6,244 matches
-
etichetată ca magie. Religia este restrânsă la supunerea plină de pietate În față unor puteri divine Îndepărtate. Orice efort de a le manevra sau de a folosi aceste puteri pentru lucruri legate de preocupările vieții de zi cu zi este magie. Religia este concentrată asupra unei viziuni Înguste a datoriei morale. Orice Încercare de a realiza anumite lucruri care aduc beneficii celui care se folosește de puterile supranaturale reprezintă un act magic imoral. Această viziune asupra unei religii raționalizate, specifică Reformei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu se află la Îndemâna oricui, puteri care au statut „mistic” sau „ocult”. Aceste puteri, care depășesc limitele omului de rând, se manifestă cel mai adesea În mod imprevizibil și nu pot fi „Înduplecate prin simple rugăciuni”. Deducem de aici că magia implică tehnici de acțiune (și nu de implorare, ca În religie), În măsură să influențeze forțele oculte. În sfârșit, aceste puteri sunt multiple, astfel Încât nu pot fi reduse la un singur centru „spiritual”, la o divinitate unică și atotstăpânitoare. Chiar dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
karma În Japonia, baraka În Maroc etc. (sinteze În A. Child, I. Child, 1993; J.B. Russel, 1987). Aspectul de generalitate al acestor credințe i-a Îndemnat pe părinții antropologiei (Tylor, Lang, Frazer, Marret) să susțină că la originea tuturor manifestărilor magiei „primitive” stă ideea că lumea este „Însuflețită”. Astfel, Tylor susține că, pornind de la experiența visului, acești oameni ar fi descoperit posibilitatea ca din ei „ceva” să poată avea o existență independentă. De aici, ei ar fi dedus dedublarea ființei Între
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dublu sistem de referințe, unele empirice, valabile pentru majoritatea situațiilor de viață și unele magice, aplicabile numai În anumite circumstanțe. În acest sens, considerațiile lui Bronis³aw Malinowski Își păstrează actualitatea: Înseamnă oare aceasta că băștinașul atribuie toate rezultatele sale bune magiei? Cu siguranță că nu. Dacă i-ai sugera unui băștinaș că ar trebui să Își facă grădina În primul rând prin magie și să chiulească de la muncă, ar râde pur și simplu de naivitatea ta. El știe la fel de bine ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sens, considerațiile lui Bronis³aw Malinowski Își păstrează actualitatea: Înseamnă oare aceasta că băștinașul atribuie toate rezultatele sale bune magiei? Cu siguranță că nu. Dacă i-ai sugera unui băștinaș că ar trebui să Își facă grădina În primul rând prin magie și să chiulească de la muncă, ar râde pur și simplu de naivitatea ta. El știe la fel de bine ca și tine că există cauze și condiții naturale și, prin observațiile sale, știe de asemenea că e În stare să controleze aceste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stare să controleze aceste forțe naturale prin efort fizic și mental. ș...ț Dacă gardul este dat jos, dacă sămânța este distrusă sau dacă s-a uscat ori a fost luată de ploaie, el va trebui să recurgă nu la magie, ci la munca ghidată de cunoștințe și de rațiune. Experiența l-a Învățat, de asemenea, pe de altă parte, că, În ciuda prevederii sale și deasupra tuturor eforturilor, există agenți și forțe care Într-un an dăruiesc avantaje neobișnuite și nemeritate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
recoltă bogată. Iar În celălalt an, aceiași agenți aduc nenoroc și pacoste, urmărindu-l până la sfârșit și zădărnicindu-i cele mai susținute eforturi și cea mai bine fundamentată știință. Pentru a controla aceste influențe, și numai pe acestea, el folosește magia (B. Malinowski, 1993, pp. 31-32). Pentru antropologul englez, esența problemei nu stă În mentalități sau credințe (concepte marcate de etnocentrismul gânditorilor europeni), ci În regulile de organizare socială, din care derivă funcțiile practice ale formelor culturale: Linia de demarcație poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
două roluri nu se suprapun niciodată, nici nu interferează: sunt Întotdeauna clare și orice băștinaș te poate informa fără să ezite dacă omul acționează ca magician sau ca lider al muncii grădinii (B. Malinowski, 1993, p. 33). Numeroasele studii consacrate magiei se Împart, după formularea nu foarte fericită, dar devenită termen de referință, a lui J. Skorupski (1976, p. 12), În două mari familii teoretice: modelul literal și modelul simbolic. Pentru primul model, ideea dominantă este că acțiunea magică este una
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
probleme precum motivațiile magice (intelectuale sau pragmatice), categoriile (logice sau simbolice), rezultatele (reale sau imaginare) sau tipul de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința și acțiunea tehnică, deoarece ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile indivizilor de a asigura, În plan simbolic, echilibrul general. Altfel spus, actul magic nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința și acțiunea tehnică, deoarece ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile indivizilor de a asigura, În plan simbolic, echilibrul general. Altfel spus, actul magic nu vizează natura, ci societatea (asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În formularea memorabilă a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu vizează natura, ci societatea (asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În formularea memorabilă a lui M.F. Browne (1997, p. 124), „magicienii sunt conștienți de deosebirea dintre metodele magice și activitățile practice, sunt conștienți de faptul ca magia lor are alte scopuri. Magia poate imita activități practice, dar nu se identifică cu ele. Pe scurt, magia are ca scop să comunice ceva, iar activitățile practice să facă ceva”. Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În formularea memorabilă a lui M.F. Browne (1997, p. 124), „magicienii sunt conștienți de deosebirea dintre metodele magice și activitățile practice, sunt conștienți de faptul ca magia lor are alte scopuri. Magia poate imita activități practice, dar nu se identifică cu ele. Pe scurt, magia are ca scop să comunice ceva, iar activitățile practice să facă ceva”. Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât rareori convergente. Una dintre cele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui M.F. Browne (1997, p. 124), „magicienii sunt conștienți de deosebirea dintre metodele magice și activitățile practice, sunt conștienți de faptul ca magia lor are alte scopuri. Magia poate imita activități practice, dar nu se identifică cu ele. Pe scurt, magia are ca scop să comunice ceva, iar activitățile practice să facă ceva”. Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât rareori convergente. Una dintre cele mai vechi clasificări este cea propusă de A. Lang În Magic and Religion
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca scop să comunice ceva, iar activitățile practice să facă ceva”. Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât rareori convergente. Una dintre cele mai vechi clasificări este cea propusă de A. Lang În Magic and Religion (1901): magia bazată pe imitație, În care partea poate influența Întregul, și magia bazată pe farmece, În care forțele naturii sunt constrânse să Își schimbe acțiunile (apud R. Styers, 2004, p. 82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât rareori convergente. Una dintre cele mai vechi clasificări este cea propusă de A. Lang În Magic and Religion (1901): magia bazată pe imitație, În care partea poate influența Întregul, și magia bazată pe farmece, În care forțele naturii sunt constrânse să Își schimbe acțiunile (apud R. Styers, 2004, p. 82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul actelor magice În două mari clase: a) rituri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă, care urmărește obiective pozitive, fără a face rău nimănui, și magia neagră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă, care urmărește obiective pozitive, fără a face rău nimănui, și magia neagră, pentru care atingerea scopului este sinonimă cu afectarea unui individ sau grup. Această distincție acoperă În mare parte o dihotomie exprimată În antropologia anglofonă prin opoziția dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă, care urmărește obiective pozitive, fără a face rău nimănui, și magia neagră, pentru care atingerea scopului este sinonimă cu afectarea unui individ sau grup. Această distincție acoperă În mare parte o dihotomie exprimată În antropologia anglofonă prin opoziția dintre sorcery (vrăjitoria cu scopuri În general pozitive) și witchcraft (vrăjitoria demonică). Pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Această distincție acoperă În mare parte o dihotomie exprimată În antropologia anglofonă prin opoziția dintre sorcery (vrăjitoria cu scopuri În general pozitive) și witchcraft (vrăjitoria demonică). Pentru Ph. Stevens Jr (1996, vol. III, p. 724), acțiunile magice se Împart În: magia bună, vrăjitoria, binecuvântarea și blestemarea, tabuurile, divinația și protecția magică. În schimb, J.B. Russell (1987, vol. XV, p. 415) distinge Între magia din societățile de mică anvergură (low magic), În care actele magice sunt general răspândite și se Împletesc cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și witchcraft (vrăjitoria demonică). Pentru Ph. Stevens Jr (1996, vol. III, p. 724), acțiunile magice se Împart În: magia bună, vrăjitoria, binecuvântarea și blestemarea, tabuurile, divinația și protecția magică. În schimb, J.B. Russell (1987, vol. XV, p. 415) distinge Între magia din societățile de mică anvergură (low magic), În care actele magice sunt general răspândite și se Împletesc cu credințele și acțiunile religioase, și magia elaborată (high magic) din societățile dezvoltate (magii persani, astrologia, alchimia), separată de practica religioasă și transformată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tabuurile, divinația și protecția magică. În schimb, J.B. Russell (1987, vol. XV, p. 415) distinge Între magia din societățile de mică anvergură (low magic), În care actele magice sunt general răspândite și se Împletesc cu credințele și acțiunile religioase, și magia elaborată (high magic) din societățile dezvoltate (magii persani, astrologia, alchimia), separată de practica religioasă și transformată În sistem simbolic de sine stătător. Prelungind această distincție am putea include În acestă a doua categorie și cultele magice (voodoo, cargo cult, ghost
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
J.B. Russell (1987, vol. XV, p. 415) distinge Între magia din societățile de mică anvergură (low magic), În care actele magice sunt general răspândite și se Împletesc cu credințele și acțiunile religioase, și magia elaborată (high magic) din societățile dezvoltate (magii persani, astrologia, alchimia), separată de practica religioasă și transformată În sistem simbolic de sine stătător. Prelungind această distincție am putea include În acestă a doua categorie și cultele magice (voodoo, cargo cult, ghost dance, macumba, neopăgânismul) - și ele constructe culturale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ele constructe culturale complexe. În comunitatea antropologilor și a specialiștilor În istoria religiilor, nu numai defințiile și tipologiile sunt imprecise, contestate și reconfigurate permanent: nu există un acord nici În ceea ce privește elementele componente ale sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și vrăjitorie ca sinonimi. Alții disting Între magia (care include și vrăjitoria) din societățile simple și vrăjitoria din societățile europene medievale și postmedievale. Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a specialiștilor În istoria religiilor, nu numai defințiile și tipologiile sunt imprecise, contestate și reconfigurate permanent: nu există un acord nici În ceea ce privește elementele componente ale sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și vrăjitorie ca sinonimi. Alții disting Între magia (care include și vrăjitoria) din societățile simple și vrăjitoria din societățile europene medievale și postmedievale. Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică sub o singură denumire (de obicei, fie magia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]