2,698 matches
-
eficientă a modului de conducere, să nu se mai manifeste ezitările, greșelile de care nimeni nu se face responsabil! În Uniunea Europeană, acestei exigențe interne de schimbare i se adaugă exigențe externe: gestionarea injoncțiunilor paradoxale produse de competiția generalizată și imperativele liantului social, necesitatea de a face față și a depăși inconvenientele excluderii sociale, de a varia scările intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren (nu doar cele identificate în ședințele partidului din care face parte primarul). Sociologul M. Crozier constata în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care, printr-o excelentă calitate a serviciilor și o bună programare, a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au fost că dezorganizarea socială indusă de creșterea urbană prin afluxul masiv de migranți rurali și imigranți străini care nu aveau în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului 3", asistăm oare la o reînnoire a acțiunii publice, la o detașare față de formele tehnocrate și providențiale ce o caracterizau atunci când aceasta se rezuma la politicile statale? Practicile puse în valoare de "orașul strateg" influențează sensibil concepția noastră asupra liantului social? Care este efectul asupra democrației a acestor mutații? Astfel de întrebări cer să ne situăm într-o perspectivă istorică. Inovațiile, ca și rupturile, nu sunt absolute. Prezentul nu se reduce la contemporaneitate 2, iar practica administrării unui oraș nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunicării și serviciilor), ideile și convingerile care au stat la baza conducerii orașului. Trebuie identificate, în fiecare epocă, problemele care s-au impus ca provocări majore, trebuie relevate răspunsurile date, soluțiile aflate, metodele de conducere, incidențele practicilor de administrare asupra liantului social, atât din punctul de vedere al filosofiei sociale explicite sau implicite valorizate, cât și din punct de vedere civic. Miza nu este aceea de a construi o sociologie a deciziei publice aplicate dezvoltării urbane 3, ci de a dezvălui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră care depășește ambivalența obișnuită, pentru a o converti în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să nu condiționeze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de-al Doilea Imperiu: pe de o parte, revendicarea "accesului la viața familială pe care li-l refuza accesul la noua piață a muncii"; pe de altă parte, lupta împotriva "tehnicilor de influență ale capitalismului care se dezvoltau în spatele promovării liantului familial"2. Într-adevăr, promovarea urbanului este în primul rând operată împotriva sociabilității orașului, în alianță cu o politică familiaristă. Scopul era de a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începuturile sale, politica de amenajare a teritoriului pe care o lansa Eugène Claudius-Petit în 1950 oferea mai mult imaginea unei politici "anti-oraș", sau cel puțin a unei întreprinderi concepute ca reacție la marile orașe și la efectele lor corupătoare asupra liantului social. Șansa proiectu-lui amenajării teritoriale s-a ancorat în conștientizarea pericolelor pe care hegemonia excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intelectualilor, cadrelor, maselor. Cultura trebuie trăită în plenitudinea ei pentru a o crea"" cultura comună, izvor nesecat, opusă barbariei totalitare, rezultantă a comunicării și a împărtășirii experiențelor, precum și a acumulării de cunoștințe, "născută din burse de studiu sau din academii", liant al unei solidarități care va da un elan ce va cuprinde și va transforma lumea"257. Ideea centrală a lucrărilor lui Joffre Dumazedier este că dezvoltarea activităților de petrecere a timpului liber, în ciuda manipulărilor politice și economice care o afectează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990, proceduralizarea conducerii orașelor a fost însoțită de o creștere a interesului pentru participarea democratică. De la instalarea diverselor comisii și proceduri oficiale de consultare 478 până la înființarea consiliilor de cartier, devenite obligatorii pentru orașele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pus sub semnul întrebării, în măsura în care nu vine în întâmpinarea tendinței spontane a indivizilor de a trăi în vecinătatea unor persoane cu stiluri de viață asemănătoare și, deci, mai ușor de tolerat. Asimilarea mixității cu mai-binele urban și cu fabricarea de liant social este pusă în discuție; creditul acordat temei mixității sociale scoate la iveală dificultatea noastră de a concepe un oraș și altfel decât cu populație numeroasă și activități dense. Celălalt unghi din care putem privi noțiunea de mixitate socială se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ne îndeamnă să considerăm mai eficace și mai puțin hazardată instaurarea legăturilor de încredere între indivizi și instituții decât stabilirea unor raporturi de încredere și de obligații între indivizi. În loc de a stabili legături directe între locuitori, obiectivul de a "restaura liantul social" merge în Franța pe calea întăririi parteneriatului între instituții și a medierii între acestea și locuitori. În timp ce politica orașului american înțelege cu prioritate să permită celor care vor "să plece" să părăsească teritoriile dezmoștenite, politica orașului francez își pune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252 Democrația supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
completat" cei doi recunoscuți profesori ai universității "Al.I.Cuza", Al. Călinescu filolog și A. Neculau psihopedagog? Liviu Antonesei: S-au completat foarte bine și, ca să mă dau mare, aș putea spune că eu, practicând ambele zone, am fost un liant foarte bun! De altfel, am vorbit între cei doi. Lăsând gluma, cred că am participat la unul dintre cele mai reușite evenimente de acest fel din ultimii mulți! ani, care ar fi meritat chiar un spațiu mai amplu de desfășurare
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
locul blând și ierburile sfinte/ Țărâna dă miresme de tămâi/ Când cornul mă chema spre legăminte/ Tu încleștai amarnic: «Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o arhaitate caldă, cuceritoare, se întrepătrunde cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
apoi în câmpiile mai fertile. În final, în timpul monarhiei, ar fi luat puterea și cucerit cetățile cananeene. 3. Răscoala țărănească împotriva cetăților cananeene A treia teorie încearcă să explice mai bine fenomenul din punct de vedere religios. Ce fel de liant ar fi putut să unească, înainte de monarhie, diferitele triburi într-un singur popor? Numai credința într-un unic Dumnezeu, diferit de cel adorat de populația cananeeană care domina țara prin cetățile sale fortificate. Această teorie, propusă de exegeții din Statele Unite
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
din textele biblice, David s-a impus din trei motive esențiale. Primul, presiunea filistenilor asupra populațiilor locale le-a constrâns la crearea unei rezistențe mai bine organizate. Ca și în multe alte cazuri, alianța împotriva dușmanului comun a fost primul liant al unității. Al doilea, David avea un avantaj strategic asupra rivalilor săi, în special Saul: avea o „armată” - poate cuvântul nu este exact - sau cel puțin un grup de oameni ce aveau drept meserie armele. Acești oameni de război trăiau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ARHIVELE OLTENIEI, revistă apărută la Craiova în 1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
și-a extins aria preocupărilor la politica naționalistă, folosind istoria neglijată și „ultragiată” a Rusiei ca pe o armă Împotriva provocărilor externe și a intrușilor „cosmopoliți”. Politica amintirilor neonorate - chiar dacă ele diferă În detaliu sau chiar se contrazic - era ultimul liant dintre fosta matrice sovietică și posesiunile ei imperiale. Toate aceste țări aveau resentimente față de subaprecierea de către comunitatea internațională a suferințelor și pierderilor lor din trecut. Cum rămânea cu victimele Gulagului? De ce nu fuseseră despăgubite și comemorate asemenea victimelor și supraviețuitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de timp subîntins de aceste documente cu tentă literară, situate la granița dintre reconstituirea istorică și roman și având ca liant tematic problema națională, începe cu deceniile luptei de emancipare dinaintea primului război mondial (Sub blestemul imperiului, 2000), continuă cu anii 1914-1916 (Toamna pătimirii noastre, 1980) și următorii, până la 1 Decembrie 1918 (Duminică, după infern, 1983) și se încheie cu deceniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
qui, dans la plupart des histoires littéraires, șont complètement ignorées.520 La traduction littéraire contribue non seulement à l'enrichissement de la langue cible, mais aussi de șa littérature et de șa culture ; en d'autres mots, elle devient un vrai liant culturel : " La traduction ne fait que mettre des littératures en contact. Elle ne met pas des langues en contact. Quand îl est question de littérature. C'est le travail des œuvres sur leș langues, et des langues sur leș œuvres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui me font signe de me taire. (Le secret de l'initié) (Poncet, 1996 : 110) La modernité de la poésie de Blaga réside aussi dans la multiplicité des perspectives qu'elle offre à travers să puissante veine métaphysique, peut-être l'unique liant dans cette baudelairienne " forêt de symboles ". Cette poésie met en évidence " le génie du passage, le contact fulgurant " ; c'est " une poésie hantée par un jeu de miroirs : l'union du sacré et du contingent, qui révèle ce besoin de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'œuvre poétique de Blaga et leș stratégies qu'il a employées pour surpasser lesdites difficultés. 3. 3. 2. 1. Traduction et autotraduction Dans son ouvrage intitulé Signes poétiques 1142, Paul Miclău souligne l'importance de la traduction en tânt que liant culturel, quand îl affirme que cet acte est " capital pour le dialogue entre leș langues, entre leș cultures et surtout entre leș littératures, dans le fond entre leș hommes "1143. Le VIIe chapitre de son ouvrage est dédié à la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
différence de Paul Miclău, Jean Poncet a plutôt une vision poétique et culturelle sur la traduction. Comme îl n'est pas traductologue, îl ne parle jamais de techniques et de stratégies, mais de l'importance de la traduction en tânt que liant culturel. En plus, Jean Poncet rappelle que, en traduisant, îl a été premièrement poète, ensuite traducteur. La traduction est donc, pour lui, un acte de création, un acte poétique par excellence. Dans son article " Oser traduire Blaga "1323, la transposition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]