KorAP: Find »[drukola/base=măr & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...516 >

12,882 matches

Corola-blog/BlogPost/360874_a_362203

229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Bucuria lucrurilor simple Să te bucuri că nu a plouat și a fost o zi mai luminoasă cocosul în ograda a cântat amintind întoarcerea acasă. Să te bucuri că ai cules un măr Rumenit cu miezul plin de soare și copilul mic, abia mergând, ți-a întins, cu mâna lui, o floare Să te bucuri că a înflorit cireșul lângă o tufa mov de liliac că în lanul aurit de soare stau aprinse

BUCURIA LUCRURILOR SIMPLE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lucrurilor_simple_de_titina_nica_tene_0.html [Corola-blog/BlogPost/360874_a_362203]
Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404

fără tablou,/ albastru doar paznicul cocoșat/ a rămas./ Cu pașii de vată,/fără ecou,/ cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă-napoi/ limbille ruginitului ceas./ Vrea să amâne doar iarna... singurătății în doi. Și toate acestea pentru că: A sare miroase petala de măr,/ până și-agrafa de aur/ din negrul meu păr/ respiră, în noapte,/ catrene./ Mânzul cel alb/ nechează a drum...,/ în vatra plesnită a iernii,/ acum,/ întreg a rămas doar pocalul,/ cu urma subțite a buzei de scrum... Și, aș mai

O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_mare_onoare_al_florin_tene_1351602449.html [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179

Numai bune de dulceață. În gutui și în ăst an Greu atârnă, nemișcați, Niște pui ca de bostan Supărați și îngâmfați, Și mai mari, dar și mai mici. I-om culege și i-om pune În odaie la bunici Lângă mere, lângă prune, Să miroase și în iarnă Ia să văd de poți să-mi zici ? Să miroase-a dulce toamnă ! Referință Bibliografică: GUTUILE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor

GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1443118619.html [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648

să mă calce în picioare, să îmi strivească un păcat. Păcatul de-a iubi orbește și de-a ierta mult prea ușor Când oamenii aruncă pietre în primăverile ce mor. Să curgă sânge și cangrene să viermuiască-n flori de măr, Minciuna să-mi sărute dorul, batjocorind un adevăr. Poemele își pierd savoarea și Eminescu e hulit Iar dacă-n vers pui ''praf de stele'' pe loc ești categorisit Ca retrograd, vetust, arhaic și demodat și perimat Și din elita modernistă

SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1460044292.html [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877

nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului PĂIANJENUL Actul I Scena I Decorul: o cameră sărăcăcioasă, mobilerul vechi alcătuit dintr-un dulap, o masa, două scaune și o canapea. Personajele: Malu, Sera (Sera era la masă și decojea mere. Malu stătea pe canapea și își rotea privirea prin cameră.) Malu: Îl văd. Sera: Pe cine? Malu: Pe el. Sera: Care el? Malu: Cel care trăiește în umbră. Sera: Trăiește în umbră? Malu: Umbra supremă. Sera: Nu te înțeleg. Malu

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
Pe cine? Malu: Pe el. Sera: Care el? Malu: Cel care trăiește în umbră. Sera: Trăiește în umbră? Malu: Umbra supremă. Sera: Nu te înțeleg. Malu: Niciodată nu m-ai înțeles. E bine că am înțeles eu să gust din măr, ca să fiu prizonierul umbrei. Sera: Dacă nu am avea merele acestea, ai răbda de foame. Malu: Așa rabd durerea umbrei, durerea paradisului pierdut. Sunt prizonierul întunericului ce-și țese mătasa ascuțită în jurul meu. Sunt punctul unei sfere din care curg

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
care trăiește în umbră. Sera: Trăiește în umbră? Malu: Umbra supremă. Sera: Nu te înțeleg. Malu: Niciodată nu m-ai înțeles. E bine că am înțeles eu să gust din măr, ca să fiu prizonierul umbrei. Sera: Dacă nu am avea merele acestea, ai răbda de foame. Malu: Așa rabd durerea umbrei, durerea paradisului pierdut. Sunt prizonierul întunericului ce-și țese mătasa ascuțită în jurul meu. Sunt punctul unei sfere din care curg lin firele morții. Sera: Ești un parzit care nu face

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
curg lin firele morții. Sera: Ești un parzit care nu face nimic toată ziua. Malu: Sunt un parazit de când am gustat fructul otrăvit, oferit de tine. Sera: Astăzi nu o să mai guști niciun fruct otrăvit. Nu mai împart cu tine merele. Malu: Nu mai este nevoie să împarți cu mine nimic. Ai împărțit cândva cu mine veninul și de atunci mă zbat în pânza morții până se topește în mine orice urmă de energie și atunci el mă soarbe lacom. Sera

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
trebuie să știe că i-am observat jocul. Sera: Mă duc după o mătură și-l dobor imediat. Malu: Nu te duci niciunde. Lasă-l să-și desăvârșeasă lucrarea. Sera: Să murdărească pereții cu pânză. Malu: De când am gustat din măr totul este o pânză. Sera (întorcându-se la masă pentru a-și relua activitatea): O să-l dobor mai târziu. Malu: Decojește mere peste viața mea! (Malu își reia locul pe canapea și privește spre locul unde păianjenul și-a țesut

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
niciunde. Lasă-l să-și desăvârșeasă lucrarea. Sera: Să murdărească pereții cu pânză. Malu: De când am gustat din măr totul este o pânză. Sera (întorcându-se la masă pentru a-și relua activitatea): O să-l dobor mai târziu. Malu: Decojește mere peste viața mea! (Malu își reia locul pe canapea și privește spre locul unde păianjenul și-a țesut casa.) Sera: Astăzi nu o să-ți mai ofer niciun măr. O să le păstrez pe toate pentru mine. Malu: Lăcomia, acea lăcomie ce-

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
pentru a-și relua activitatea): O să-l dobor mai târziu. Malu: Decojește mere peste viața mea! (Malu își reia locul pe canapea și privește spre locul unde păianjenul și-a țesut casa.) Sera: Astăzi nu o să-ți mai ofer niciun măr. O să le păstrez pe toate pentru mine. Malu: Lăcomia, acea lăcomie ce-mi sorbe miezul și mă lasa ca o cutie goală, mă lasă o umbră prizonieră în ținutul morții. Sera: Eu, lacomă? Malu: Taci. Victima îți trage singură clopotul

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
Sărutul morții anulează orice rază a înșelăciunii. Durerea amețitoare o ustură pe osândită în toate organele. Acum se depărtează de opera sa pentru a-i lăsa timp să se coacă. Sera: Probabil ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
se depărtează de opera sa pentru a-i lăsa timp să se coacă. Sera: Probabil ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același punct din care observă jocul morții.) Malu: Mărul, câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
sa pentru a-i lăsa timp să se coacă. Sera: Probabil ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același punct din care observă jocul morții.) Malu: Mărul, câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu: Atâtea vitamine ale morții

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
ți-e foame. Vrei să guști miezul unui măr. Malu: Nu mai vreau nimic. Sera: Eu nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același punct din care observă jocul morții.) Malu: Mărul, câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu: Atâtea vitamine ale morții! Acum se dizolvă totul. E în agonie. Cred că licoarea magică

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
nu sunt egoistă, o să-ți ofer și ție un măr. Îi întinde un măr.) Vino, să-l iei! (Malu se ridică de pe canapea. Ia mărul oferit de Sera și se întorce în același punct din care observă jocul morții.) Malu: Mărul, câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu: Atâtea vitamine ale morții! Acum se dizolvă totul. E în agonie. Cred că licoarea magică i-a mâncat ochii vieții. Da. S-a sfârșit. Vine călăul. Se apropie de ea. Îi

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
mai rămas o coajă ofilită din tot ceea ce a palpitat a viață cu o clipă în urmă. Sera: Nu mănânci? Malu (absent): Mi-a dat miezul. Coaja trebuia să rămână. E semnul celui ce-a răbdat durerea închisorii. (Gustă din măr.) E acru. Sera: Nu-i înțelegi dulceața. Malu: Dulceața lui, o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-i înțelegi dulceața. Malu: Dulceața lui, o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am urmat-o în ținutul pânzei. Acum aștept umbra să-mi cucerească chipul. (Sera lasă merele înr-un vas și pleacă din cameră să arunce cojile.) Scena II Personajele: Malu (Se apropie de masă.) Malu: Se eliberează de coji. Scapă

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am urmat-o în ținutul pânzei. Acum aștept umbra să-mi cucerească chipul. (Sera lasă merele înr-un vas și pleacă din cameră să arunce cojile.) Scena II Personajele: Malu (Se apropie de masă.) Malu: Se eliberează de coji. Scapă de povara cofrajului. Lasă pradă întunericului tot ceea ce a strălucit o clipă. (Atinge vaslul cu mere.) Le-

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
lasă merele înr-un vas și pleacă din cameră să arunce cojile.) Scena II Personajele: Malu (Se apropie de masă.) Malu: Se eliberează de coji. Scapă de povara cofrajului. Lasă pradă întunericului tot ceea ce a strălucit o clipă. (Atinge vaslul cu mere.) Le-a dezbrăcat ca să-ți aducă aminte de momentul paradisiac, goliciunea și libertatea. Cine poate să înțeleagă merele? Au căzut pradă șarpelui din dorința de a cunoaște izvorul din care lumina coboară aducând pe aripile ei viața. Au fost înlănțuite

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
masă.) Malu: Se eliberează de coji. Scapă de povara cofrajului. Lasă pradă întunericului tot ceea ce a strălucit o clipă. (Atinge vaslul cu mere.) Le-a dezbrăcat ca să-ți aducă aminte de momentul paradisiac, goliciunea și libertatea. Cine poate să înțeleagă merele? Au căzut pradă șarpelui din dorința de a cunoaște izvorul din care lumina coboară aducând pe aripile ei viața. Au fost înlănțuite pentru ca moartea să le soarbă nectarul. Stau într-un colț și își plâng destinul orb ce le-a

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
dorința de a cunoaște izvorul din care lumina coboară aducând pe aripile ei viața. Au fost înlănțuite pentru ca moartea să le soarbă nectarul. Stau într-un colț și își plâng destinul orb ce le-a ancorat în năvodul arahnidei. (Răstoarnă merele pe masă.) Malu: Se rotesc fără nicio țintă. (Un măr cade de pe masă și se rostogolește pe podea.) A evadat din paradis, dar a greșit drumul. Acum plânge pătat de mizeria infernului. Nu mai are nicio șansă. Țesătorul l-a

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
pe aripile ei viața. Au fost înlănțuite pentru ca moartea să le soarbă nectarul. Stau într-un colț și își plâng destinul orb ce le-a ancorat în năvodul arahnidei. (Răstoarnă merele pe masă.) Malu: Se rotesc fără nicio țintă. (Un măr cade de pe masă și se rostogolește pe podea.) A evadat din paradis, dar a greșit drumul. Acum plânge pătat de mizeria infernului. Nu mai are nicio șansă. Țesătorul l-a observat din umbră și se pregătește să-l strivească. Se

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
masă și se rostogolește pe podea.) A evadat din paradis, dar a greșit drumul. Acum plânge pătat de mizeria infernului. Nu mai are nicio șansă. Țesătorul l-a observat din umbră și se pregătește să-l strivească. Se apropie de mărul căzut și îl calcă. Fructul geme sub povara pantofului.) Plânge. Cântă a durere. (Apasă mai tare.) Când Dumnezeu a făcut mărul l-a creat și pe șarpe. Nu i-a lăsat calea liberă spre soare. Mărul a ales greșit, iar

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
mai are nicio șansă. Țesătorul l-a observat din umbră și se pregătește să-l strivească. Se apropie de mărul căzut și îl calcă. Fructul geme sub povara pantofului.) Plânge. Cântă a durere. (Apasă mai tare.) Când Dumnezeu a făcut mărul l-a creat și pe șarpe. Nu i-a lăsat calea liberă spre soare. Mărul a ales greșit, iar șarpele și-a dizolvat veninul în sâmburele vieții. (Ridică talpa de pe fructul strivit. Îl privește cu atenție, pe urmă se apleacă

PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1439816556.html [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]