KorAP: Find »[drukola/base=managerial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...103 104 105 ...557 >

13,923 matches

Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522

teoriilor motivației. 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă Cercetările privind motivația în muncă cuprind abordări ce se întind de la extrema considerării acestui proces psihosocial un punct nodal al comportamentului organizațional, până la extrema aprecierii motivației drept o ficțiune managerială. În mod cert, bogăția studiilor nu poate fi ignorată. Cu atât mai mult cu cât conexiunea motivației cu satisfacția în muncă și performanța a deschis zone de cercetare prolifice. Debutul studiului sistematic al motivației poate fi localizat la începutul secolului

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
consilierea familială ori în terapia pentru reducerea stresului. În ceea ce privește activitatea de consultanță și cercetare, investigația de la Glacier Metal Company, condusă de Elliot Jacques, marchează începutul activității institutului. Cercetarea Glacier "poate fi comparată cu studiile Hawthorne în privința impactului produs în gândirea managerială" (Pugh și Hickson, 1964/1994, p. 25). Cele mai importante rezultate ale echipei condusă de Jacques constau în studiul ambiguităților de rol și status din mediul organizațional, a mecanismelor de asumare a responsabilității și a efectelor pe care le produc

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
a cincea teorie (teoria rolurilor) este o teorie recentă, prezentă în mică măsură în cadrul manualelor de specialitate. Prezentarea teoriilor cuprinde trei subcapitole. Primul definește termenii și ilustrează propozițiile de bază ale modelului. Cel de-al doilea prezintă implicațiile practice și manageriale, i.e. propozițiile predictive. Ultimul subcapitol cuprinde critica adusă teoriei, limitele privind aplicarea propozițiilor predictive și cele mai importante dezvoltări conceptuale. 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor Viziunea lui Abraham H. Maslow asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
Satisfacerea timpurie și repetată a unei nevoi conduce la reducerea forței acelei nevoi de-a lungul vieții. Satisfacerea continuă a unei nevoi duce la subevaluarea acesteia (cine nu a experimentat înfometarea subestimează importanța hranei). 3.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei ierarhiei nevoilor Maslow consideră că dorințele obișnuite, conștiente nu sunt scopuri în sine, ci sunt mijloace pentru obținerea unor scopuri. Potrivit autorului, omul dorește bani pentru a-și cumpăra automobil, vrea automobil pentru a avea un anumit statut

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
o muncă provocatoare posibilitatea de dezvoltare profesională și personală Cea mai valoroasă implicație practică a teoriei lui Maslow este ideea satisfacerii mai întâi a factorilor organizaționali asociați nevoilor primare și apoi a factorilor asociați nevoii de dezvoltare. Deși intuitive, aplicațiile manageriale derivate din teoria lui Maslow ajută la înțelegerea disfuncționalităților organizaționale. Devine astfel ușor de înțeles de ce procedurile complexe privind gestiunea și dezvoltarea resursei umane rămân fără rezultat atunci când angajații nu au satisfăcute nevoile fundamentale. 3.1.2. Limite, critici, dezvoltări

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
satisfacerea nevoilor de apartenență și stimă nu este necesară. Una dintre criticile privind premisele etice și deontologice ale ierarhiei trebuințelor este formulată de Cullen (1997) în articolul Maslow, Monkeys and Motivational Theory. Autorul argumentează că teoria lui Maslow justifică puterea managerială, dând posibilitatea managerilor să adopte practici motivaționale care par a fi răspunsuri la nevoile angajaților, dar în același timp absolvindu-i pe aceștia de responsabilitatea ineficienței practicilor utilizate (Cullen, 1997, p. 358). Autorul surprinde următorul paradox: deși teoria lui Maslow

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
și să se dezvolte. În același timp nivelul de creștere al subordonaților este dependent, în ultimă instanță, de limitele potențialului cu care aceștia s-au născut, nu de comportamentul managerilor. În acest fel, concluzionează Cullen, ierarhia lui Maslow justifică puterea managerială în organizații, minimizând responsabilitatea acestora față de ceea ce se întâmplă în acele organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
la nivelul tuturor teoriilor întemeiate pe nevoi. Dintre acestea, teoria X și teoria Y, elaborată de Douglas McGregor este considerată cea mai proeminentă aplicație a ierarhiei nevoilor în mediul organizațional. Teoria X și Y conceptualizează schimbarea de paradigmă din practica managerială, prin trecerea de la modelul tradiționalist de conducere, întemeiat pe principiile managementul științific (teoria X) la un model alternativ (teoria Y), întemeiat pe resemnificarea capacității de autocontrol și autoconducere a ființei umane. Dacă teoria X concentrează practica curentă de management din

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
cele de nivel superior nu pot fi satisfăcute. Acesta este numit principiul "frustrare-regresie" și exprimă posibilitatea activării nevoilor de nivel inferior, în condițiile în care mediul organizațional nu favorizează satisfacerea celor de nivel superior. 3.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei ERG Teoria evidențiază diversitatea umană în ceea ce privește satisfacerea și activarea nevoilor. După Alderfer, fiecare angajat acționează pentru a-și satisface nevoi diferite, urmând trasee diferite. Existența în mediul organizațional a condițiilor pentru satisfacerea tuturor celor trei categorii de nevoi

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
interpretarea povestirilor pe care subiecții le scriu după ce vizualizează imagini timp de douăzeci de secunde este tehnica de măsurare care a determinat una dintre cele mai severe critici cu privire la modelul teoretic al lui McClelland. 3.3.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei nevoii de realizare Implicațiile practice ale acestei teorii, în esență o teorie centrată pe trăsături, se regăsesc atât la nivelul tehnicilor de motivare, cât și la nivelul politicilor privind personalul. Aplicarea teoriei lui McClelland se întemeiază pe principiul

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
Herzberg evidențiază și o categorie de angajați a căror satisfacție în muncă este generată de factorii igienici. Aceștia sunt numiți hygiene seekers și obțin satisfacție din îmbunătățirea continuă a factorilor igienici, devenind periclitanți pentru organizații, mai ales atunci când ocupă poziții manageriale. Explicația este legată de nivelul de dezvoltare psihologică, această categorie de angajați neavând activată nevoia de autorealizare. Ei rămân ancorați la un nivel mai puțin matur al autoreglajului personal. Caracteristicile celor două tipuri de angajați, cei ce acționează pentru satisfacerea

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
talentului 11. Poate fi excesiv în obținerea realizărilor Teoria motivație-igienă este una dintre cele mai cunoscute și aplicate teorii de conținut, deși a fost intens criticată pentru metodologia de cercetare utilizată în analiza factorilor. 3.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei motivație-igienă Modelul lui Herzberg furnizează cadrul teoretic pentru elaborarea unei strategii de motivare, indicând ceea ce este motivant pentru un angajat și ceea ce contribuie la eliminarea insatisfacției. Diferențierea conceptuală între satisfacție și motivație ajută la identificarea pârghiilor "autentice" de

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
motivare, indicând ceea ce este motivant pentru un angajat și ceea ce contribuie la eliminarea insatisfacției. Diferențierea conceptuală între satisfacție și motivație ajută la identificarea pârghiilor "autentice" de motivare a angajaților, eliminându-se falșii stimulenți. Teoria lui Herzberg este revoluționară pentru practica managerială deoarece încadrează banii, văzuți în mod curent drept principali motivatori, în clasa factorilor igienici. Cadrul general al unei strategii de motivare, din această perspectivă, trebuie să ia în calcul bidimensionalitatea conceptului de satisfacție: 1. Angajații pot fi motivați doar prin

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
a tehnicii incidentelor critice. Latham (2007) sintetizează limitele teoriei: rezultatele obținute de Herzberg pot fi replicate doar prin aplicarea metodologiei utilizate de acesta. De asemenea, teoria favorizează manifestarea erorii fundamentale de atribuire. Latham evidențiază însă meritul teoriei igienă-motivație în practica managerială: trecerea în pragmatica motivării de la factorii igienici către munca în sine. Cele mai multe cercetări întemeiate pe teoria motivație-igienă cuprind replicări ale studiului lui Herzberg, dezvoltarea modelului fiind rezumată la rafinări ale celor două clase de factori. 3.5. Teoriile rolului În

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
inițial în anul 1981 de John Oliver. Metodologia utilizată pentru validarea teoriei este de altfel și cea mai importantă limită a modelului, deși Miner prezintă un număr impresionat de studii pentru susținerea validității acestuia. 3.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor sunt similare celor inferate din teoria nevoii de realizare. Modelul lui Miner furnizează cadrul necesar asigurării unuia dintre obiectivele principale ale procesului de selecție a resursei umane și anume stabilirea

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
Metodologia utilizată pentru validarea teoriei este de altfel și cea mai importantă limită a modelului, deși Miner prezintă un număr impresionat de studii pentru susținerea validității acestuia. 3.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor sunt similare celor inferate din teoria nevoii de realizare. Modelul lui Miner furnizează cadrul necesar asigurării unuia dintre obiectivele principale ale procesului de selecție a resursei umane și anume stabilirea gradului de potrivire dintre organizație, post și

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile motivației din organizația ierarhizată conduce la dezvoltarea pattern-urilor motivaționale specifice acestui tip de motivație; 5. training-ul este o formă de motivare a staff-ului managerial din organizația ierahizată. Deși instrumentarea celor patru teorii este un proces laborios, iar caracterul motivant al training-ului a generat o serie de critici, aplicarea prin-cipiilor lui Miner contribuie la o mai bună înțelegere a succesului, respectiv a insuccesului angajaților

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
Ultimele modele formează nucleul dur al cercetării cognitiviste, fiind teorii "deschise", caracterizate prin rafinări și dezvoltări conceptuale. S-a respectat structura din capitolul precedent. Primul subcapitol prezintă propozițiile și termenii cheie ai teoriei, cel de-al doilea implicațiile practice și manageriale, iar ultimul evidențiază limitele critice și dezvoltările conceptuale. 4.1. Teoria echității J. Stacy Adams (1963) elaborează teoria echității sociale, o teorie de proces care este cunoscută în egală măsură ca o abordare a motivației și satisfacției. Teoria explică procesul

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
productivitate mai scăzută decât cea a grupului de control, însă cresc calitatea muncii. Atât supra-recompensarea, cât și sub-recompensarea sunt prezentate de Adams drept stări negative, manifestări ale inechității ce trebuie înlăturate din mediul organizațional. 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
pornind tot de la studiul lui Goodman. Ronen ridică însă problema comparării multiple și a prevalenței grupurilor externe organizației ca și grupuri de referință implicate în mecanismul evaluării echității. Autorul consideră că există o mai mare posibilitate ca angajații din poziții manageriale să facă comparații externe, deoarece în organizație există un număr redus de persoane similare, interacțiunea dintre aceștia este mai scăzută decât cea de la celelalte nivele ierarhice, iar contactele exterioare organizației, sub forma rețelelor profesionale, sunt mai frecvente (Ronen, 1986, p.

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
și nivel II. Porter și Lawler adaugă în ecuația motivației percepția rolurilor și feedback-ul dintre performanță și efort, modelul elaborat de Lawler fiind cea mai cunoscută schemă de dezvoltare a teoriei lui Vroom. 4.2.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei expectanței O lungă perioadă teoria lui Vroom a fost văzută drept cea mai pro-ductivă soluție pentru motivarea angajaților. Aplicabilitatea postulatelor teoriei este însă mult diminuată de fundamentul teoretic specific alegerii raționale. Teoria afirmă că atunci când oamenii consideră că

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
calibrat pe mediul organizațional. Cei doi autori elaborează ghiduri de aplicare a modelului, schimbarea la nivelul conținutului muncii fiind inclusă în procese mai ample cum sunt cele de reproiectare a designului organizațional sau reengineering. 4.3.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei caracteristicilor postului Teoria caracteristicilor postului furnizează pârghiile ce pot fi utilizate în organizații pentru creșterea motivației intrinseci. Cele cinci caracteristici pot fi aplicate în proiectarea posturilor nou create, dar și în reproiectarea celor existente. De asemenea, teoria afirmă

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
dintre teoriile de referință ale motivației în muncă dezvoltate după anul 1990. Vroom (1964/1995), la treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației intrinsecă în studiul comportamentului organizațional. 4.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei evaluării cognitive Teoria autodeterminării furnizează o serie de implicații ce pot fi valorificate îndeosebi în elaborarea strategiilor și politicilor de recompensare. Teoria afirmă necesitatea distincției dintre păstrarea unui angajat în organizație și motivarea acestuia pentru obținerea performanței: Pentru

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
nivel scăzut al auto-eficacității vor proiecta scenarii cu eșecuri, care vor submina performanța. Bandura și-a dezvoltat teoria în ultimii șaizeci de ani, extinzându-i aplicabilitatea în multiple domenii, dominante fiind educația și sănătatea. 4.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei social-cognitivă Teoria social cognitivă evidențiază rolul mediului social în dinamica motivației: "oamenii sunt în parte produsul mediului în care trăiesc. Selectându-și mediile pot avea un cuvânt de spus despre ceea ce vor deveni" (Bandura, 1999, p. 31). Imaginea

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
că validitatea internă și externă a teoriei a fost confirmată prin studii ce au implicat peste 40000 de subiecți, teoria este una deschisă putând fi integrate noi dimensiuni (Locke și Latham, 2006, pp. 265-266). 4.6.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei stabilirii obiectivelor Înainte de a se impune ca o teorie, stabilirea obiectivelor a fost omologată drept o tehnică de motivare. Și astăzi o serie de autori o consideră mai mult o tehnică, decât o teorie propriu-zisă. Implicațiile practice și

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]