru divizia „Tudor Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
un deceniu, cel mai depărtat și primul pierdut, Dasgupta: „În 1939 primisem, la București, telegrama lui Dasgupta propunându-mi să vin la Roma, unde se afla, oaspetele lui Tucci, «ca să ne reîntâlnim»”2. Urmează Nae Ionescu, reîntors prin surprindere din lagăr și de la sanatoriu, și cum Honigberger e brașovean, În locul maharajahului se plasează cu ușurință un editor bucureștean (nu Alcalay, cum scrie În Memorii, ci Socec 3). Maharajahul din Lahore și maharajahul de Kassimbazar nu au avut același rol? În fond
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
evenimente în desfășurare configurează fizionomia unei comunități multietnice și multiconfesionale, trăind în deplină armonie. Baba Morlocan, văduva unui erou din primul război mondial, a „zidit” între pereții casei pe evreul Aladar pentru a-l salva de la deportare; reîntorși din infernul lagărului de concentrare, Legmanii sunt întâmpinați cu grijă și afecțiune; Laurenția, venită de pe front ca „tovarășa Ludmila”, e așteptată acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu egală atenție profesională și
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
aici o prezență centrală. Rezultă, din propriile rememorări, că refuzând, în etapa de început a cooperativizării, să aprobe arestarea unui țăran de la Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat după un număr de ani, promovat în funcția de secretar al comitetului județean, el personifică, în intenția lui S., tipul comunistului înțelept, drept, integru. Prin demersurile și reacțiile acestui personaj, traumatizat de pe urma nedreptăților
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5; Haralambie Țugui, „Marea aurărie”, CRC, 1975, 45; Lit. rom. cont., I, 543; Onisifor Ghibu, Ziar de lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991, 125, 143, 146, 154; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 78-79; Petre Pascu, În lagărul de la Caracal, LAI, 1992, 31; Ana Selejan, Reeducare și prigoană
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
45; Lit. rom. cont., I, 543; Onisifor Ghibu, Ziar de lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991, 125, 143, 146, 154; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 78-79; Petre Pascu, În lagărul de la Caracal, LAI, 1992, 31; Ana Selejan, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993, 149-150; Popa, Ist. lit., II, 398; Dicț. scriit. rom., IV, 210-212. C.H.
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Ziaristul literat Pamfil Șeicaru, RP, 1935, 5 108; Al. Gregorian, ...Șeicarica, „Sfarmă-Piatră”, 1937, 91-94; Paul Tomescu, Un stejar al spiritualității românești, „Conștiința națională”, 1942, 50-52; G. Ursu, Debutul lui Pamfil Șeicaru, „Curierul Tecuciului”, 1942, 17, 18; Zaharia Stancu, Zile de lagăr, MOT, 1945, 68; G. Mihnea [Mihnea Gheorghiu], Portretul unui intelectual, „Moldova liberă”, 1945, 206; I. G. Dimitriu, Cronica literară, „Înșir’ te mărgărite”, 1953, 10-11; Martor [Horia Stamatu], Bălăriile d-lui P. Șeicaru, „Libertatea românească”, 1955, 8-10; Constantin Xeni, Pamfil de
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
S. Em., Flavius, Interim, Obs. Din 1933 până în 1937 a deținut funcția de director al Teatrului Național din Iași. Pentru vederile sale democratice și luările de poziție contra fanatismului politic și extremei drepte, sub regimul antonescian a fost internat în lagărul de la Târgu Jiu. Rămas fără slujbă, o vreme a servit ca îndrumător cultural într-o mică fabrică ieșeană. În 1944 era director general al teatrelor, în 1945 se afla în conducerea ziarului independent „Momentul”. În ultima parte a vieții s-
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
morților, publicat inițial la Tel Aviv (1995), apoi, integral, la București (1997). Naratorul este gândit aici ca un personaj proteic, care ia diferite identități, un diavol care îndeplinește rolul de „martor al cerului” în anturajul lui Hitler și în lumea lagărelor de concentrare naziste. Abia apariția acestui roman, sinteză a literaturii lui S., a atras atenția criticilor asupra manierei insolite de compoziție a cărților sale, a căror departajare pe genuri este practic imposibilă, în corpul construcțiilor romanești fiind incluse, în Cercul
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Ștefănescu, Trandafir Lația Șirianu, Paul I. Papadopol, I. G. Ionescu. Colaboratori permanenți, Ioachim Botez, C. Ignătescu, D. Karnabatt, mai târziu Ion Pas alternează, la pagina literară, cu Mihail Sadoveanu, Al. A. Philippide, Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi (până la închiderea sa în lagăr, în 1943), alături de ultimii afirmându-se pe parcursul existenței revistei nume noi, cum ar fi Al. Raicu. Semnând Inotescu, H. Blazian ține un timp rubrica de cronică plastică. Alți colaboratori: D. Iov, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Th. Ilea, Teodor Al. Munteanu, Eugen
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]