18,317 matches
-
Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.2. Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.3. Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele marine și costiere de interes comunitar ... 1.4. Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.5. Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... ... 2. Ghidul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.3. Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele marine și costiere de interes comunitar ... 1.4. Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.5. Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... ... 2. Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele marine și costiere de interes comunitar ... 1.4. Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... 1.5. Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor marine și costiere de interes comunitar ... ... 2. Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături 2.1. Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitar ... 2.2
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și metodologiile de lucru pentru fiecare habitat în parte, constituindu-se într-un îndrumar în activitatea de monitorizare a habitatelor de interes comunitar. 1. Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere 1.1. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar Ținând cont de particularitățile zonei marine românești, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, monitorizarea se efectuează folosind metodologii specifice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
îndrumar în activitatea de monitorizare a habitatelor de interes comunitar. 1. Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere 1.1. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar Ținând cont de particularitățile zonei marine românești, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, monitorizarea se efectuează folosind metodologii specifice până la izobata de 150 m (adică până acolo unde este considerată zonă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere 1.1. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar Ținând cont de particularitățile zonei marine românești, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, monitorizarea se efectuează folosind metodologii specifice până la izobata de 150 m (adică până acolo unde este considerată zonă de interes pentru speciile și habitatele cuprinse în Directiva Habitate, incluzând
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere 1.1. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar Ținând cont de particularitățile zonei marine românești, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, monitorizarea se efectuează folosind metodologii specifice până la izobata de 150 m (adică până acolo unde este considerată zonă de interes pentru speciile și habitatele cuprinse în Directiva Habitate, incluzând Canionul Viteaz) (Fig. 1.1), pe sectoare distincte
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
cuprinse în Directiva Habitate, incluzând Canionul Viteaz) (Fig. 1.1), pe sectoare distincte în funcție de distribuția spațială a habitatelor, respectând distribuția siturilor Natura 2000, condițiile morfologice ale substratului și zonei de coastă, și caracteristicile oceanografice (fizice și chimice) ale sectorului marin românesc. Zona marină românească se suprapune ecoregiunii Marea Neagră cuprinzând regiunile biogeografice: pontică (BLS) și zona marină (MBLS). Fig. 1.1. Amplasarea siturilor marine Natura 2000 în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României în Marea Neagră Colectarea datelor din
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
2000, condițiile morfologice ale substratului și zonei de coastă, și caracteristicile oceanografice (fizice și chimice) ale sectorului marin românesc. Zona marină românească se suprapune ecoregiunii Marea Neagră cuprinzând regiunile biogeografice: pontică (BLS) și zona marină (MBLS). Fig. 1.1. Amplasarea siturilor marine Natura 2000 în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României în Marea Neagră Colectarea datelor din teren Modul de colectare a datelor diferă, funcție de scopul urmărit. Indiferent de metoda aleasă, sunt necesare mijloace de transport pe uscat și/sau
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pătrat de probă (50 x 50 cm) sau a mai multora, în funcție de prezența acestora în habitatul analizat. Pentru o colectare eficientă se poate folosi și un fileu pentru "cosirea" câmpului de fanerogame. În vederea colectării probelor de fanerogame marine, ca parte componentă în evaluarea habitatului bentic 1110-1 Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, se va urmări metodologia standard pentru asigurarea controlului calității colectării și analizei probelor, prezentată în manualul "Black Sea Monitoring Guidelines Macrophytobenthos" (http://emblasproject.org/wpcontent/uploads/2017/01/Macrophytes_Manual-mainAnx123Mar2015-fin-PA3.pdf
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
m/min. ) . Observații utilizând ROV-ul Vehicolele subacvatice controlate de la distanță (ROV) pot fi folosite ca instrumente de cercetare cu care se pot obține date științifice foarte importante. ROV-ul este un instrument excelent de observare și monitorizare a habitatelor marine, mai ales în zonele unde scufundarea științifică este greu sau imposibil de executat. Manevrabilitatea ușoară și vizualizarea în timp real fac ca observatorul să aibă un control mai bun în timpul observațiilor comparativ cu metoda camerei tractate. Suprafața care poate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
cunoscute ale Ground Control Points (GCP). DSM-ul și geo-orthophotoplan / orthomosaic sunt exportate în formate specific (.las și GeoTIFF). Cartarea stațiilor/ploturilor submerse se realizează cu ecosonda (singlebeam sau multibeam) pentru determinarea configurației batimetrimetrice și cu side-scan pentru natura fundului marin, utilizând GPS-uri pentru poziționare. Ambele echipamente presupun mai multe etape privind planificarea activității (sectorul vizat, stabilirea profilelor de măsurare), măsurătorile propriu-zise, prelucrarea datelor și analiza lor. Rezultatele obținute din activitățile de cartare pot fi importate în softuri de cartografiere
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
organici. Prelevarea probelor de sedimente superficiale pentru analiza poluanților se face utilizând un boden-greifer de tip van Veen și se păstrează în recipiente etichetate, la congelator. Prelucrarea preliminară a sedimentelor se face conform metodelor de referință recomandate în studiul poluării marine. Probele se liofilizează, fragmentele grosiere (> 0,5 mm) se îndepărtează prin sitare, eșantioanele fiind ulterior bine omogenizate. Extracția poluanților organici din eșantioanele de sediment se face cu 30 ml amestec acetonă / hexan (1: 1, v: v), într-un sistem de extracție
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze Anexa I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului Anexa I/ Anexa 4 Pontic Fișă habitate marine (1110, 1140, 1170, 1180) Descriere stație Cod stație Bioregiune Localizare Sit Natura 2000 Latitudine Longitudine Adâncime Dată Oră începere/încetare lucru Starea vremii/ mării Temperatură aer Acces stație Descrierea stației/Observații Prelevare probe Suprafață proba macrozoobentos Dimensiuni Van Veen (1110, 1170, 1180
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
conservare Inventarieri complete sau o estimare statistică solidă Estimări prin extrapolari și/sau modelari bazate pe date parțiale Bazat în principal pe opinia experților cu eșantionare minimală Date lipsa Perspective Favorabil Nefavorabil - Neadecvat Nefavorabil-Rau Necunoscut Foto Expert/ Funcție/ Instituție Fișă habitate marine și costiere (1130, 1150*, 1160) Descriere stație Cod stație Bioregiune Localizare Sit Natura 2000 Latitudine Longitudine Adâncime Dată Oră început Oră sfârșit Starea vremii Starea mării Temperatură aer (°C) Acces stație Descriere stație/Observații Prelevare probe Probă apă (oxigen dizolvat) Probă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
baza indicatorilor ecologici. Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000 Conform planului de monitorizare și cerințelor Directivei Habitate, monitorizarea se realizează atât în interiorul siturilor cât și în afară rețelei Natura 2000. Distribuția spațială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arată o acoperire de aproape 80 - 100 % a spațiului marin cuprins între linia coastei și izobatele de 40 - 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m). Distribuția ploturilor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
planului de monitorizare și cerințelor Directivei Habitate, monitorizarea se realizează atât în interiorul siturilor cât și în afară rețelei Natura 2000. Distribuția spațială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arată o acoperire de aproape 80 - 100 % a spațiului marin cuprins între linia coastei și izobatele de 40 - 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m). Distribuția ploturilor la nivelul rețelei Natura 2000 trebuie să țină cont de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
afară rețelei Natura 2000. Distribuția spațială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arată o acoperire de aproape 80 - 100 % a spațiului marin cuprins între linia coastei și izobatele de 40 - 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m). Distribuția ploturilor la nivelul rețelei Natura 2000 trebuie să țină cont de distribuția spațială a tipurilor și subtipurile habitatelor marine la nivelul bioregiunilor marina și pontica, cât și la
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
40 - 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m). Distribuția ploturilor la nivelul rețelei Natura 2000 trebuie să țină cont de distribuția spațială a tipurilor și subtipurile habitatelor marine la nivelul bioregiunilor marina și pontica, cât și la nivelul siturilor Natura 2000. Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000 Distribuția ploturilor de monitorizare din rețeaua Natura 2000 este prezentată în tabelul 1.2. Tabel 1.1. Planul de monitorizare a habitatelor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
la nivelul bioregiunilor marina și pontica, cât și la nivelul siturilor Natura 2000. Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000 Distribuția ploturilor de monitorizare din rețeaua Natura 2000 este prezentată în tabelul 1.2. Tabel 1.1. Planul de monitorizare a habitatelor marine și costiere Nr. Crt. Habitatul Anexa din DH și OUG 57/2007 Legea 49/2011 Regiune biogeogr. Localitate (jud.) Sit Natura 2000 (cod sit) Frecvența Luna/ Lunile Metoda utilizată Obs. 1. 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică adâncime Anexa I/ Anexa
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ROSAC0094 ROSCI0281 ROSCI0293 ROSAC0197 ROSCI0237 ROSCI0066 anual mai- octombrie -eșantionare non- distructivă; -pătrate de probă 1 mp (3 replici); -transecte foto Min. 10 puncte de prelevare Acces cu barcă cu motor și navă 2. 1130 - Estuare Pontică Sulina, Musura - apele marine de la gurile Dunării ROSCI0066 2/an în câte 6 puncte Sezonier monitoring integrat Min. 6 stații de prelevare, acces navă 3. 1140 - Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră (Marină) Delta Dunării
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
județul Tulcea): 10 sectoare ROSCI0065 4 ori/an mai, iunie, iulie, septembrie; - observații directe; -metoda Braun- Blanquet Min. 10 ploturi de monitorizare/ sector Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000 Sectorul românesc (zona economică exclusivă și zona costieră) al bioregiunii marine și pontice este acoperit în proporție de ~ 25% de situri Natura 2000. Ținând cont de distribuția habitatelor de interes comunitar la nivelul bioregiunii (până la adâncimea de aproximativ 60-70 m, excepție făcând habitatul 1180 - Structuri submarine create de emisii de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
acoperite de rețeaua Natura 2000, astfel încât majoritatea ploturilor de monitorizare sunt în cadrul siturilor. Ploturile de monitorizare din afara rețelei Natura 2000 se selectează în funcție de distribuția habitatelor urmărindu-se o acoperire cât mai completă la nivelul sectorului marin și costier românesc. Structura și funcțiile habitatelor Structurile sunt considerate a fi componentele fizice ale unui tip de habitat. Acestea vor fi adesea formate din ansambluri de specii, incluzând, de asemenea, caracteristici abiotice, (substratul pentru habitatele de fund, masa apei
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
favorabile. Pentru că un tip de habitat să fie considerat ca fiind în stare de conservare favorabilă, Directiva impune ca structură și funcțiile sale să fie favorabile, iar "speciile tipice" să fie la starea de conservare favorabilă. Structura funcțiilor habitatelor marine și costiere se monitorizează pe baza unor parametri specifici tipului de habitat: – Caracteristici fiziografice ale substratului: tip fiziografic - expoziție, expunere val, tip țărm, înclinație, tip substrat predominant (analize granulometrice), caracteristici substrat (tasare, stabilitate, sortare), morfologia malurilor (prezența barierei lagunare, tip
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
areal, distribuție, structura și funcții, tendințe pe baza unei matrici care include 4 categorii: "favorabil" (FV), "nefavorabil - inadecvat" (U1), "nefavorabil - rău" (U2) și "necunoscut" (XX). Evaluarea tendințelor pe termen scurt și lung Evaluarea tendinței pe termen scurt în cazul habitatelor marine, în special pentru areal și suprafața acoperită este extrem de dificil de realizat pe baza informațiilor din activitățile de monitorizare. Aceasta se datorează în special extinderii mari și fragmentată a habitatelor marine, dificultatea obținerii datelor (cartările complete prin metode specifice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]