2,632 matches
-
care să aibă două argumente interne (inacuzative primare); (c) inergative monadice, a căror structură argumentală conține un singur argument extern. În acest punct al descrierii nu voi intra în detalii în privința diferențelor dintre inacuzativele primare (prototipice) și cele derivate (unii lingviști nu sunt de acord cu existența acestei distincții − vezi infra, 5.3.), nici în legătură cu relația derivativă dintre varianta inacuzativă și cea tranzitivă a unui verb derivat, care va fi discutată în secțiunea referitoare la alternanța cauzativă − vezi infra, 5. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
există, de obicei, două roluri, unul asociat cu subiectul, celălalt, cu obiectul. La Primus (1999)62 apare și al treilea rol, corespunzător primului obiect din construcția cu dublu obiect. Există două abordări de acest tip: (a) teoria protorolurilor formulată de lingvistul Dowty (1991)63, asemănătoare cu cea a lui Schlesinger (1995)64; (b) gramatica rolurilor și a referinței/macroroluri − Van Valin (1990, 199365), Foley și Van Valin (1984)66, Van Valin și LaPolla (1997)67. (a) Protoroluri. Levin și Rappaport Hovav
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
această lucrare, am adoptat definiția ergativității dată de Dixon (1994), precum și tipurile de ergativitate propuse de acest autor. Alegerea nu a fost, desigur, întâmplătoare: Dixon descrie ergativitatea, mai ales din punct de vedere tipologic, dar și sintactic, nu din perspectiva lingvistului de birou, ci din aceea a omului care a făcut eforturi enorme de a învăța unele dintre aceste limbi, pentru a putea intra în contact cu vorbitorii lor. Acest lucru nu înseamnă că, deși acceptat și continuat de multe cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și 4.2. 58 Pentru o sinteză, vezi Stan (2005: 70−77, 142−144). 59 Hjelmslev (1972 [1935]: 28) subliniază că în nicio limbă distincția dintre cazurile locale și cazurile nonlocale nu e riguroasă. 60 Vezi Stan (2005: 146). 61 Lingvist rus din secolul al XIX-lea. 62 Conform acestei distincții (Anderson 1971: 3), nominativul latinesc, specializat pentru marcarea subiectului, este un caz pur sintactic, pe când acuzativul apare în ambele ipostaze: sintactic (Romam videre 'a vedea Roma') și local (Romam ire
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că sunt atestate următoarele tipuri de treceri: nominativ > ergativ, ergativ > nominativ, ergativ > partiție intranzitivă, nominativ > partiție intranzitivă. 90 C. C. Uhlenbeck, "Agens and Patiens in Kasussystem der indogermanischen Sprachen", Indogermanische Forschungen, 12, p. 170−171; Uhlenbeck este unul dintre primii lingviști care au studiat fenomene legate de ceea ce numim astăzi "partiție ergativă". 91 A. Vaillant, "L'ergatif Indo-Européen", Bulletin de la Société Linguistique de Paris, 37, p. 93−108. 92 J. Kuryłowicz, Études indoeuropéenes, Krakow, Polska Akademia Umiejetnosci. 93 K. Shields, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de formare a denumirii Fetești este Fetești < Fetescu < Fetea („fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi aparținut
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mămăligă i s-au asociat origini care mai de care mai stranii, inclusiv una geto dacică... Șăineanu afirmă că este un termen format în graiul copiilor, înrudit cu cel de mamă, cea care dă hrană pruncilor. În orice caz, majoritatea lingviștilor consideră că etimonul ar fi cuvântul mămăligă, în timp ce forma măligă, întâlnită și ea foarte frecvent (Mihail Sadoveanu, în povestirea „Copilul nimănui“, folosește expresia „boțuri de măligă“), este un derivat. Acestei derivări i se acordă forma unei afereze (fenomen fonetic constând
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
general.Teoria funcționalistă nu este o metodă, ci un model teoretic. Conform acestui model, cultura este cel mai larg context al comportamentului uman, ea este la fel de importantă pentru psiholog ca și pentru studentul în științele sociale, pentru istoric și pentru lingvist, iar teoria culturii trebuie să plece de la realități biologice, deoarece ființele umane singurele caracterizate prin note spirituale sunt și o specie animală. Satisfacerea necesităților de bază constituie un minim set de condiții impus fiecărei culturi. Problemele puse de necesitățile nutritive
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vieții sociale și politice; în schimb imaginează resortul unui viitor condus nu de principii raționale ci pe baza pulsiunilor afective și a legăturilor existente în cadrul fiecărei comunități. Doctrina națională ce se va naște în acest context este înainte de toate opera lingvistului Johann Gottfried Herder (1744-1803). Născut în Prusia orientală într-o familie de țesători, el datorează poate originii sale modeste aversiunea față de cosmopolitismul impregnat de cultură franceză al școlilor germane, în special al celor din vremea lui Frederic II. Înainte de a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a justifica teoriile diverșilor pretinși liberali. În plus, considerat deja un pericol pentru fericirea supușilor, Statul prezintă, după Herder, defectul suplimentar de a fi "un amestec bizar de rase și națiuni [adunate] sub un sceptru unic"209. În acestă privință, lingvistul de la Riga declară război imperiilor Europei Centrale și Orientale, în numele unei legitimități diferite de cea a Statului-Națiune al francezilor, bazat pe națiunile-comunității nepăsătoare față de subtilitățile teoriei politice. Acest anarhism este totuși mai puțin important în raport cu dimensiunea de universalitate pe care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și condus pînă în 1852 de un prinț-episcop asistat de un guvernator laic.257 Cea de-a doua manifestare religioasă a devenit evidentă abia după 1750 și, în multe privințe a contribuit la regenerarea culturilor subjugate, alăturîndu-se eforturilor folcloriștilor și lingviștilor în țările Europei Centrale sau în regiunile celtice. În țările balcanice însă acest merit revine mai ales clericilor. Limba bulgară, de exemplu, va fi codificată și transpusă în formă literară după 1762, la inițiativa unui călugăr de la muntele Athos. După
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca un rezultat al destinului biologic, dar acest lucru nu o împiedică să se califice într-o profesie și să devină independentă sub aspect economic. Recunoașterea limbajului gestual ca limbaj real, natural, uman, mai întâi de către surzii înșiși, nu de către lingviști sau savanți, a fost un moment pivotal. Surzii au devenit conștienți că limbajul gestual le satisface necesitățile și le oferă o mare plăcere estetică, pe care numai limbajele o pot oferi. Realizarea că limbajele gestuale erau egale și unice printre
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
sau similară cu limbajul verbal? A doua problemă pentru surzi era să depășească temerea, atât personală cât și colectivă, legată de soarta limbajului gestual, odată ce el devine tot mai accesibil publicului. La începutul anilor 1970 surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au alte scopuri? Mai mult, ce trebuie să facă surzii față de creșterea înteresului în învățarea limbajului gestual ca limbă străină? Cum plănuiesc auzitorii să folosească cunoștințele lor despre
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
cu privire la metaforă, pe care ne vom baza în analiza numelor divine metaforice. În capitolul intitulat „Metaforă și semantismul vag”37 se face de la inceput precizarea: „Metaforă nu preexista definiției ce i se dă, ci se naște dintr-o construcție a lingvistului. Deci nu trebuie spus ce e metaforă, ci trebuie precizat ce se numeste metaforă înlăuntrul unei concepții anume despre limba”. Sunt citate expresii ale diferiților autori, lingviști, dar mai ales logicieni și filosofi, care vorbesc despre contradicția logică pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
preexista definiției ce i se dă, ci se naște dintr-o construcție a lingvistului. Deci nu trebuie spus ce e metaforă, ci trebuie precizat ce se numeste metaforă înlăuntrul unei concepții anume despre limba”. Sunt citate expresii ale diferiților autori, lingviști, dar mai ales logicieni și filosofi, care vorbesc despre contradicția logică pe care o comportă metaforă: „predicație contradictorie”, „identificare ilogica”, „incongruenta”, „loc al iraționalului”, „minciună” etc. Afirmația cea mai importantă este că nu se poate vorbi despre metaforă în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu există niciun episod al acestei Îndelungate istorii care să Îndrituiască identificarea mitului cu un gen literar sau cu un tip de narațiune specifică. Pește solubil În apele mitologiei, mitul este o formă de negăsit (M. Detienne, 1997a, p. 252). Lingviștii și istoricii (fie ai Greciei antice, fie ai filosofiei, mitologiei sau antropologiei) consideră că primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
foarte important. Putem vorbi de o adevărată „sanctificare” a studiilor literare. Apare, precum la Erasmus, ideea de literatură ca formă de pietate. Literatura nu poate fi concepută decât în primul rând și în mod esențial ca fiind scrisă. Dicționarele și lingviștii epocii reiau, confirmă și sistematizează elementele ce definesc literatura în această perioadă. Reapare funcția de memorizare a literaturii, aceasta e văzută ca mărturie, adevăr conservare, eternizare, cunoaștere, cultură etc. Demarcația de operă pur literară este totuși încă dificilă lexicografic de vreme ce
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de compasiune peste stările ulterioare și se poate contopi astfel cu elementele sentimentale ale acestora. (Psychologie, VI B, 2; E 4) Faptul de a fi resimțit un imbold nu este, în mod necesar, un pur fenomen al trecutului. Deoarece și lingviștii ne învață că un perfectum absolutum mai cuprinde și altceva decît momentul temporal și anume reprezentarea rezultatului, a "ceea ce rămîne, a permansivului" 16. Și Sibbern vorbește, în mod expres, despre bucuria aparte de a te fi sustras unui pericol ori
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dintr-o publicație de strictă specialitate, într-una cu profil de largă dezbatere filologică, istorico-literară, etnografică și folcloristică, istorică și de istoria culturii. Muzeul Limbii Române a reprezentat școala la care s-au format și s-au afirmat nu numai lingviști și filologi precum Vasile Bogrea, George Giuglea, G. Kisch, G.D. Serra, Al. Procopovici, Dimitrie Macrea, Ioan Pătruț, Romulus Todoran ori Mircea Zdrenghea, ci și folcloriști precum Ion Mușlea, alături de istorici literari ca Petre Grimm, G. Bogdan-Duică, Ion Breazu, Ion Chinezu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
engleză, Afaceriștii de Tudor Șoimaru, Matei Millo de Mircea Ștefănescu, Pisica de mare de Virgil Teodorescu. LINGVISTICA, PROIECTUL NOII ORTOGRAFII La nici doi ani după lansarea lingvisticii spre marxism, situația nu era satisfăcătoare, în special din cauza slabei pregătiri ideologice a lingviștilor, tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după lansarea lingvisticii spre marxism, situația nu era satisfăcătoare, în special din cauza slabei pregătiri ideologice a lingviștilor, tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul Iordan, Rosetti, Graur, Pașca etc. Înainte nu trecea lună în care ei să nu publice un studiu și nu trecea an aproape ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în universități, lupte în care, ca rectori și decani, tovarășii numiți mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare în care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu e cu putință fără o serie de cunoștințe de marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români nu le au încă nici azi în măsură necesară. A fost menționat, la discuții, în această privință, cazul echipei de la Cluj care lucrează la Dicționar, echipă care a trebuit, recent, să solicite catedrei de marxism-leninism și celei de materialism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]