4,253 matches
-
aceștia să fie: Din cei mai bătrâni, cu mai puțini membri în familie, cu sentimente mai apropiate de Neamul Românesc; Dintre acei care prin cultura și situația lor, nu s'ar preta ideologiei comuniste sau la acte contra Statului român; Legiunea de jandarmi Dorohoi a primit ordin să dea tot concursul. Se vor aduce încă forțe, la nevoie, prin grija delegatului M.C.Gl. GUVERNATORUL BUCOVINEI, ss./GENERAL C. CALOTESCU pt. conformitate Căpitan ss. V. Păcuraru". AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Craioveanu (1899-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1917-1919). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1919). Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.10.1927. Comandant al Batalionului IV Jandarmi Odessa (1941-1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Cluj (1944-1945); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Galați (1945-1948); trecut în rezervă în 1948. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. A fost arestat de autoritățile comuniste la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deținut și funcția de comandant al ghetoului din Odessa; detașat pe lângă Comandamentul Teritorial București în calitate de președinte al Comisiei de inspectare și clasare a autovehicolelor (13.09.1942-01.04.1943); comandant al Companiei 59 Poliție Operativă (01.04-noiembrie 1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița (21.02-19.03.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat la 06.04.1945, a fost acuzat de "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 19
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armatei a 3-a. 816 Nu a putut fi identificat. 817 Corneliu Șt Davidescu (1915-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de jandarmerie (1934-1936). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1936). Șeful Biroului de Siguranță al Legiunii de Jandarmi Golta și Tiraspol (noiembrie 1941-mai 1943); ofițer în cadrul Centrului de Instrucție Nr. 1 al Jandarmeriei (1944). Sublocotenent (din 01.07.1937); locotenent (din 10.05.1941). 818 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941-1942). 844 Sfetea Carol (1897-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1917). Comandant al Batalionului 6 Jandarmi Operativ (22.06-12.10.1941); comandant al Batalionului 5 Jandarmi Operativ (12.10.1941-24.01.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Golta (24.02-08.07.1942); pretor al Diviziei 6 Infanterie (25.07-15.08.1942); șeful Biroului Mobilizare la Regimentul de Jandarmi Pedeștri (15.08-11.11.1942); trecut în retragere din oficiu pentru incapacitate fizică la 11.11.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Școlii Speciale de Jandarmerie (1929-1930). Primit în armata română din armata austro-ungară la 01.04.1919 cu gradul de sublocotenent; transferat definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armata austro-ungară la 01.04.1919 cu gradul de sublocotenent; transferat definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al Legiunii de Jandarmi Ciuc (01.10-13.12.1944); ofițer în Inspectoratul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al Legiunii de Jandarmi Ciuc (01.10-13.12.1944); ofițer în Inspectoratul Jandarmeriei Sibiu, detașat la Seriviciul Pretoral al Diviziei 24 Infanterie (13.12.1944-05.02.1945); pretor al Corpului 2 Armată (26.02-05.04.1945); trecut în rezervă la 10.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
942 Mihail Iliescu (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1911-1913). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Comandant al Legiunii de Jandarmi Berezovca (1941-20.04.1942); inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (20.04.1942-27.03.1944); subinspector la Inspectoratul Jandarmeriei Chișinău (27.03-29.08.1944); la dispoziția Ministerului de Război-Secretariatul General (29.08.1944-06.02.1945); trecut din oficiu în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Emanuel Cercavschi-Jelita (1879-1951), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial din Cernăuți (1920-1922); prefect la Vijinița și Storojineț (1922-1926); inspector general administrativ la București (din 1927
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1203 Prin nota Nr. 97.730 din 05.09.1942 Marele Stat Major, Secția I-a, comunica Inspectoratului General al Jandarmeriei că a dat ordin telegrafic Comandamentelor Teritoriale în vederea predării evreilor solicitați de Legiunile de Jandarmi și Poliție. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 9. 1204 Se referă la nota Nr. 1994 din 29.08.1942 înaintată de Divizia 1-a Pază Armatei a 4-a. AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
D. Ionescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1921-1923). Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1923). Mobilizat în zona interioară la Corpul Gardienilor Publici (22.06.1941-22.06.1942); ajutor al comandantului Legiunii de Jandarmi Ilfov (22.06-25.08.1942); comandant al Companiilor 5 și 10 Jandarmi din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (25.08.1942-01.04.1943); șef al Biroului 2 Mobilizare din Inspectoratul General al Jandarmeriei (01.04-24.12.1943); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea unei istorii convulsive, lustrale, care să acrediteze un destin românesc eroic, un destin de latini, santinele ale civilizațiilor europene la fruntariile sale din Est. Analizînd legăturile poetului cu mișcara legionară, se cuvine
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
părțile ciulindu-și smocul de păr de pe vârful urechilor. Dacă-l rostim ni se usucă măduva spinării... - De aceea ajung cărțile nostalgicilor aici? - Doar acelea care care au efect nostalgic asupra cititorilor. Așa cum multe volume scrise de scriitori posedați de legiunile noastre nu se află aici, ci... Dincolo! Renașterea este epoca de aur a melancoliei, dar prea puține cărți scrise atunci se găsesc în aceste rafturi. De obicei, însă cărțile scrise pentru copii sunt mai toate aici. Copiii sunt prea sensibili
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
Țoiu De origine et situ germanorum - Despre originea și țara germanilor, - opusculul lui Cornelius Tacitus se ocupă de puzderia de triburi vecine la est galilor, care încă din secolul doi dinaintea erei noastre începuseră să atace frontierele Italiei, învingând deseori legiunile romane. De n-ar fi decât legendarul Arminius, șeful cherușcilor, care, în anul 9 e.n. a masacrat în pădurea de lângă Teutoburg legiunile comandantului Varrus, ucigându-l și pe general, ceea ce îl făcuse pe împăratul roman al vremii să se jeluiască
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
la est galilor, care încă din secolul doi dinaintea erei noastre începuseră să atace frontierele Italiei, învingând deseori legiunile romane. De n-ar fi decât legendarul Arminius, șeful cherușcilor, care, în anul 9 e.n. a masacrat în pădurea de lângă Teutoburg legiunile comandantului Varrus, ucigându-l și pe general, ceea ce îl făcuse pe împăratul roman al vremii să se jeluiască, proferând celebrele cuvinte : Varrus, Varrus, unde sunt oștile mele ?!... Praf făcute. De "furror teutonica". În cele din urmă, germanii aveau să înfrângă
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
fie tradus romanul Cartea lui Iosif, care prezintă, cu dragoste și durere, Bucureștiul deceniului IV. Am descris anii mei de liceu, petrecuți la Liceul Casei Corpului Didactic, unde învățau fii de preoți și de învățători, mulți dintre ei reprezentanți ai Legiunii "Arhanghelul Mihail". Cu ei am făcut școala. Ce-am suferit acolo, numai eu știu, pentru că băieții mă băteau, dar uneori mă și protejau, fiindcă eram elev bun, iar ei mai copiau la extemporale de la mine. Romanul are și un admirabil
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
printre altele: medalia de aur a bienalei de fotografie de la Veneția (1957), premiul prestigioasei American Society of Magazine Photographers (1960), împreună cu Ansel Adams, iar în patria adoptiva, Franța, a devenit în 1973, Cavaler al Artelor și al Literelor, Cavaler al Legiunii de Onoare (1976), pentru ca, în 1978, să obțină, la Paris, Marele premiu național de fotografie. A murit lîngă Nice, la 8 iunie 1984 și este înmormîntat la Montparnasse, în apropierea locului în care și-a creat legendă. * Am trecut în
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
mine) ar fi apărut, nu în 1987, ci cu zece ani înainte, pe când Eliade mai trăia și eu mă aflam la Iowa-City, poate că l-aș fi întrebat cum a străbătut el pe jos distanța Ploiești - București, pedeapsă primită din partea Legiunii nu mai știu de ce... Coincidența face ca și în romanul meu pomenit, eroul, legionar, să facă și el pe jos drumul Iași -Turnu-Severin. Nu citisem, nu auzisem nimic despre marșul biografic impus lui Eliade. Ar fi inept să jur. În
Note americane (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14331_a_15656]
-
vena întreruptă, a udat tiparul cel plan,/ a udat pagina de gardă, a udat degetul de aur al poligrafului/ Încerci să oprești hemoragia aplicând un tampon peste rană/ Metaforele părăsesc traiectul lor obișnuit, pășind peste acel Hinov/ de hârtie, groaznice legiuni de imagini bat pasu-n cadență/ Sute de miriade de infinitezimali poeți urlă din fiecare celulă” ( Poemul cu mâinile ude) sau, și mai explicit, „textul nu este altceva decât o anagramă a trupului ... În textul pe care l-am scris există
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
numele. între aceștia, cititorul român îl va căuta îndată pe Traian, ibericul înfiat de Nerva Traian, cuceritorul Daciei și coordonatorul primelor măsuri de romanizare a noului teritoriu adăugat Cetății Eterne: romanizare mai ușor de înțeles după ce ne familiarizăm cu structura legiunilor romane. Ele conțineau, pe lângă luptătorii pedeștri sau ecveștri, cărturari și învățători, constructori și topometri, ceramiști și fierari, curieri "poștali" și constructorii unor instalații de asalt, ba chiar astrologi. în teritoriile cucerite, legiunile lăsau în urmă numeroși veterani, ce căpătau cu
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
ușor de înțeles după ce ne familiarizăm cu structura legiunilor romane. Ele conțineau, pe lângă luptătorii pedeștri sau ecveștri, cărturari și învățători, constructori și topometri, ceramiști și fierari, curieri "poștali" și constructorii unor instalații de asalt, ba chiar astrologi. în teritoriile cucerite, legiunile lăsau în urmă numeroși veterani, ce căpătau cu acest prilej statutul de cetățean roman (altfel greu de obținut) precum și proprietăți. Cu experiența lor, urmau să conducă micile localități ("veteranul" avea să se prelungească în târzia limbă română prin cuvintele "vatră
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
ale stemei comunei Obreja, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Obreja, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în patru. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află stindardul legiunilor române, cu acvilă, văzute din profil spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, este plasată o crenguță
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
verde, ieșind din apa undată de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe de o parte, de vechiul însemn al legiunilor române, iar pe de altă parte, de faptul că Severinul a aparținut odinioară de Bănia Olteniei. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotriva Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate
HOTĂRÂRE nr. 511 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemelor municipiilor Drobeta-Turnu Severin şi Orşova, judeţul Mehedinţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188251_a_189580]