5,217 matches
-
mult mai atente din partea realiștilor de a o explica și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit căreia imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit căreia imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă o "condiție morală cerută puterii dinafara sferei politice"80. Din perspectiva moralismului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge la valori și principii morale (sau, după cum le place să spună realiștilor, la valori și principii morale "pre-politice"). Ceea ce conferă plauzibilitate concepțiilor realiste este faptul că ele nu ne cer să considerăm drept legitimă orice ordine socială
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acord (în mod liber) în privința acceptabilității ei pentru ca acea ordine socială să beneficieze de autoritate politică? Singura explicație a faptului că realiștii insistă asupra acestor condiții, observă Erman și Möller, constă în faptul că ei întemeiază în ultimă instanță condițiile legitimității pe o premisă egalitariană, precum premisa îndreptățirii egale a cetățenilor la opinie în privința acceptabilității ordinii sociale sau/și premisa îndreptățirii lor egale de a fi doar subiecții unei ordini sociale pe care o găsesc în mod liber drept acceptabilă. Însă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în mod liber drept acceptabilă. Însă, continuă Erman și Möller, aceste premise nu reprezintă nimic altceva decât formulări ale "valorilor morale ale libertății și egalității, indiferent dacă aceste valori (și modul în care ele sunt integrate într-o concepție a legitimității politice) constituie o parte a moralității politice - i.e., o moralitate care emerge în cadrul domeniului politic - sau sunt într-un anumit sens "anterioare" sau "externe" acestuia"1. Ca atare, "în urma unei examinări mai atente a justificărilor realiste ale legitimității, se dovedește
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concepție a legitimității politice) constituie o parte a moralității politice - i.e., o moralitate care emerge în cadrul domeniului politic - sau sunt într-un anumit sens "anterioare" sau "externe" acestuia"1. Ca atare, "în urma unei examinări mai atente a justificărilor realiste ale legitimității, se dovedește că toate se bazează, de fapt, pe una sau mai multe valori morale"2. În apărarea realismului, Robert Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să o conteste - legitimează ideea unei normativități politice distincte de normativitatea morală, ideea unei normativități "inerente faptului existenței unui fenomen precum politica"4 și "filtrate prin prisma rolului politicii în furnizarea ordinii"5. De vreme ce teoriile realiste (inclusiv teoriile realiste ale legitimității) sunt preocupate doar de acest tip de normativitate, este clar, sugerează cei doi, că ele nu au, de fapt, niciun fundament moral, nicio premisă egalitariană "ultimă" justificată sau acceptată pe temeiuri morale. Lucrurile nu sunt, însă, desigur, atât de clare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Erman și Möller nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale, ci pe asumpția că valorile politice nu ne pot fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o distincție legitimă? Desigur, politica nu poate fi redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată mi se pare opinia că "legitimitatea nu este un atribut necesar al tuturor aranjamentelor politice"6, că politica poate "să includă și terorismul sau alte acte care cu greu ar putea fi văzute drept acte legitime"7 și că, în ciuda ilegitimității lor, astfel de acte "constituie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Rossi ar protesta împotriva acestei opinii. Mai mult, așa cum au procedat și în cazul lui Erman și Möller, ei ar încerca, foarte probabil, să-mi atragă atenția că, de vreme ce sunt un adept al moralismului, nu pot nega în mod consistent legitimitatea distincției realiste între politică și dominație. Adevărul este însă că realiștii sunt cei care au o problemă majoră în legătură cu această distincție. Mai exact, realiștii nu pot afirma în mod consistent o astfel de distincție. Așa cum a evidențiat William E. Scheuerman
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au fost decise și puse în practică în secret arată că ele - și deciziile și acțiunile celor care le-au adoptat și implementat - au fost nelegitime. Complet de acord. Cum anume ajută însă această observație realismul? Nicio concepție moralistă a legitimității și autorității politice nu implică ideea că regimul nazist a fost un regim politic legitim. Dimpotrivă. În al doilea rând, observațiile lui Hall par mai curând să confirme decât să infirme concepțiile moraliste ale legitimității, care neagă autoritatea politică a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realismul? Nicio concepție moralistă a legitimității și autorității politice nu implică ideea că regimul nazist a fost un regim politic legitim. Dimpotrivă. În al doilea rând, observațiile lui Hall par mai curând să confirme decât să infirme concepțiile moraliste ale legitimității, care neagă autoritatea politică a regimului nazist tocmai în baza unor criterii precum cele menționate de el (i.e., caracterul odios al anumitor politici naziste, caracterul secret, non-public, al acestor politici etc.). Acestea, sau măcar unele dintre ele, sunt, însă, după
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
baza unor criterii precum cele menționate de el (i.e., caracterul odios al anumitor politici naziste, caracterul secret, non-public, al acestor politici etc.). Acestea, sau măcar unele dintre ele, sunt, însă, după câte îmi pot da eu seama, criterii morale ale legitimității, iar realiștii ne spun că nu trebuie să utilizăm - și că ei nu utilizează - argumente și standarde morale în filosofia politică. În al treilea rând, observația lui Hall demonstrează doar că există o diferență fundamentală între regimurile politice legitime și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt observațiile fundamentale invocate de Erman și Möller împotriva realismului în cadrul răspunsului pe care l-au oferit lui Jubb și Rossi. Argumentul lor fundamental este, dimpotrivă, acela că distincția conceptuală politică-dominație nu ne poate ajuta să justificăm principiile normative ale legitimității într-o modalitate complet non-morală. În primul rând, "faptul că "simpla dominație" și "politica [legitimă]" sunt conceptual distincte nu legitimează concluzia că o ordine politică ce constă în simpla dominație nu este o ordine legitimă. A și B pot fi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lucrul corect de făcut"17. În al doilea rând - și mai important - chiar și dacă acceptăm drept un adevăr conceptual faptul că simpla dominație nu poate fi legitimă, acest adevăr nu poate valida concluzia că în fundamentarea realistă a condițiilor legitimității nu este inclusă nicio valoare morală, de vreme ce "o analiză conceptuală a legitimității nu ne oferă o explicație normativă a autorității legitime, tot așa cum o analiză a conceptului de dreptate nu ne oferă o teorie normativă a dreptății. Cu alte cuvinte
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
chiar și dacă acceptăm drept un adevăr conceptual faptul că simpla dominație nu poate fi legitimă, acest adevăr nu poate valida concluzia că în fundamentarea realistă a condițiilor legitimității nu este inclusă nicio valoare morală, de vreme ce "o analiză conceptuală a legitimității nu ne oferă o explicație normativă a autorității legitime, tot așa cum o analiză a conceptului de dreptate nu ne oferă o teorie normativă a dreptății. Cu alte cuvinte, faptul conceptual - presupunând că el reprezintă, într-adevăr, un fapt - potrivit căruia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptății. Cu alte cuvinte, faptul conceptual - presupunând că el reprezintă, într-adevăr, un fapt - potrivit căruia simpla dominație nu este legitimă, nu furnizează, prin el însuși, un argument pentru opinia că valorile morale nu trebuie să figureze în justificarea condițiilor legitimității politice. Incorectitudinea unei acțiuni binevoitoare sau corectitudinea unei acțiuni crude sunt de obicei justificate prin apel la valori morale. De ce nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale nu trebuie să figureze în justificarea condițiilor legitimității politice. Incorectitudinea unei acțiuni binevoitoare sau corectitudinea unei acțiuni crude sunt de obicei justificate prin apel la valori morale. De ce nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui Erman și Möller, rezumă concepția lui Williams despre legitimitate - nu rezultă din natura politicii ca atare (de vreme ce există și modalități
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui Erman și Möller, rezumă concepția lui Williams despre legitimitate - nu rezultă din natura politicii ca atare (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției, încrederii sau bazelor cooperării sociale). Ele sunt premise egalitariene a căror justificare nu poate fi, drept urmare, decât una morală. Mai exact, ele sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și relativizare conduce la o concepție plauzibilă a legitimității. Susținerea că "întrebarea cu privire la cine este îndreptățit
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și relativizare conduce la o concepție plauzibilă a legitimității. Susținerea că "întrebarea cu privire la cine este îndreptățit (deserves) să primească o justificare pentru utilizarea puterii statului este o considerație normativă ce poate fi derivată doar din contextul istoric"23 nu este deloc una care să satisfacă criteriile plauzibilității și rezonabilității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]