3,597 matches
-
întâi, pe care l-am avut în inima ta, încrustat, ca o pecete, dar tu l-ai șters atât de ușor cu patimă și ură... Vor trece multe anotimpuri și mai ales ierni, peste trupul meu înghețat de neiubire; mă lepăd și de amintirile care ne-au legat, voi avea un timp de reflecție și de răgaz... Sigur voi auzi într-o zi, eliberată din propria-mi colivie, clinchetul unui clopoțel care anunță o nouă iubire... În singurătate Afară plouă, copacii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
familii, mediocritatea înconjurând tot pământul. Vulcan ? Abia am preluat flacăra, să împrăștiem incendiul de-a lungul și de-a latul pădurii, mai luptăm cu propria noastră bestialitate. Și iar piere tumultul, tunetul valurilor se stinge. M-au părăsit, s-au lepădat de ezitările mele. Revăd incendiul visului, al sângelui turmentat. Fata aceea, evadând în cărți și dorinți rapide, delicată, pătimașă, nevrotică, nu știe decât acest cod fracturat, întrerupt, semnale scurte, grăbite, smulse într-o clipă de neatenție a supraveghetorilor. M-am
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
șerpi subțiri, gălbui. Voiam să-i spun, într- adevăr, că am ajuns unul dintre cei ce cântă puterea ploii, dar nu-i știe binefacerile. Un neroditor care nu-și mai măsoară izbânzile după anotimpurile ei, dar care nu s-a lepădat de bucurie. „Cei care seamănă cu lacrimi secera-vor cu bucurie.“ Mult m-au strâmtorat iscoadele și paznicii și temnicierii, dar nu m-au biruit cu totul. Încerc să mă ridic, să-i vorbesc. Recad, strâng din dinți, mă agăț
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi. 13. Voi sunteți sarea pămîntului. Dar dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, și călcată în picioare de oameni. 14. Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă. 15. Și oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
28. Dar Eu vă spun că orișicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui. 29. Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30. Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapădă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
leapădă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30. Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapădă-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 31. S-a zis iarăși: Oricine își va lăsa nevasta, să-i dea o carte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
să nu vă temeți; voi sunteți mai de preț decît multe vrăbii. 32. De aceea, pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; 33. dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. 34. Să nu credeți că am venit s-aduc pacea pe pămînt; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. 35. Căci am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de preț decît multe vrăbii. 32. De aceea, pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; 33. dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. 34. Să nu credeți că am venit s-aduc pacea pe pămînt; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. 35. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Sămînța căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, și-l primește îndată cu bucurie; 21. dar n-are rădăcină în el, ci ține pînă la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 22. Sămînța căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvînt, și ajunge neroditor. 23. Iar sămînța căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Înapoia Mea, Satano: tu ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gîndurile tale nu sunt gîndurile lui Dumnezeu, ci gînduri de ale oamenilor." 24. Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea, și să Mă urmeze. 25. Pentru că oricine va vrea să-și scape viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine, o va cîștiga. 26. Și ce ar folosi unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8. Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decît să ai două mîini sau două picioare, și să fii aruncat în focul veșnic. 9. Și dacă ochiul tău te face să cazi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decît să ai două mîini sau două picioare, și să fii aruncat în focul veșnic. 9. Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, și să fii aruncat în focul gheenei. 10. Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
au răspuns: "Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde, și via o va da altor vieri, care-i vor da rodurile la vremea lor." 42. Isus le-a zis: "N-ați citit niciodată în Scripturi că: "Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, și este minunat în ochii noștri?" 43. De aceea, vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi, și va fi dată unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire." 34. "Adevărat îți spun", i-a zis Isus, "că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cînte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori." 35. Petru I-a răspuns: Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine." Și toți ucenicii au spus același lucru. 36. Atunci Isus a venit cu ei într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
îți spun", i-a zis Isus, "că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cînte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori." 35. Petru I-a răspuns: Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine." Și toți ucenicii au spus același lucru. 36. Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: "Ședeți aici pînă Mă voi duce acolo să Mă rog." 37. A luat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
L-au pălmuit, 68. zicînd: "Hristoase, proorocește-ne cine Te-a lovit?" 69. Petru însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el, și i-a zis: "Și tu erai cu Isus Galileanul!" 70. Dar el s-a lepădat înaintea tuturor, și i-a zis: "Nu știu ce vrei să zici." 71. Cînd a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică, și a zis celor de acolo: "Și acesta era cu Isus din Nazaret." 72. El s-a lepădat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lepădat înaintea tuturor, și i-a zis: "Nu știu ce vrei să zici." 71. Cînd a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică, și a zis celor de acolo: "Și acesta era cu Isus din Nazaret." 72. El s-a lepădat iarăși, cu un jurămînt, și a zis: "Nu cunosc pe omul acesta!" 73. Peste puțin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat, și au zis lui Petru: Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
să se blesteme și să se jure, zicînd: "Nu cunosc pe omul acesta!" În clipa aceea a cîntat cocoșul. 75. Și Petru și-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: "Înainte ca să cînte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori." Și a ieșit afară și a plîns cu amar. $27 1. Cînd s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrînii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dintâi credincioși care, în clipa morții silnice, vedeau pe Hristos... Pretorul îndoi repede hârtia și, punînd-o în buzunar, mormăi ceva obosit. Atunci plutonierul se apropie de condamnat și-i șopti foarte umil: ― Mă rog... mantaua... Svoboda, fără să-l privească, lepădă îndată mantaua și rămase într-o haină civilă cu gulerul răsfrânt, care-i lăsa gol gâtul alb, subțire și lung. Pe urmă scoase pălăria, își netezi părul pe frunte și sărută lacom crucea din mâna preotului, închinîndu-se repede... Se uită
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că oamenii nu se astâmpără. Dar zice că i-a fost milă de cei optzeci de ani ai lui Groza, altminteri nu s-ar fi mulțumit numai cu internarea. Că, zice, protopopul a predicat de pe amvon precum ca să nu ne lepădăm limba strămoșească și nici credința în Dumnezeu, ci să le păstrăm cu sfințenie. Și din pricina aceasta l-au ridicat și l-au închis, iar comuna a rămas numai cu diaconul, să facă slujba și la biserica cea mare, și peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe care încerca s-o ascundă sub un surâs prefăcut și rece. Când păși Bologa în odaie, zgomotul de glasuri care se auzise din tindă se curmă brusc, încît bună-seara lui pluti singuratică într-o tăcere speriată. Până să-și lepede însă casca și ulanca, unda de tulburare se topi și locotenentul Gross, mai în glumă, mai în serios, strigă: ― Mi se pare, Bologa, că ți-a fost rușine să vii mai devreme între noi? Spune drept! ― Rușine? Mie?... De ce? zise
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de fericire, am găsit iubire multă, toată iubirea mea... Cum să risc eu toate acestea pentru... pentru ceva... pentru un vis? Totuși, pe urmă am fost trimis și eu, cu dânșii, în fața Curții Marțiale, ca complice. Și acolo m-am lepădat de ei, ca de lepră, și am tăgăduit, agățîndu-mă cu disperare de viața asta rușinoasă! Iar ei au tăcut și nici măcar nu m-au disprețuit. Secera morții scânteia în fața lor și ei n-au clipit din ochi... Apoi, când s-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fericit, plimbîndu-și privirea asupra satului, ca și cum ar fi fost o moșie a lui. Din casă răsuna glasul cătrănit și ascuțit al preotesei, ocărând pe slujnică, iar în ogradă o ceată de copii se jucau de-a războiul, împodobiți cu șepci lepădate de soldați găzduiți prin vecini. În clipa când zări casa parohială, Bologa uită pe doctorul Meyer și simți o nevoie nebiruită să vorbească cu preotul. Se repezi spre portiță și intră atât de grăbit, parcă de fiece minut de întîrziere
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vezi de serviciu și taci mulcom! Dacă va fi nevoie, te vom chema, n-ai grijă... Acuma sunt în perspectivă evenimente mari, foarte!... Toată lumea trebuie să fie la datorie! Apostol Bologa nu-și putu stăpâni o strâmbătură de dispreț când lepădă receptorul, căci aghiotantul care nu fusese niciodată în tranșee și care ar fi fost în stare să perie în fiece zi pe toți generalii armatei, numai să nu intre el în foc, pomenind despre "evenimentele foarte mari", își îngroșase vocea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
simțind că împrejurul lor pândește o primejdie crâncenă. ― Oare ce-am uitat, Doamne, ce-am uitat? zise Apostol, uitîndu-se întrebător la ea. Atunci își dădu seama că minte și că numai pentru Ilona a venit. Dar nu avu puterea să lepede îndată minciuna și începu să caute cu înfrigurare, răvășind cărțile pe laviță, la căpătâiul patului. Din întîmplare îi căzu în mâini harta cu pozițiile frontului, pe care, într-o seară, o completase și o uitase aici. ― Uite!... Așa-i c-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]