160,815 matches
-
Controlul ulterior este un control ex-post care trebuie să reprezinte 9-10% din totalul activităților de control din cadrul entității. În România se impune organizarea acestui control ca un control de asigurare ulterior asupra proiectelor de operații generale din cadrul entității, la dispoziția managementului general, ținând cont de faptul că acest control a fost eliminat cu ocazia elaborării legislației primare 79 privind reorganizarea sistemului de management și control intern. În practică acest control trebuie să se realizeze în baza deciziei/ordinului managerului general și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizarea acestui control ca un control de asigurare ulterior asupra proiectelor de operații generale din cadrul entității, la dispoziția managementului general, ținând cont de faptul că acest control a fost eliminat cu ocazia elaborării legislației primare 79 privind reorganizarea sistemului de management și control intern. În practică acest control trebuie să se realizeze în baza deciziei/ordinului managerului general și nu se impune înființarea de compartimente de control sau inspecție, ci numai ca excepție, în funcție de specificul activității entității. Controlul ulterior este fostul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în baza deciziei/ordinului managerului general și nu se impune înființarea de compartimente de control sau inspecție, ci numai ca excepție, în funcție de specificul activității entității. Controlul ulterior este fostul control gestionar de fond și reprezintă un control de asigurare a managementului, care trebuie să acopere aproximativ 25% din operațiunile desfășurate în cadrul entității și se realizează pe eșantioane de 5 15% din proiectele de operațiuni. În practică, controlul ulterior poate fi realizat parțial sau total de organul ierarhic superior. Menționăm că aceste
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control, respectiv controlul procedural, controlul financiar preventiv și controlul ulterior, care trebuie să se regăsească în prezent în cadrul entităților din România, asigură structura de bază a sistemului de control managerial și reprezintă canalele de informare de bază, uzuale pentru management. B. Funcția de audit intern este realizată de MEF, prin UCAAPI, în sistemul public, pe baza Standardelor internaționale de audit intern și a cadrului normativ în vigoare 80. 79 OG nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
exercitarea activității de consiliere, Monitorul Oficial 154/2006. Guvernanța corporativă 190 190 În sectorul privat auditul intern se realizează în conformitate cu reglementările Camerei Auditorilor Financiari din România.81 Principalele activități ale auditului intern sunt: asigurarea funcționalității sistemului de control managerial; consilierea managementului general. C. Auditul extern, care este audit financiar, realizat de Curtea de Conturi a României, care se află în coordonarea parlamentului, pentru entitățile din sistemul public, și de CAFR pentru entitățile din sistemul privat. Scopul principal al auditului extern, în conformitate cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
coordonarea parlamentului, pentru entitățile din sistemul public, și de CAFR pentru entitățile din sistemul privat. Scopul principal al auditului extern, în conformitate cu buna practică internațională în domeniu enumeră: exactitatea și realitatea situațiilor financiare, conform reglementărilor contabile în vigoare; evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare sau către alte fonduri publice; utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale; calitatea gestiunii economico-financiare; economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice. Auditul financiar al CCR reprezintă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
alte fonduri publice; utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale; calitatea gestiunii economico-financiare; economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice. Auditul financiar al CCR reprezintă o evaluare externă a modului de organizare și funcționare a sistemului de management financiar și control intern din cadrul entităților. D. Auditul extern al Comisiei Europene pentru entitățile care accesează fonduri europene și care reprezintă o evaluare externă a activităților monitorizate de UE. Auditul intern și auditul extern reprezintă pentru managerul general surse de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și care reprezintă o evaluare externă a activităților monitorizate de UE. Auditul intern și auditul extern reprezintă pentru managerul general surse de informare suplimentară pe lângă canalele de informare de bază ale acestuia, prezentate mai sus. Considerăm că arhitectura sistemului de management și control intern, prezentată mai sus, se impune a fi constituită în toate organizațiile pentru asigurarea implementării controlului managerial în accepția principiilor guvernanței corporative, recomandată de buna practică internațională în domeniu. În prezent, entitățile publice trebuie să implementeze sistemul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
În prezent, entitățile publice trebuie să implementeze sistemul de control managerial prin reorganizarea sistemului de control intern existent, respectiv prin disiparea tuturor activităților de control intern pe fluxul proceselor care se desfășoară în cadrul entității, bazat pe gestiunea riscurilor, în responsabilitatea managementului general. 81 Legea contabilității nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 265/1991, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/2008; Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, modificată și completată, Monitorul Oficial nr. 1066/2004; Legea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
2002 pentru aprobarea OUG nr. 75/1999, republicată, privind activitatea de audit financiar nr. 598/2003. Capitolul 2. Controlul intern 191 191 ETAPA a IV-a - Identificarea riscurilor și disfuncționalităților care pot afecta realizarea obiectivelor Standardele avute în vedere: 11 - Managementul riscului; 15 - Ipoteze reevaluări; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor; 23 - Accesul la resurse Elaborarea Registrului riscurilor conform modelului de pe site-ul: www.mfinante.ro, atașat ca anexă la documentul Metodologia de implementare a Standardului de control intern nr. 11
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscului; 15 - Ipoteze reevaluări; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor; 23 - Accesul la resurse Elaborarea Registrului riscurilor conform modelului de pe site-ul: www.mfinante.ro, atașat ca anexă la documentul Metodologia de implementare a Standardului de control intern nr. 11 - Managementul riscurilor. Prezentăm în continuare modelul documentului Identificarea riscurilor, care trebuie să se întocmească în această etapă, de către toate compartimentele din cadrul entității, pornind de la Lista obiectivelor și activităților, exemplificată anterior, în vederea elaborării Registrului riscurilor. Identificarea riscurilor Nr. crt. Obiective Activități Riscuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
06 Popa Ana Nov. 2007 Capitolul 2. Controlul intern 195 195 ETAPA a VI-a - Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informații, a proceselor și a modului de comunicare între structurile entității și cu alte entități Standardele avute în vedere: 11 - Managementul riscurilor, 12 - Informarea, 3 - Comunicarea, 14 - Corespondența și arhivarea Pentru fiecare activitate sunt identificate procesele și documentele necesare derulării acestora, conținutul proceselor realizate și rezultatele, respectiv documentele de ieșire, care se materializează într-un document după modelul exemplificat în continuare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
alocarea de resurse suplimen tare Director general UCAAPI Șef serv. SMG Auditorii interni desemnați Iunie 2007 ETAPA a IX-a - Elaborarea manualelor de proceduri pentru activitățile entității în directă corelație cu fluxul de informații prezentate Standardele avute în vedere: 11 - Managementul riscului, 17 - Proceduri, 22 - Strategii de control, 24 - Verificarea și evaluarea controlului, 25 - Auditul intern Pe baza activităților analizate în etapele precedente se trece la elaborarea procedurilor operaționale de lucru. Precizări privind elaborarea procedurilor operaționale 1. Elaborarea procedurilor de lucru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sarcinile, atribuțiile și calificările din fișa postului, identifică nevoile de instruire în vederea elaborării programului de pregătire profesională. 2.7. Implementarea controlului intern - o metodologie din buna practică franceză În cele ce urmează, prezentăm o metodologie de implementare a sistemului de management și control intern din practica franceză 82. 2.7.1. Controlul intern al funcțiilor/activităților Orice entitate funcționează prin desfășurarea unor funcții/activități corelate și conexe care vizează atingerea obiectivelor fixate de managementul entității. Controlul asupra fiecărui domeniu/compartiment/funcții
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o metodologie de implementare a sistemului de management și control intern din practica franceză 82. 2.7.1. Controlul intern al funcțiilor/activităților Orice entitate funcționează prin desfășurarea unor funcții/activități corelate și conexe care vizează atingerea obiectivelor fixate de managementul entității. Controlul asupra fiecărui domeniu/compartiment/funcții/activități sau program din cadrul entităților reprezintă o parte integrantă din sistemul de control al acesteia și presupune o multitudine de activități de control. 82 Jacques Renard, Theorie et practique de l’audit interne
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
completate și actualizate ori de câte ori se impune aceasta în activitatea practică. Stilul de implementare a activităților de control, pe baza analizei riscurilor asociate activităților, este problema fiecărui manager pentru propria activitate, la care se mai adaugă riscurile specifice entității ce revin managementului general al acesteia. Implementarea activităților de control intern implică parcurgerea următoarelor etape: pregătirea implementării; stabilirea activităților de control intern; ierarhizarea activităților de control intern. 2.7.1.1. Pregătirea implementării Implementarea activităților de control intern, oricare ar fi ele, impune
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
periodic, pentru a garanta funcționarea și eficiența funcției/activității sale. 2.7.1.2. Stabilirea activităților de control intern Evoluția riscurilor care planează asupra funcțiilor/activităților/subacti vităților/operațiilor și stabilirea activităților de control aferente acestora sunt preocupări majore ale managementului. Managerii, ca și auditorii, trebuie să dispună de cunoașterea exactă a funcțiilor de care sunt responsabili, pentru a putea stabili activitățile de control care sunt necesare a fi implementate în vederea asigurării funcționării eficiente. Activitățile de control intern stabilite în vederea implementării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vedere o construcție piramidală a obiectivelor a căror totalitate concurează la realizarea obiectivului general; să fie măsurabile, exprimate în valori reale, posibil de atins, indicatori de activitate cantitativi sau calitativi ș.a.; să poată fi monitorizate prin sistemul de informare al managementului; să se încadreze în timp; să fie concrete, clare, să nu dea naștere la confuzii. Abaterile reieșite, față de aceste principii, constituie puncte slabe, disfuncționalități sau erori ale sistemului de control intern, instituit și aprobat de responsabilul funcției, tot așa cum absența
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemul statistic de raportare ș.a. Auditorilor le revine sarcina aprecierii sistemelor de informare ale entității, atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere al utilității și eficienței lor. d) Organizarea este o problemă fundamentală a managementului, iar practica demonstrează că nu există modele care pot fi aplicate, datorită diversității mari a entităților, naturii activității desfășurate, structurii juridice etc., și nu în ultimul rând datorită culturii organizaționale. Auditorii trebuie să urmărească respectarea unor principii de organizare recunoscute
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lipsi organizația de acea indispensabilă memorie fără de care nu mai poate funcționa; a priva auditorul de indispensabilul sistem de referință, pe care se bazează atunci când procedurile sunt formalizate, în vederea evaluării diferențelor, pentru a evalua și a formula recomandări și concluzii. Managementului îi revine sarcina definirii propriilor modalități de lucru, care trebuie formalizate în proceduri simple și eficiente de realizare a atribuțiilor și actualizate permanent. De asemenea, managementul are datoria de a pune la îndemâna tuturor salariaților aceste instrumente de lucru și a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sunt formalizate, în vederea evaluării diferențelor, pentru a evalua și a formula recomandări și concluzii. Managementului îi revine sarcina definirii propriilor modalități de lucru, care trebuie formalizate în proceduri simple și eficiente de realizare a atribuțiilor și actualizate permanent. De asemenea, managementul are datoria de a pune la îndemâna tuturor salariaților aceste instrumente de lucru și a-i obliga să le respecte. În acest sens, o preocupare majoră a fiecărui responsabil al funcției o reprezintă întocmirea și actualizarea permanentă a procedurilor și instrumentelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de către responsabili și manageri are efecte deosebit de benefice. Pentru a fi eficientă, activitatea de supervizare trebuie să îndeplinească o serie de condiții, astfel: să lase o dovadă a trecerii sale, respectiv o notă, o viză, un raport pentru aprecierea calității managementului și a evalua frecvența actelor de supervizare; să fie universală, în sensul că trebuie să aibă în vedere orice sarcină, oricare ar fi aceasta și de oricine a fost efectuată. Actul de supervizare nu trebuie să facă diferențe între sarcinile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managerului general pentru misiunea auditul sistemelor IT se constituie într-un sistem ce control intern al Departamentului funcției IT din cadrul entității și vor fi evaluate, conform metodologiei specifice, de auditorii interni. 2.7.1.3. Ierarhizarea activităților de control intern Managementul de linie întocmește o listă a activităților de control pornind de la baza piramidei organizatorice la obiectivele situate la vârf. Această abordare coincide cu ierarhia organizației unde managementul general este interesat mai mult de activitățile de control din partea de sus a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
specifice, de auditorii interni. 2.7.1.3. Ierarhizarea activităților de control intern Managementul de linie întocmește o listă a activităților de control pornind de la baza piramidei organizatorice la obiectivele situate la vârf. Această abordare coincide cu ierarhia organizației unde managementul general este interesat mai mult de activitățile de control din partea de sus a listei, care le revine, în timp ce managementul de linie este mai preocupat de activitățile de control din partea a doua a listei. Astfel putem împărți cele două categorii de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a activităților de control pornind de la baza piramidei organizatorice la obiectivele situate la vârf. Această abordare coincide cu ierarhia organizației unde managementul general este interesat mai mult de activitățile de control din partea de sus a listei, care le revine, în timp ce managementul de linie este mai preocupat de activitățile de control din partea a doua a listei. Astfel putem împărți cele două categorii de activități de control, astfel: activități de control ce revin managementului general: obiectivele; mijloacele; sistemele de informare. Capitolul 2. Controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]