3,158 matches
-
adevărați În viața noastră, să mulțumim Cerului că mare bucurie ne-a dat! Fiindcă mi-am asumat provocarea de a scrie despre o lucrare referitoare la viața unui copil, prea frumos, cu destin special, care s-a stins la vârstă ludică, este un prilej pentru mine de a pleda pentru cunoașterea temeinică a religiei noastre creștin-ortodoxe. Aceasta ne-a fost Împărtășită cu mult har de mari preoți dintre care Îi numesc cu smerenie doar pe patru, anume părinții Arsenie Boca, Dumitru
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
atât de cunoscută de orice spectator (și pe atât de ușor de interpretat, dacă autorii ratează, ca șantaj sentimental). Asta nu se întâmplă. Construind filmul după regulile unui joc de-a v-ați ascunselea, autorii ne iau ca martorii unui ludic trist. Singura lumină în această poveste dramatică e dragostea unei mame pentru un copil care nu e carne din carnea ei, dar pe care și-l asumă până la sfârșit și dincolo de el. Fiecare vede altceva/ Vantage Point de Pete Travis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
degrabă dorul după un loc care nici măcar nu există în lumea noastră. E de ajuns să le privești cum se înfășoară treptat, dacă sunt în captivitate, într-o melancolie adâncă. De la început Sucki s-a arătat a fi de aceeași ludică umoare cu noii lui stăpâni, cu noi care visam să-l facem să vorbească argoul nostru familiar. Dar nu era chiar atât de domesticit cum ne închipuiam noi - uneori semăna cu un cuc, alteori cu o bufniță cu trăsături omenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dansului păsării“, înainte de a ne așeza la masa cu douăsprezece lumânări aprinse și o sticlă cu vin. Îl numea „dansul medicinei“ - în țara copilăriei lui, Flandra, acest dans se exersa pentru a vindeca melancolia oamenilor și pentru a readuce spiritul ludic. Ca de obicei, răsfoiam din nou prin albumul cu gravurile lui Piranesi, mâzgălind pe o foaie separată fața soțului meu. Era din nou concentrat în labirintul cifrelor. Totul părea liniștit în jurul nostru, Sucki dormea în colivia lui așezată în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
scrie, a copia, a transcrie, a calcula) nu este motivat, se conformează cu greu cerințelor. Se joacă cu toți copiii, este expansiv în recreații, are umor, este vesel și se simte bine între copii. Câștigă simpatia copiilor prin creațiile sale ludice, inventează jocuri, atribuie roluri parte nerilor de joacă, stabilește relații sociale pozitive. Îi lipsește perseverența iar rezultatele școlare sunt ușor sub cotele personale ale performanței. Nu este suficient potenția lul. Pentru a ajunge la performanță, Vlad trebuie sprijinit în a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
celor specifice învățării organizate, fapt ce duce, inevitabil, la diminuarea timpului alocat jocului. De aceea, ori de câte ori este posibil, școala trebuie să-i ofere elevului prilejul de a-și trăi copilăria la cote maxime, evitând ruperea brutală a acestuia de universul ludic. Pe lângă disciplinele obligatorii - în care învățătorul trebuie să aleagă strategii adecvate vârstei și intereselor elevului - opționalele constituie prilejuri minunate de readucere a jocului în sfera preocupărilor școlare ale copiilor. Din această perspectivă, opționalul “Abilități practice prin tehnica origami” este un
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
broaștei și cea a păsării, din care au derivat alte numeroase modele. De asemenea, până la sfârșitul acestei perioade, au fost create peste 70 de forme spațiale diverse : broasca, barca, balonul, cocorul etc. În ceea ce privește întrebuințarea obiectelor confecționate, putem menționa, pe lângă aspectul ludic, păstrarea unei puternice legături cu religia. Un vestigiu în acest sens este și sintagma senbazuru origami (o mie de cocori de hârtie). În vechime se credea că, cine reușește să confecționeze singur 1000 de cocori și să-i atârne de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
dintre cele diverse și mai originale: cu o pisică de mare, cu o rachetă, cu un uriaș, cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
apariție, fenomenologia lor aparte, într-un sens mai liber al cuvântului. În fond, noi constatăm ușor așa ceva, chiar și atunci când reflectăm în grabă asupra unor stări de lucruri. Sau când suntem atenți la unele moduri aparte de vorbire, narativ sau ludic, literar, metafizic sau religios. La fel și atunci când ne devine insesizabilă - sau chiar absentă - motivația unor credințe și conduite proprii. Deopotrivă când privim cu o anume distanță datele și întâmplările ce compun lumea nemijlocită a vieții. Destule dintre cele pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
omenești. Fără a-i opune neapărat un altul elevat, îți dai seama că nu este singurul. Lumea vieții ne oferă destule chipuri, se constituie sub diferite moduri ale percepției și voinței. Odată cu percepția comună survin altele, aparent străine, estetică și ludică, speculativă și religioasă. Iar lumea pe care o descoperă poate să facă într-o privință inutile - sau chiar să suspende - reprezentările obișnuite cu privire la ceea ce numim sens și nonsens. Este destul dacă ne gândim, de exemplu, la modurile variate de vorbire
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
tot ce apare lipsit de sens este aruncat în grabă și cât mai departe. Iar în primă instanță destule ne apar fără sens, imagini narative, conduite gratuite sau exotice, paradoxuri religioase și morale, idei speculative, utopii și gesturi simbolice, expresii ludice. 2. O frontieră mereu instabilă Multe dintre cele care ne sunt proprii - gesturi, cuvinte sau idei - pot să apară străine sensului. Însă nu faptul acesta este îngrijorător, ci altceva, că unele gesturi, propoziții sau idei ar fi în ele însele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
se arată prea prudent în această privință, prea temător. Probabil că ajunsese îngrozit de câte ia fost dat să audă din partea unor heraclitieni de du zină sau a unor simpli sofiști. Cu toate acestea, nu se poate ignora cazul vorbirii ludice sau al celei figurate. Nici intenția speculativă a unor afirmații proprii lui Heraclit din Efes și Ze non din Elea. Cu atât mai puțin situația aporetică a gândirii. Desigur, nu este posibilă întâlnirea cu un om care este nonom, adică
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
toate acestea, au fost bine reținute, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 69 56. preluate cu aviditate de alții, elogiate sau disprețuite, socotite uneori salutare. Au de venit astfel și mai ciudate, mai stranii. Și nu este în joc, de această dată, producerea ludică a ceva absurd. Filozofii la care se referă Cicero vorbesc serios și cu destulă gravitate, cel pu țin așa ne lasă a crede. Să amintesc, întro paranteză, un episod din lumea modernă. După ce observă că Montaigne însuși a fost reținut
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
merge înainte, el va ocoli imediat prăpastia pe care o vede în față atunci când merge la târg săși cumpere pâine (reiau aici întro manieră liberă un frumos exemplu aristotelic). Dezicerea de sine poate fi sesizată cu relaxare, în variante aparent ludice, când umorul vine să ia locul siguranței de sine. De ce cutare spune totuși că e același lucru a face și a nu face? Doar ca să producă fiori celor din jur? Nu ar trebui să ne grăbim cu un răspuns, căci
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
multe pot să apară străine sensului comun, această posibilitate fiind variată și întrun fel fără granițe. Însă altceva ne reține acum, faptul că omul dorește să recunoască nemijlocit acest lucru și săl exprime ca atare. O face în multe feluri, ludic și literar, cotidian sau metafizic, ri tualic și religios. Cu orice formă de expresie are această posi bilitate, cuvântul oferind probabil forma sa privilegiată. Însă, cum bine știm, oamenii nu se deschid în același mod către ceea ce numesc nonsens. De
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ci prin intermediul culorilor utilizate ca simboluri: coerența poetică privește nivelul «sensului», nu nivelul semnificatului și al desemnării.“<ref id="132">Ibidem, p. 274.</ref> Iar nivelul sensului - sau al nonsensului, dacă privim altfel același lucru - cunoaște moduri variate, poetic și ludic, moral, me tafizic, religios etc. Trebuie luată în seamă aici noua diferență pe care Coșeriu o face între desemnare, semnificație și sens. Acesta din urmă e sesizabil la nivelul vorbirii concrete sau al discursului ca atare. Sensul privește „modul de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ar trebui să ne gândim la ceva deopotrivă incongruent, incorect și inadecvat. Ar fi nu doar un eșec în privința desemnării, ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
gândire absurdă“ („lingvistul admite și suspendarea «extravagantă» [...], cu condiția să existe o coerență între gândirea absurdă și expresia sa“), ceea ce pentru un logician este un nonsens. Am putea înțelege de aici că, sub anumite intenții, precum cea simbolică sau cea ludică, gândirea asumă pentru sine locul celor absurde. Absurde - din ce punct de vedere? Nu mă voi opri acum la această chestiune, deși ar putea procura multe surprize celui care șiar petrece puțin timp cu ea. Observ doar că transgresarea unor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
același fel valabil când în discuție se află evenimente viitoare sau contingente, fapte asupra cărora deliberăm și, mai ales, ceea ce este propriu ființei divine (cf. Metafizica, XII). Sub alte motivații stau însă antinomiile unor sofiști din vremea sa, de regulă ludice și frivole. În unele situații, se dovedesc destul de subtile, năucitoare. De exemplu, a spune „ceva este și nu este“ pare în primă instanță un simplu joc. Însă a spune: „ceea ce nu este este, întrucât ceea ce nu este este tocmai ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ad ~ 56 alteritate 57, 88-97, 122, 155, 169; celălalt este absurd 22 (n. 11), 57, 64 (n. 52), 74, 88-97 ambiguitate (a celor absurde: vezi „absurd“) anámnesis 172, 177 anonimat 31-32 antinomie ~ existențială 163, 165-166 ~ logică 87, 160- 162, 163 ~ ludică 161 ~ eristică (sau sofistică) 161 ~ in re 62 ~ proprie celor absurde (vezi „absurd“) ~ proprie dogmei 152-164 ~ și paradox 158-164 ~ transfigurată 152 aparență reală 132, 151 apariție (a sensului) 7, 8, 15, 24- 25, 99, 109, 115-116, 122, 142, 175 ~ și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
am grupat în primul capitol al volumului intitulat Marafeturi epice. Rațiunea acestei așezări în paginile cărții este legată de specificul rubricii intitulate Din fanfare funerare susținută săptămânal în paginile revistei. Acesta este asigurat de împletirea între actualitatea social-politică și notațiile ludice prin amestecarea regimului ficțional și a celui non-ficțional. Am avut în vedere în redactarea eseurilor și o componentă culturală dublată de una literară într-o propunere de estetică postmodernă. Figura centrală în toposul imaginarului creator al acestui capitol îl asigură
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
stă în mod natural în lumina centrală a reflectoarelor și a scenei. În mod natural ceilalți, toți ceilalți, se află din pură greșală rătăciți pe pământul dezbaterilor publice, ei sunt, în raport cu existența vedetei politologice, niște oarecare, ei pot fi naivi ludici, dar sunt, de regulă, gunoaie, rătăciți, proștii de serviciu. Ceea ce îi mână pe ei în luptă, înainte de toate, este faptul că anonimi fiind, nu mai vor să fie așa ceva. Vă spun cum este și cu treaba asta cu ieșirea din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a Municipiului Iași „Mihai Ursachi“: unul de teatru, celălalt de stand-up comedy. Ambele aveau în rolurile principale tineri care joacă din și cu pasiune. Piesa Spectacol imaginar era o adaptare după Matei Vișniec, interpretată de actori de la cunoscutul teatru studențesc Ludic. Stand-up comedy-ul era inițiativa unei trupe aflate la început, prin care trei băieți - studenți și ei, dar practic necunoscuți - încercau să se impună pentru prima dată pe o scenă adevărată (mai avuseseră câteva show-uri, dar în barurile din Iași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
stat și printre rânduri, pe jos sau în picioare. Nu mai spun că prețul biletului la stand-up comedy era triplu față de cel de la piesa de teatru. Practic, toate datele erau în dezavantajul spectacolului de stand-up comedy. Vorbeam de un brand, Ludic, de un dramaturg celebru, de o promovare, hai să nu-i zic profy, dar serioasă, versus o trupă de studenți aflați la primul show pe o scenă. Nu vreau să comentez aici calitatea celor două tipuri de spectacol (după mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
se întâlneau din nou și am avut șansa să mai fim câțiva ani și colege de cancelarie. Desigur că parte din ceea ce numim generic „tact pedagogic” îi poartă amprenta în ceea ce mă privește. De la ea am învățat, am împrumutat spiritul ludic în activitatea didactică, atitudinea destinsă, senină și zâmbitoare în fața elevilor, în ciuda problemelor care uneori macină viața privată. Poate ar fi cazul să vi-o și prezint pe Doamna mea. Se numește Aurica Pintilie și a fost prima figură din cadrul școlii
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]