3,802 matches
-
Impurificarea, superficialitatea, vulgaritatea au coagulat într-o formă de cretinism verbalizat în ceea ce privește erosul. Mahalaua masculinității și a feminității Masculinitatea nu mai are nimic eroic în contextul noii mahalale România. Chiar dacă există destul aer belic-justițiar, masculinitatea cotidiană și cea vehiculată în manele și hip-hop, cu datele ei penibil-machiste și triviale, este jalnică și periferică, indiferent că avem de-a face cu o ipostază violentă (de violator, profitor ori mercenar sexual etc.) sau cu una de înfrânt (părăsit de femei, disprețuit). Fufe, pipițe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cele din urmă nu poate fi practicată depravarea și luxuria, cu cele dintâi, da. Voyeurism de trei parale, obscenitate și grobianism - acestea sunt componentele râvnei sexuale teoretice a bărbatului de azi, cel puțin așa înclină să ne facă să credem manelele și hip-hopul, dar și viața de zi cu zi. Mahalaua vestimentară Veșmintele periurbanității sunt pe măsura ei: nu este vorba de o sărăcie lucie, care ar putea stârni compasiunea în sens firesc (haine ponosite, peticite), ci de cultivarea unui stil
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a infractorilor mai mult sau mai puțin notorii, „borfași” de clasă mijlocie, de obicei. Dezrădăcinarea, schisma sat - oraș, incoerența existențială, dezarticularea internă a indivizilor au catalizat renașterea spectaculoasă a mahalalei la oraș. Vatmanul, șoferul de troleibuz/autobuz ascultă la maximum manele, traumatizându-i sonor pe călători. Subcultura lor este una agresivă și ambițioasă: dorește să-i convertească pe toți la (non)valorile sale. Mahalaua este asimilată astăzi exclusiv cu ideea de escrocherie și infracționalitate; iar Eldorado-ul periferiei este dorința de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Norman Manea sa reîntâlnit cu publicul român După 22 de ani George Onofrei Patru evenimente în patru zile. De luni, 14 aprilie, și până joi, 17 aprilie, Norman Manea s-a întâlnit cu publicul, a lansat seria sa de autor de la Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Norman Manea sa reîntâlnit cu publicul român După 22 de ani George Onofrei Patru evenimente în patru zile. De luni, 14 aprilie, și până joi, 17 aprilie, Norman Manea s-a întâlnit cu publicul, a lansat seria sa de autor de la Editura Polirom, a participat la o dezbatere și a conferențiat. Cel mai tradus autor român în străinătate s-a întors pentru cititorii săi, îndeosebi pentru tânăra generație de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
întâlnit cu publicul, a lansat seria sa de autor de la Editura Polirom, a participat la o dezbatere și a conferențiat. Cel mai tradus autor român în străinătate s-a întors pentru cititorii săi, îndeosebi pentru tânăra generație de lectori. Norman Manea a vorbit timp de o săptămână, în cadrul evenimentelor oficiale și în nenumăratele interviuri acordate, despre relația sa cu România, dar și despre propriul succes, încercând să răspundă și la întrebarea „Cum poate fi exportată literatura română?“. Scriitorul a trecut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
la „conspirațiile“ pe care le văd unii în apartenența la iudaism și „avantajele“ ce ar deriva din aceasta. Luni, 14 aprilie, de la ora 17.00, la Muzeul Literaturii Române (MNLR) din capitală, a avut loc prima întâlnire a scriitorului Norman Manea cu publicul românesc din ultimii 22 de ani. Supraviețuitor al Holocaustului, scriitorul a părăsit țara în 1986. A revenit în 1997, însă momentul a fost unul, mai degrabă, deprimant pentru Norman Manea, scriitorul refuzând orice contact cu media sau întâlnirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a avut loc prima întâlnire a scriitorului Norman Manea cu publicul românesc din ultimii 22 de ani. Supraviețuitor al Holocaustului, scriitorul a părăsit țara în 1986. A revenit în 1997, însă momentul a fost unul, mai degrabă, deprimant pentru Norman Manea, scriitorul refuzând orice contact cu media sau întâlnirile publice. Radu Călin Cristea (directorul instituției-gazdă) și Carmen Mușat (redactor-șef al revistei „Observator cultural“) au fost amfitrionii întâlnirii de la MNLR, organizată sub egida săptămânalului „Observator cultural“ și care a reunit personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
fost amfitrionii întâlnirii de la MNLR, organizată sub egida săptămânalului „Observator cultural“ și care a reunit personalități precum Leon Volovici, Ion Vianu, Andrei Oișteanu, Nicolae Breban, Ioana Ieronim, Bedros Horasangian. „După părerea mea, deși își scrie operele în limba română, Norman Manea a avut șansa ca ele să aibă o circulație universală. Mai mult decât atât, cărțile sale au devenit un reper nu numai pentru literatura română, ci și pentru cea mondială. Cărțile lui Norman Manea erau cunoscute și apreciate și înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
scrie operele în limba română, Norman Manea a avut șansa ca ele să aibă o circulație universală. Mai mult decât atât, cărțile sale au devenit un reper nu numai pentru literatura română, ci și pentru cea mondială. Cărțile lui Norman Manea erau cunoscute și apreciate și înainte de plecarea sa din țară, în 1986. Probabil că, în cazul său, exilul a fost în același timp o șansă și o neșansă. Succesul său se poate datora astăzi și neșansei de a nu putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
său, exilul a fost în același timp o șansă și o neșansă. Succesul său se poate datora astăzi și neșansei de a nu putea să trăiască liber în România anilor comuniști. După 1990, deși foarte apreciat pe plan internațional, Norman Manea este certat cu oarecare mefiență în unele cercuri poate și pentru că și-a asumat dintotdeauna dreptul incomod de a spune mereu ce gândește, de a fi mereu o conștiință critică“, a afirmat Carmen Mușat în debutul dialogului cu publicul. Succesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Pentru dezvoltarea pieței literaturii române trebuie să existe un contact firesc între culturi, între editori, iar restul, dacă vine, vine de la sine, vine prin prietenii literare, prin curiozități literare, prin fraternizări între autori, printr-o relație omenească“, a precizat Norman Manea. Autorul a vorbit și despre noul său proiect literar - romanul intitulat provizoriu Impostura -, o privire asupra exilului. „Sunt un scriitor dificil“ Scriitorul Norman Manea a afirmat că succesul său ar fi venit mult mai greu dacă la momentul exilului forțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
prietenii literare, prin curiozități literare, prin fraternizări între autori, printr-o relație omenească“, a precizat Norman Manea. Autorul a vorbit și despre noul său proiect literar - romanul intitulat provizoriu Impostura -, o privire asupra exilului. „Sunt un scriitor dificil“ Scriitorul Norman Manea a afirmat că succesul său ar fi venit mult mai greu dacă la momentul exilului forțat în Statele Unite ale Americii nu ar fi avut deja o carte tradusă în germană. Norman Manea a precizat, mai mult, că accesul pe piața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
asupra exilului. „Sunt un scriitor dificil“ Scriitorul Norman Manea a afirmat că succesul său ar fi venit mult mai greu dacă la momentul exilului forțat în Statele Unite ale Americii nu ar fi avut deja o carte tradusă în germană. Norman Manea a precizat, mai mult, că accesul pe piața germană i-a fost mijlocit chiar de doi scriitori români de limbă germană. „Una dintre legendele care circulă aici este și aceasta - că am fost un obiect de marketing foarte stăruitor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ar fi întâmplat nimic -, cu siguranță s-ar fi întâmplat mai greu și foarte lent. Marketingul - atât pentru această primă carte, cât și pentru celelalte - a fost al editurii. Și a fost unul modest, fiind un scriitor din Europa de Est.“ Norman Manea a mai precizat că este conștient de faptul că nu se încadrează în categoria scriitorilor de masă, ci, mai degrabă, în aceea a scriitorilor „dificili“. „Nu sunt cel mai bun produs vandabil.“ Abordând tema autorilor români de export, scriitorul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
că scriitorii români se plâng, iar dacă eu i-aș prezenta numărul de edituri care există în România, numărul de publicații literare și culturale, dintre care foarte multe de calitate, ar zice: «Care-i chestia?»“. Lansarea seriei de autor Norman Manea a fost prezent marți, 15 aprilie, la sediul Institutului Cultural Român, la lansarea primelor patru volume ale seriei de autor care i-a fost consacrată de Editura Polirom și care va cuprinde peste 20 de volume. Au vorbit directorul general
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Carmen Mușat și Paul Cernat - despre cărți . Primele patru volume lansate au fost Vorbind pietrei, Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow, Întoarcerea huliganului și Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici. Silviu Lupescu a povestit cum l-a cunoscut pe Norman Manea la Târgul de Carte de la Ierusalim. „M-am dus emoționat la el, deoarece despre Manea circulau clișeele că este rău cu editorii și că este un mâncător de români.“ Cu timpul, acesta a devenit însă „prietenul său de la New York“. „A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow, Întoarcerea huliganului și Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici. Silviu Lupescu a povestit cum l-a cunoscut pe Norman Manea la Târgul de Carte de la Ierusalim. „M-am dus emoționat la el, deoarece despre Manea circulau clișeele că este rău cu editorii și că este un mâncător de români.“ Cu timpul, acesta a devenit însă „prietenul său de la New York“. „A venit momentul să avem o cvasiintegralitate a operei sale“, a spus directorul Editurii Polirom, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a operei sale“, a spus directorul Editurii Polirom, care l-a descris pe scriitor drept „un personaj incomod, deoarece spune ceea ce nu vrem să auzim și pune multe întrebări“. Criticul literar Paul Cernat a catalogat lansarea seriei de autor „Norman Manea“ ca fiind un gest de reparație intelectuală și literară. „Norman Manea a lipsit în mod straniu din literatura din care nu ar fi trebuit să lipsească. Este o întoarcere dificilă din cauza noastră, deoarece Manea a fost obligat să se expatrieze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
descris pe scriitor drept „un personaj incomod, deoarece spune ceea ce nu vrem să auzim și pune multe întrebări“. Criticul literar Paul Cernat a catalogat lansarea seriei de autor „Norman Manea“ ca fiind un gest de reparație intelectuală și literară. „Norman Manea a lipsit în mod straniu din literatura din care nu ar fi trebuit să lipsească. Este o întoarcere dificilă din cauza noastră, deoarece Manea a fost obligat să se expatrieze. A fost o întoarcere comparabilă cu trauma expatrierii“, a mai spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
catalogat lansarea seriei de autor „Norman Manea“ ca fiind un gest de reparație intelectuală și literară. „Norman Manea a lipsit în mod straniu din literatura din care nu ar fi trebuit să lipsească. Este o întoarcere dificilă din cauza noastră, deoarece Manea a fost obligat să se expatrieze. A fost o întoarcere comparabilă cu trauma expatrierii“, a mai spus Cernat. Criticul a opinat și că „opera lui Norman Manea crește dintr-o rană care este și a culturii române“. Nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
nu ar fi trebuit să lipsească. Este o întoarcere dificilă din cauza noastră, deoarece Manea a fost obligat să se expatrieze. A fost o întoarcere comparabilă cu trauma expatrierii“, a mai spus Cernat. Criticul a opinat și că „opera lui Norman Manea crește dintr-o rană care este și a culturii române“. Nu în ultimul rând, cărțile lui Manea ar trebui să îi oblige pe români să își revadă trecutul și să-l reevalueze, mai ales din perspectiva dreptei interbelice și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
să se expatrieze. A fost o întoarcere comparabilă cu trauma expatrierii“, a mai spus Cernat. Criticul a opinat și că „opera lui Norman Manea crește dintr-o rană care este și a culturii române“. Nu în ultimul rând, cărțile lui Manea ar trebui să îi oblige pe români să își revadă trecutul și să-l reevalueze, mai ales din perspectiva dreptei interbelice și a comunismului. Norman Manea a apreciat eforturile Institutului Cultural Român din ultimii ani de a încerca să „rezolve
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o rană care este și a culturii române“. Nu în ultimul rând, cărțile lui Manea ar trebui să îi oblige pe români să își revadă trecutul și să-l reevalueze, mai ales din perspectiva dreptei interbelice și a comunismului. Norman Manea a apreciat eforturile Institutului Cultural Român din ultimii ani de a încerca să „rezolve o obsesie destul de provincială, dar persistentă a scriitorului român de a fi apreciat, dacă se poate chiar de a lua un premiu Nobel. Iar cu cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
mine lucruri foarte măgulitoare și foarte profunde. De altfel, orice scriitor își dorește să moară pentru a vedea ce se spune despre el, iar apoi să reînvie și să-și continue viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.“ Norman Manea a ales să stea departe de țară, iar „exilul este o moarte, o extraordinară traumă și unul dintre cele mai minunate privilegii, o formidabilă experiență umană. Exilul este o somație de a-ți reevalua existența, opiniile, dar și o lecție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]