2,956 matches
-
Doctor în Filosofie și șia focalizat cercetările în domeniile Logică, Epistemologie, Istoria și Filosofia științei. A publicat cartea De imitatione Dei (2004), a făcut parte din echipa de editori a cinci volume colective, este Editor șef a revistelor Symposion și Logos & Episteme și Deputy Editor al International Journal Of Communication Research. Este membru al CRIFST (Comitetul Român de Istorie și Filosofie al Științei și Tehnicii), unde ocupă funcția de Vicepreședinte al Filialei Iași, ASPFL (Association des Sociétés de Philosophie de Langue
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce se inserează printre concepțiile teologice specifice creștinismului. Preluând tradiția iudaică s-a construit următoarea ierarhie a existenței: în primul rând Dumnezeu Tatăl care este creatorul universului, iar prin tradiția apostolică la acestea se mai adaugă Sfântului Duh și Fiul (Logos) ca fiind consubstanțiali cu Tatăl și parte integrantă a Dumnezeirii. Dar dincolo de cele două forme ale existenței, Dumnezeu ca formă supremă a existenței și omul ca gânditor, există existențiale intermediare. Una dintre importantele sinteze privind ierarhia lumii intermediare este realizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nou. Se constituie sistemul metafizic ce reevaluează într-un mod drastic poziția omului în lume. Această modificare se realizează pe baza unui model religios și anume modelul Genezei biblice. Lucrarea filosofului francez reprezintă o nouă Geneză, dar de data aceasta Logos-ul divin este înlocuit cu Cogito-ul. Creația nu mai este privită din perspectiva divină, ci din perspectiva omului, iar noul univers are drept creator omul. Profunzimea meditațiilor nu este dată doar de schimbarea celui ce o creează, ci de faptul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prima zi a meditației. După descrierea stării atinse și a formei pe care o îmbracă Dumnezeu în cazul manifestării prin om urmează trecerea la elementele fundamentale a separării luminii. În prima zi de meditație este realizată separarea certitudinii de incertitudine. Logos-ul divin, înlocuit prin dubito-ul, separă cele două lumi. Etapele prin care se ajunge la certitudine nu sunt pozitive, ci negative, prin cenzură. Îndoiala nu acționează asupra cunoștințelor, ci asupra formelor de cunoaștere. Dubito-ul ca formă a cogito-ului, elimină toate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine, precum în Geneză cuvântul "a zis" reprezintă modalitatea divină de a crea lumea. Logos-ul creștin este înlocuit în cazul de față cu dubito-ul. Autoreflexivitatea dubito-ului a fost considerată ca fiind centrul filosofiei carteziene. Dubito ergo cogito este momentul în care dubito-ul își transferă atributele cogito-ului. Prin îndoială Descartes ajunge la certitudine. El găsește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginea unei unități a obiectului cunoașterii creând impresia unui rezultat unic. Imaginea unitară a realității este întâlnită în întreaga filosofie presocratică: "Materialismul presocraticilor nu le-a permis să distingă între diferite tipuri de cunoaștere; chiar și Heraclit, care sublinia că logos-ul său, care este ascuns poate fi cunoscut doar cu ajutorul inteligenței, era integral materialist în modul de a explica nous-ul: cunoașterea este senzație de tipul asemănătorul-cunoaște-pe-asemănător"49. Cunoașterea presocraticilor este una unitară ce reprezentă realitatea i-mediatului, într-un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reconstrucția universului din perspectiva omului. Pentru aceasta Descartes alege un model influent în epocă, cel al Genezei. Meditationes de prima philsophia reprezintă primele șapte zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu și, în cazul în care există dacă poate fi înșelător"153. Universul în care se manifestă celelalte cogitate este unul al cunoașterii prin manifestarea sa dihotomică bine-rău, adevăr-falsitate. Trecând prin ideea de Dumnezeu, ideile se pot manifesta în universul logos-ului implicit al cogito-ului. Noile idei prezentate ca generalitate idei ce sunt ființări ale lumii cogito-ului și au un statut asemănător plantelor din Geneză. Cum pământul este locul în care platele cresc, la fel și în cazul ideilor ele se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Quattrocento-ul timpuriu, Editura Meridiane, București, 1985. Le Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991. Le Goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. Lyotard, Jean-Francois,Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
legea științifică moderna" publicat în Studii si cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002. Sîmbotin, Dan, "Fracis Bacon - cenzura imaginarului științific. Teoria idolilor", Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian Academy, 2001. Sîmbotin, Dan, "From Logos to Cogito, Perspective on Human in metaphysical Cartesian Reform", în Teodor Dima, Cornelia Gășpărel, Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Rethinking Politics for the Knowledge Society, Editura Institutul European, 2013. Sîmbotin, Dan, "Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii", în Symposion, Tome
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, Robert Hermann Fenbrock, A History of Germany, Max Heuber Munchen, Ferdinand Schoningh Paderborn, 1968, Martin Luther, Scrieri, Vol I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. 31 Martin Luther, "Nouăzeci și cinci de teze", în Scrieri, vol I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003, p. 123. 32 Martin Luther, op. cit., p. 125. 33 Pentru informațiile pe care le voi utiliza în acest capitol am folosit drept
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ortodoxe Române, București, 1992, Robert Hermann Fenbrock, A History of Germany, Max Heuber Munchen, Ferdinand Schoningh Paderborn, 1968, Martin Luther, Scrieri, Vol I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. 31 Martin Luther, "Nouăzeci și cinci de teze", în Scrieri, vol I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003, p. 123. 32 Martin Luther, op. cit., p. 125. 33 Pentru informațiile pe care le voi utiliza în acest capitol am folosit drept surse de informații Edgard Sanderson, History of England and British Empire, Frederick Waine & Co, Londra, 1893
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imitatione Dei, Editura Paidea, București 2004. Prezentarea de aici reia o parte a argumentelor din respectiva lucrare, susținând modalitatea în care s-a construit noul univers metafizic. Capitolul acesta reprezintă rezultatul evoluției ideilor care se regăsesc parțial în articolele: "From Logos to Cogito, Perspective on Human in metaphysical Cartesian Reform", în Teodor Dima, Cornelia Gășpărel, Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Rethinking Politics for the Knowledge Society, Editura Institutul European, 2013, " Argumentul ontologic în Meditationes de prima philosophia", Revista Saeculum, serie nouă, Anul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dimensiuni (de la două cuvinte Ț de regulă, în titluri Ț la două versuri, până la pasaje întregi în proză); - autorul (naratorul) nu mai are o atitudine de neimplicare; dimpotrivă, el recurge la hiperbolă, ironie, exagerări; etc. DIALOGUL (!!) Atenție la etimologia cuvântului „logos” Ț știință, cuvânt; dar „dia” nu înseamnă „doi” ci „peste”, „prin”, „între”, „cu”, deci „dia” nu intră în antonimie cu „mono” de la „monolog”. - este un mod de expunere, alături denarațiune, descriere, monolog; - constă în vorbirea între două / mai multe personaje
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: elită, intelectualitate, Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la "Cuvântul" sau prin cea universitară, pentru restaurarea Ortodoxiei în drepturile ei naturale. Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
științifică; pe măsură ce religiozitatea se transformase în modă, viața publică era obligată să admită rolul jucat de Biserică, ceea ce nu era un lucru normal a trebuit să apară "moda religioasă" pentru ca Ecclesia să se bucure de atenția publică 8. Proiectata revistă Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe, cu o copertă de o simplitate clasică, redactată în franceză, apare în 1928, în două numere de 160 de pagini fiecare, sub direcția lui Nae Ionescu și avându-i drept redactori, pe lângă reputatul filosof
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
între Sfântul Scaun și Regatul României (Le Concordat entre le Saint-Siège et Le Royaume de Roumanie). Ultima secțiunea, Faits du jour. Informations, include noutățile religioase din România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
106 titluri de cărți de teologie și filosofie creștină, în engleză, franceză, germană și italiană, din care nu lipseau cele mai recente lucrări ale lui Buonaiuti, Zancov și Evelyn Underhill, apărute chiar în 1928. După această panoramare a activității revistei Logos, se pot trage câteva concluzii esențiale. În primul rând, această revistă academică de cultură ortodoxă a reunit, chiar dacă pentru o scurtă perioadă, numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a creștinismului, restaurând demnitatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu, omul și lumea. Prin Dumnezeu se poate depăși neliniștea produsă de infinit, precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum afirmase și Thales. Ordinea și sensul lumii, precum și lucrurile din ea, aparțin lui Dumnezeu, ele putând fi revelate celor aleși. În Sfânta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]