3,421 matches
-
visată și așteptată, menită a acoperi parte din golul sufletesc al autorului. Ea poartă numele de L.(Lina) și coincide cu cel al actualei soții a scriitorului. Ceea ce îl schimbă aproape total este boala, o criză renală care l-a mânat spre disperare și moarte într-atât, încât, la un moment dat autorul se simte anulat pe toate planurile ființei sale biologice și psihice. În acest sens este de-a dreptul impresionantă apropierea pe care o face între starea sa defavorabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar spune Eugen Simion) nu obosesc a anunța, printre evadări și ratări, prohodul, drama insignifianței. Ca "specialist al obsesiilor", cum se autodefinea, Cioran însuși, mânat de febrele tinereții și în numele unei "uri iubitoare" pentru o țară fără destin, cerea, pe vremea când era "tânăr, orgolios și nebun", chiar lichidarea trecutului ei. Dar războiul cu strămoșii, profanând "liniștea morților", exprima nu doar furia unei negații, blamând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ci agenții, cu proprietățile lor reduse”, ceea ce va schimba caracterul analizei și sensul exploatării informațiilor obținute. În finalul aprecierilor sale, colonelul Nicolai a apreciat că „spionii nu trebuie întotdeauna disprețuiți”, mai ales atunci când acționează în folosul națiunii lor și sunt mânați de sentimente patriotice. Suntem de acord că România a desfășurat „un spionaj tactic, limitat”, nu numai în perioada celui de-al doilea război mondial, ci în toată perioada analizată. Acest lucru s-a petrecut, în primul rând, pentru că România nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că plata obligației principale să nu poată fi făcută în părți, și unul din coerezi a împiedicat executarea obligației pentru totalitate. În acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea întreaga, iar de la ceilalți coerezi numai partea lor ereditară, r��mânând recursul ce au în contra eredelui care a împiedicat executarea obligației. (Cod civil 1061).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Ceilalți: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Em. Giurgiuca, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Const. Rotariu și Victor Neculce continuă în altă parte ceea ce au început la Mugurii școlari. Iar noi? Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun. Suntem tineri, entuziaști și neîncercați, dar arma aspră a viitorului ne va
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
îi reped, că să se vorbească mai încet, nu ca ei pînă atunci, femeile constată și ele, ăla zice că doarme, să doarmă dar în cur! Spirit Justițiar cu Rățoială pe Orizontală jovial-rațional și pe omul de lîngă mine îl mînă o atitudine, mă întorc numai către tovarăș, te înjur că te dau afară cu poliția dacă deschizi gura! bate șaua, scenetă efemeridă, să priceapă iapa schimbului de amabilități care umplu sala, jandarmul singuratic nu face observație celui de pe trei scaune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cîne de întors oile, de la trei luni știe, am vîndut unul, îți dau banii înapoi dacă nu face treabă!13 frați, mama 94 de ani, văduvă, l-a împușcat un neamț cînd România a întors armele, în 1944! doi feciori, mînă TIR-uri prin Europa, la patron grec din Atena, cu soții cu tot acolo, băiatul mai mic rămas în casă, cu ciobănia, fata recepționeră la hotel, aproape de gară, la ea merg să mă ducă acasă, în cealaltă margine de oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fantomele lui. Ora 9,50, în personalul Constanța Mangalia, gardul de vagoane rînduri zidite pe curte plină, copii și rufe, gardul de beton graffitti color, centrul denivelări cu liniile spre port, scenă spațiul de mutat spațiul din loc metaspațiu, pămînturile mînate în apă, efect economic în consecința prestigiului acțiunii, Eforie Nord Postul nr. 1 cu marea și cu Techirghiolul, Eforie Nord mozaicul, sistemul sălbatic în neființa și compensările ei, sanatoriul ruine, i-a apucat lacul temelia, "Roxy" vilă, "Pe...romar" t
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
te mai învață de moarte, mediul sigur! aparat receptor prea puțin, cele mai multe sensuri scapă. Sîmbătă, 22 iulie, ora 0,44, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în stația Pufești, fără atingere cu traseul, cu atît mai puțin cu locurile prin care trece, mînă mîneca de oraș km 228+1 în amănuntele călătorie, trei pescari în ușă pește Pădureni-Putna, da' nu cred că prinde nici!... nu ții locuri, nici îndemînarea ce le străbate, previzibilă determinare Mărășești-viitor. Ora 1,38, în sala de așteptare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adiacentă, izraeliții închid cercul în punctul naționalism, biserică universală pe triburi Mesia, Revizia de vagoane Vatra Dornei pe lîngă perechea de roți de osie idol profesional, în oraș clădirile aspiratoare turistice, Grupul școlar "Țara de Sus" școală postliceală, în margine mînă o singură oaie cu talangă la gît, turismul rentabil din iluzia că nu-ți oferi singur serviciile, economia înșelăciune prin definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că mulți nici nu mai coborau din Copou până la Casa Studenților să vadă ce se petrece. D.T.: Studenții erau convocați, mobilizați de către activul ASC. Așa se lucra. Și era chiar un voluntariat, motivația fiind taberele. S.B.: Ca să vezi ce-i mâna pe ei în luptă. D.T.: Taberele se alocau după un bilanț, pentru că la sfârșitul anului se trăgea linie și erau gratuite. S.B.: Pentru ei era ceva, din toată povestea asta. D.T.: O săptămână, două săptămâni... S.B.: Dar mai gândiți-vă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
face un portret ca om și coleg. Atât cât am reușit să-l cunosc, aș spune că sub masca unui om sobru, distant, deosebit de exigent, care se ia uneori poate prea tare în serios, se ascunde un om blând, cald, mânat de cele mai bune intenții, pe care te poți bizui, care acceptă opinia celuilalt fără să fie deranjat dacă este contrazis, care gustă o glumă și un păhărel, care știe să se facă plăcut într-un anturaj select, în preajma căruia
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îmi scapă. Nu puteam dormi în noaptea aceea caldă și plină de pace. Pe geam vedeam Luna, ale cărei raze străpungeau norii subțiri, înaintînd doar aparent cu mare viteză. O fixam cu privirea și vedeam că, de fapt, norii sînt mînați de vînt. Unele stele apăreau printre spărturi de nori, situate la distanțe mai mari de locul unde domnea regina nopții. Era aproape ora două după miezul nopții, cînd mi-am zis că n-ar fi rău să beau un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar câteva cuvinte. În sat s-a stârnit oarece panică în preajma lui 23 August 1944. Se spunea sigur că rușii sunt pe punctul de a rupe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
m-a făcut să mă simt stingherit. Asta meriți când folo sești, în genul scurt, cuvinte mari. Îmi place sau nu, trebuie să mă explic. Tema e riscantă. Mai întâi pentru că trebuie să o rezolv clar și concis, gazetărește, ră mânând, așadar, în limitele genului scurt. Apoi, pentru că invocarea „lucrurilor importante“ stimulează gesticulația solemnă și impostația inițiatică. În sfârșit, pentru că, în acest domeniu, răspunsurile sunt, inevitabil, gata făcute, previzibile și, ca atare, nefolositoare. Poți întocmi oricând o listă validă de probleme
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se pot desluși, în același timp, pe lângă opțiunile sale iluministe și anumite scopuri politice, prin puterea exemplului pe care evoluția sa viitoare în cadrul Austriei urma să o aibă asupra celorlalți boieri moldoveni, care "au văzut în acest demers al său, mânați de necesitățile propriei politici, oglinda destinului și regulile purtării lor viitoare"76. Pentru primii ani ai stăpânirii habsburgice a Bucovinei, documentele sunt foarte zgârcite în privința informațiilor referitoare la viața și activitatea lui Vasile Balș. În acest interval de timp, putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țări. Pe cât de mult n-au voit boierii, pe de o parte, să se desprindă de el și au ținut să-l oprească în cercurile lor, pe tot atât de mult, pe de altă parte, au văzut în acest demers al său, mânați de necesitățile propriei politici, oglinda destinului și regulile purtării lor viitoare. În același timp, el a stârnit prin locul șederii sale grija și teama neîncrezătoarei Porți și a vicioșilor prinți fanarioți, căci aceștia din urmă s-au crezut siliți a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor doar lacrimi, iar cuvântul ,,davai !, davai!” era cea mai mare spaimă. Noi copiii, de atunci care aveam vreo 9-12 ani, ce am format mai tarziu promoția ‘52, care am mai rămas “sub ruși”, fără școală, fără preot și jandarmi, mânați de curiozitatea juvenila, studiam armele războiului, care se găseau peste tot, știind cum se scoate ,,cuiul” la grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
are ca necesitate În sine. Și aici a fost o evoluție ținând, până la un punct dincolo de care se pot pune ghilimele, de devenirea spirituală a omului. Sângele uman, vărsat de gladiatorii Romei, a fost Înlocuit de acela al cailor bizantini mânați Într’o cursă nebună și fără menajamente, ori al taurilor coridei. Și, Într’un târziu, renunțând și la doza de risc păstrată pentru sine, omul a „descoperit“ luptele de câini ori cocoși. Toate ca toate, dar ca să exacerbezi prin selecție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
massa capătă importanță pe lângă viteză, Îmi amintesc de masivitatea tancului, al aceluia antic, pe care Alexandru Macedon Îl descoperea În India: elefantul. Care atinge totuși 40 km/oră. Ce formație de luptă i se putea opune? Dar zecilor de tone mânate cu 100 de kilometri pe oră care e tancul modern? Evoluția a schimbat adesea hainele, pe măsura uzurii lor. O haină a fost evoluția la nivel abiotic, geologic, mineralogic. Care a devenit acum mai bine de trei miliarde de ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În calitate de producător primar, și-au făcut datoria Întru eutrofizarea lacului și că, pe lângă ele, se adaugă plantele superioare, acelea pomenite și vizibile. Chiar poetice. Miau Dar lui Eminescu Îi rămâne mereu prea puțină oglindă de ape pe care să-și mâne luntrea, cât de mică ar fi. Poate de asta și bagă de seamă că la pândă stă codrul, care acaparează, Încetul cu Încetul, malurile păpuroase și colmatate ale lacului, care devine doar un ochi de apă Într’o poiană. Până
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar eu știu că ăsta e un efect firesc al viețuirii oricărei plante. Desigur, nu tot azotatul pe care omul Îl Împrăștie pe ogor e folosit de plante. Unii spun că doar o treime. Restul e inevitabil transformat În azotit, mânat de apa ploilor pe drumul știut de ea spre râu ori pânza freatică, ajungând la robinet sau În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bani, iar dacă e nevoie - treacă de la tine - mai și muncești... Ceva de genul a pune căruța Înaintea cailor. - Se poate și asta, Moti. Căci un inginer al antichității, unul Vitruvius, a născocit o mașină agricolă, o secerătoare, care era mânată, cum altfel câtă vreme grâul trebuia să rămână În picioare, decât cu un bou Înjugat În spate... - Doar că mașinăria aceea a rămas pe hârtie... scuze, pe papirus. Așa că rămân la figura mea de stil, continuând-o. Cu consecința: pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu Călimanii, un munte ras de pe fața pământului doar pentru că purta În pântece sulf, acela pe care nu-l regăsim În Îngrășământ, cu barem scuza că ne hrănește, dar În „Fosfoceahlăul“ care a răsărit lângă Bacău, spulberat de vânt și mânat de ploi Anume, asta e, dacă vreți, una dintre abdicările de la jurământul lui Hipocrat care jalonează istoria medicinei. Căci un medic, Guillotin, Îi este inventatorul, și a fost convins de „umanismul“ morții pe acea cale, visând chiar uzul ei Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]