15,094 matches
-
având în general o rapiditate mică de creștere, iar plopii, sălciile și unele liane o rapiditate mare de creștere. De obicei, pentru instalarea vegetației lemnoase într-un anumit spațiu verde și realizarea cât mai rapidă a efectului decorativ specific vegetației lemnoase se preferă ca primă soluție plantarea speciilor cu o creștere rapidă în primii ani: plopul, salcâmul, mesteacănul, diferiți arbuști. Dar se recomandă ca întotdeauna să se combine speciile cu creștere rapidă cu cele cu creștere înceată sau la care creșterea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani): chiparosul de baltă, tisa, arborele sequoia, ș.a. Ambientul (noxele, calitatea terenului, unii poluanți din aer sau din sol, temperaturile prea ridicate pe timpul verii) determină scurtarea duratei de viață a multor specii lemnoase. De exemplu, teiul în loc de 300 - 400 ani în condiții normale, în cazul spațiilor verzi urbane rezistă doar 100 - 150 ani, frasinul trăiește 50 - 60 ani în aliniamentele de pe marginea drumurilor, 100 - 150 ani în parcuri și grădini și 250 - 300
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
100 - 150 ani în parcuri și grădini și 250 - 300 ani în condițiile normale din ecosistemele naturale. ARBORI ȘI ARBUȘTI ORNAMENTALI PENTRU DIFERITELE CONDIȚII DE MEDIU DIN ROMÂNIA Cel mai important aspect care trebuie luat în calcul, în alegerea speciilor lemnoase este tocmai corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de radiație, fapt ce influențează scăderea amplitudinilor termice zilnice sau anuale. În spațiile verzi periurbane ameliorarea acestor condiții este foarte dificilă iar speciile vor fi alese astfel încât aceste condiții să corespundă cât mai bine cerințelor ecologice ale speciilor. Rezistența plantelor lemnoase la noxe În noțiunea de noxe intră toți agenții abiotici cu acțiune dăunătoare asupra organismului uman, dar și asupra celui animal sau vegetal. Dintre aceștia se pot aminti: dioxidul de carbon (în cantități mici este stimulator al fotosintezei, dar peste
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
trioxidul de sulf (determină apariția de cloroze); compuși fluorurați (provoacă necroze pe frunze, numite arsuri); clorul și compușii săi (determină necroze la marginea frunzelor și cloroze ale țesutului foliar); fosforul și compușii săi (determină reducerea creșterilor, a producției de masă lemnoasă); oxidul de sulf, dioxidul și trioxidul de sulf, (produc căderea acelor la rășinoase, cloroza țesutului asimilator, plantele suculente fiind cele mai sensibile în comparație cu speciile de conifere, considerate cele mai rezistente); compușii fluorurați (provoacă necroze la nivelul frunzelor numite arsuri, determinând
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din arderea combustibililor solizi și lichizi. Pulberile acoperă inițial părțile aeriene ale plantelor determinând un aspect și un colorit „deosebite”, fenomen însoțit mai târziu de nanism și cloroze, prezența necrozelor la nivelul frunzelor determinând diminuarea procesului de fotosinteză. Clasificarea plantelor lemnoase în funcție de sensibilitatea acestora față de agenții poluanți trebuie realizată ținându-se cont de specie, subspecie, fenotip, ecotip, stadiu de dezvoltare, intervalul din sezonul de vegetație în care acționează poluantul respectiv, condițiile de temperatură și umiditatea aerului, proporția poluantului în atmosferă, etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
control. Am urmărit fără să vreau poluarea vizuală, care este mai puternică decât dorința mea de a mă ascunde de așa-zisele Revelioane de pe televiziunile private. Este uluitor să constați cum s-au combinat prostul gust și mitocănia cotidiană cu lemnoasa hotărâre comunistă de altă dată de a dansa cu toții hora la miezul nopții ,,dintre ani“. Codruț, dacă postul TV nu ar fi fost cumpărat de părinții mei chiar l-aș fi aruncat pe geam, pe cuvânt (bine, sub geamul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu răspândirea insectei ce transmite mycoplasma. În anul 1996 a fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii deosebit de secetoase (cu atac mare de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase conducătoare, lemnoase, alcătuind un aspect parazitar numit “mătură”(fig. 69). Epidemiologie. Ciuperca este adusă în cultură odată cu semințele infectate care nu-și pierd germinația. Scleroții care au dimensiuni mici, asemănătoare semințelor nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni produse la copilire, țesuturile se colorează în brun, se scufundă și crapă, iar scoarța se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în pulpa ce în final putrezește. Semințele din astfel de fructe vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea plantelor, de jos în sus. Pe tot frunzișul se observă și coloritul maro caracteristic acestei boli. Fructele ce rămân pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă și nu au valoare comercială. La plantele fără frunze, chiar și rădăcinile sunt brunificate și putrezesc. Transmitere--răspândire. Apariția micoplasmei în culturi depinde de numărul de generații a insectelor ce transmit micoplasma. Dacă larvele din sol ale insectei sunt distruse primăvara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructigena Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste de coaja lemnoasă. Bacteria poate pătrunde până la miez, pe care îl înnegrește. Pe vreme umedă, la suprafața fructelor atacate se constată prezența unui lichid bacterian. Amenții (mâțișorii) se brunifică, iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele; în acest caz fructele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Amenții (mâțișorii) se brunifică, iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele; în acest caz fructele abia legate se înnegresc și cad în masă. Fructele ajunse aproape de maturitate pot fi infectate, coaja verde lipindu-se strâns de coaja lemnoasă care prezintă pete brunii caracteristice. Prin intermediul acestor fructe infectate, bacteria se transmite puieților în pepiniere, de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârstă. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deschideri naturale), iar în celelalte organe ale pomului, prin diferite răni produse de cauze mecanice sau de insecte. Excesul de îngrășăminte cu azot din pepiniere și din plantațiile tinere, favorizează infecțiile și evoluția bolii. Soiurile de nuc ce au coaja lemnoasă subțire sunt mai sensibile la bacterioză decât cele cu coaja groasă, deși nu se cunosc soiuri rezistente la atacul acestei bacterii (V. Severin și col., 1985). În 2003 au fost omologate soiuri mijlociu de rezistente la bacterioză:Ciprian,Claudia, Sibișel
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome. Vița de vie cât și pomii parazitați au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1. Mozaicul frunzelor la lalele, begonie, nemțișor, petunie, flox, mușcatăCucumber mozaic virus Virusul mozaicului castraveților a fost descris în 1916 și acum este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În asociere cu alte virusuri este prezent pe lalele, crin și gladiole,producând viroze grave. Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
legal, Administrația națională a drumurilor poate acorda cu prioritate facilități acestui personal și anume: - transportul gratuit de la domiciliu, la și de la locul de muncă; - folosirea zonei drumului pentru recoltarea ierbii și fructelor cu tarif redus; - vînzarea la cerere a materialului lemnos rezultat din defrișările de arbori de pe zona drumurilor; - realizarea cu plata a unor reparații sau amenajări gospodărești; - plata regiei la cantine în situația servirii mesei pe durata desfășurării activității; - examinează și după însușire înaintează Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării
HOTĂRÎRE nr. 1275 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea Administraţiei naţionale a drumurilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107394_a_108723]
-
în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferență pînă la salariul tarifar avut și la sporul de vechime, după caz, timp de 3 luni. Articolul 6 "ROMSILVA" - R.A. este obligată să respecte volumul de masă lemnoasa ce i se atribuie anual, prin lege, pentru industrie și nevoi locale. Articolul 7 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărîre. Articolul 8 Orice dispoziții contrare prezenței hotărîri se abroga. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
conform legislației în vigoare. Capitolul 3 Atribuțiile "ROMSILVA"- R.A. Articolul 6 Atribuțiile "ROMSILVA"- R.A. sînt următoarele: - asigura integritatea fondului forestier, a pădurilor, precum și punerea în valoare, cu randament maxim, a întregii suprafețe a acestora; - amplasează și pune în valoare masă lemnoasa ce urmează a se exploata anual, pentru producția industrială și nevoile locale, în conformitate cu posibilitatea pădurilor, stabilită prin amenajamentele silvice; - exercita controlul respectării regulilor silvice de exploatare a pădurilor și ia măsuri, pe baza legislației în vigoare, pentru prevenirea prejudicierii semințișurilor
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
a pădurilor și ia măsuri, pe baza legislației în vigoare, pentru prevenirea prejudicierii semințișurilor, arborilor de picior, degradării solului, declasării lemnului și alte asemenea, sancționînd abaterile constatate; - stabilește rețeaua de drumuri forestiere necesară deschiderii tuturor bazinelor forestiere pentru exploatarea masei lemnoase, gospodărirea pădurilor și a vinațului și turism; - organizează și execută lucrările necesare pentru regenerarea pădurilor pe suprafețele de pe care se exploatează lemnul și acționează pentru atragerea în fondul forestier a terenurilor degradate în vederea împăduririi acestora; - urmărește realizarea de perdele forestiere
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
mediului; - urmărește executarea tăierilor de îngrijire în pădurile tinere la nivelul prevederilor din amenajamentele silvice; - organizează și efectuează pază pădurilor, prevenirea tăierilor ilegale de arbori, a pășunatului abuziv și a altor fapte ce aduc prejudicii fondului forestier; - controlează proveniență materialului lemnos și legalitatea circulației acestuia; - ia măsuri tehnico-organizatorice pentru prevenirea și stingerea incendiilor în păduri; - gospodărește fondurile de vînătoare precum și cele de pescuit din apele de munte și asigură realizarea efectivelor optime pe acestea; - organizează vînători cu turiști străini în condițiile
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
Articolul 1 Volumul de masa lemnoasă pe picior ce se va recolta în anul 1991 este de maximum 19 milioane m.c., din care 3 milioane m.c. vor fi pentru acoperirea nevoilor locale de lemn e foc și lemn de lucru. Volumul anual de recoltare
LEGE Nr. 16 din 13 februarie 1991 pentru aprobarea volumului de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107505_a_108834]