334,063 matches
-
Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
dar e mai puțin previzibilă, putînd produce chiar unele ambiguități: pe sticlă. Formula împinge mai departe metonimia - de fapt o sinecdocă, în care partea substituie întregul - începută cu reprezentarea televiziunii prin televizor; din televizor mai rămîne doar ecranul, desemnat prin materialul său (real sau aparent). Majoritatea citatelor care urmează provin din același cotidian, multe aparțin chiar aceluiași ziarist, semnatar al unei rubrici de cronică de televiziune; există totuși și exemple care dovedesc că nu e vorba de o particularitate lingvistică individuală
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
publicînd, în 1966, chiar o monografie, repede epuizată. Poetul, după colaborări pasagere la revistele umoristice, ba chiar și la Sămănătorul, se stabilește, în 1911, la Iași, unde devine ajutorul lui Ibrăileanu în redacția Vieții Românești, făcînd munca de selecție a materialului și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
exterioară în aceeași măsură, este una necontingentă, transparentă, ambiguă și fundamental nonfigurativă. Semnele plastice pe care ea se sprijină, lesne de înscris într-un repertoriu formal destul de exact, au exclusiv o funcție de reprezentare simbolică și nu trimit explicit către nimic material, din afară, obiectiv. Oscilînd între memorie și aspirație, între visul recuperator și cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
a lustrui, bucurie care se transmite și privitorului și care înviorează, dă senzația participării la o lume de uriași, la timpurile de început ale facerii. Vrăjitoarea, Himera, Cocoșul sînt jucării cum se mai fac și acum la țară, însă din materiale mai dure și în mai mari dimensiuni. Dacă în locul Arcului de triumf pe care îl avem și care seamănă cu o vespasiană, i s-ar fi dat lui Brâncuși să facă ceva ca poarta din Tîrgu-Jiu, Bucureștii ar arăta altfel
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
Dacă facem o comparație între Jurnalul lui Radu Petrescu cu acela al lui Mircea Zaciu, constantăm, pe lîngă numitorul comun al unor subiecte și stări de spirit, semnificative deosebiri. Ultimul e o operă de moralist penetrant și malițios, bizuit pe materiale eterogene, nedisprețuind zvonul, știrea neconfirmată, comerajul. Efectul e de "comedie umană" sui generis, spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în țară. Tot "în numele nenorocului"!, - mai ales cei din domeniul științelor exacte, al științelor naturii, al medicinii, preferă posturi în Canada, în Australia - puțini, foarte puțini, și în Franța - în situații materiale superioare celor din țară. Dar, iată, sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se izbesc de nebănuite, nespuse, subterane rezistențe autohtone - de la cei (unii mai în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Rodica Zafiu Într-un articol apărut în 1960 (în volumul Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
luni la două minute de piațetă și-mi reamintesc cu încântare de serile de primăvară și de vară când orchestre improvizate, virtuozi ai chitarei, ai clarinetului, ai flautului, ai violoncelului, ori chiar ai unor capace, cutii goale sau găleți de material plastic "țineau afișul" până noaptea târziu - știu ce importanță are să fii reprezentat, ca instituție culturală, acolo. Dintre țările fostului bloc comunist, doar Ungaria a reușit, de ani buni, să mențină un foarte activ centru de artă, "Petöffi Cultural Center". Neavând
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
cult, anume genului cantatelor. Menționez distincția de unicitate a concertului în contextul vieții muzicale bucureștene; este de amintit sprijinul consecvent pe care serviciile culturale ale Ambasadei Republicii Federale Germane îl acordă instituțiilor noastre de cultură. Căci - și de această dată! - materialele concertului, partiturile, au fost procurate cu susținerea financiară a acestei instituții. De altfel întreaga seară de muzică a dispus de o strălucită îmbinare a unor aspecte care, împreună, ar trebui să marcheze în mod firesc - așa cum se întâmplă la casele
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
scrisul de mână nu mai era același fiind înlocuit cu un scris neglijent cu cerneală verde. În fața evenimentelor petrecute singura cheie de descifrare era studierea întregului conținut al celor două plicuri. Ajuns acasă am încercat să lămuresc misterul. Studiul întregului material m-a tulburat profund dându-mi teama încă de la început că sunt supravegheat pas cu pas și că probabil voi fi dirijat să acționez funcție de interese ale unor entități ce aparțineau altei lumi. Unele mesaje erau criptate urmând a-mi
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile conștiinței ("știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985), observăm (în prima pagină a textului; materialul întregii cărți oferă multe alte exemple de trăsături caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină imperfectul, întrerupt uneori de prezent și
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat de un adjectiv articulat ("ăla micu'"), ca și situațiile de pierdere a flexiunii ("io îi zic lu ăla de mai sus să stea la coadă..."). E un material care ar merita poate o investigare mai sistematică.
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
Pavel Șușară Dacă Simpozionul de la Pitești, gîndit anume pentru a mobila cu lucrări de sculptură spațiile publice, a fost constrîns de chiar funcția sa la alegerea unui material compatibil cu amenajările ambientale și cu formele arhitecturale, adică marmura, Simpozionul de la Bogați, o localitate care își confirmă numele într-un mod evident, și-a ales, drept material de lucru, lemnul de stejar. Și aici, ca și în primul caz
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
spațiile publice, a fost constrîns de chiar funcția sa la alegerea unui material compatibil cu amenajările ambientale și cu formele arhitecturale, adică marmura, Simpozionul de la Bogați, o localitate care își confirmă numele într-un mod evident, și-a ales, drept material de lucru, lemnul de stejar. Și aici, ca și în primul caz, a funcționat un anumit determinism obiectiv pentru că elementul dominant al locului, al dealurilor subcarpatice acoperite cu mari suprafețe silvice, este chiar lemnul. De fapt, și într-un caz
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
chiar lemnul. De fapt, și într-un caz și în altul, printr-o subtilă dialectică lăuntrică, s-a făcut un transfer evident din utilitar în simbolic. Și piatra și lemnul au venit acum să comenteze artistic și să stocheze simbolic materialele și tehnicile pe care comunitatea locală, în existența sa imemorială și în imediata contemporaneitate, le-a folosit pentru nevoile nemijlocite ale existenței. Faptul că această mișcare dinspre activitatea practică spre comentariul artistic a fost posibilă, dovedește o anumită rafinare a
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
o încercare vag barocizantă de a smulge vidului sonorități muzicale, așa cum o fac lucrările lui Ian Deac Bistrița și Nicolae Ghiață, sculpturile în lemn de la Bogați au un numitor comun în ceea ce privește concepția și un scop unic în ceea ce privește intenția: 1. reconsiderarea materialului și a tehnicilor aferente în chiar civilizația lor specifică și 2. acțiunea solidară în comunicarea aceluiași mesaj, în pofida tuturor adversităților obiective. Faptul că anumite împrejurări determină reacții unice, că fiecare experiență este irepetabilă indiferent de formula consacrată a unui artist
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
poate redresa pe neașteptate, poate înflori. Inițial, lirica lui Grigore Hagiu dezamăgește, neoferind altceva decît "spectacolul dezamăgitor al diluției neînfrînate și chiar al confecției, încît cîștigarea pe parcurs de către poet a unei anumite autonomii, prin accentuarea notelor particularizante (ton și material liric), nu devine implicit și factor de înaintare. Volum după volum (și sînt vreo șapte) se înșiră sporind sentimentul cititorului că nimic surprinzător nu se mai poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
factura gazetăriei sale foarte onorabile din lunile de după revoluție și probabil că, în condițiile libertății, cînd indignarea poate lua calea adecvată a foiletonului inspirat, poetei nu i-ar mai trece prin gînd să transforme în energie lirică această combustie din materiale ușor inflamabile. Sau mai concret: ineditele la care poeta ne face azi părtași poartă în substructură o doză de declarativism și sentențiozitate, de "discurs" (așa se și intitulează cîteva poeme) cu care în genere poezia nu se prea împacă". Aruncînd
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
Prescurtarea pudică aparține autorului tabletei - Cronicar). Umorul ne e pus la încercare și de N. Breban care, în rubrica d-sale, se ocupă de "bolile sau ruinele mentalului românesc după '89". Ca să vezi! Revista prietenului său A.P. îi oferea un material de cea mai bună calitate. Ca să nu împingem maliția pînă la a-l prenumăra pe romancierul Buneivestiri printre subiecții ideali pentru o cercetare a patologiei cu pricina. Umor are și Mircea Ionescu Quintus, oferind patru epigrame suplimentului Flacărei intitulat Racul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să recunoască eșecul (Ultimul armaș) strădaniei de a întrupa artistic o lume străină din material pe care nu-l cunoștea și, de aceea, nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera Mara care are intuiția de a înfățișa posibilitatea coabitării - între neamuri diferite - Națl și Persida făcînd o căsnicie, care, cu toate
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
vreme acțiuni care pun în primejdie ordinea constituțională a țării. Doi membri ai acestui partid, dintre care unul deputat, iar celălalt vicepreședinte al Senatului, V. Hogea și Gh. Buzatu se fac vinovați unul de scrierea, iar celălalt de girarea unor materiale de inspirație fascistă, reunite în volumul Naționalistul. Un alt membru al PRM, care face parte din administrația locală a județului Cluj, a publicat, înainte de Hogea, un volum antisemit. Asta pentru a nu mai menționa atacurile xenofobe din oficiosul PRM, România
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru a-și armoniza vocile cu ceilalți și a susține continuu tema principală. Comentariul nu este arid, filosofic-teoretic, conceptualizant în sine, la primul nivel de receptare pentru că materialul pe care-l modelează autoarea (ca pe un lut ascultător) este "viu", este ieșit și însuflețit din cărți obsedante, din idei care nu dau pace, care trăiesc peste secole. Autoarea le incită libertatea aruncînd în aer, de multe ori, șabloane
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
simpozonului, se individualizează, totuși, printr-o grijă extremă pe care o acordă suprafeței, dincolo de preocuparea evidentă pentru volum, realizînd expresiv o anumită ambiguitate între vegetal și mineral, între organic și anorganic. într-un anumit fel, Antero afirmă imensa disponibilitate a materialului printr-o inițială provocare și printr-o intenție polemică. Prin calitatea indiscutabilă a lucrărilor, prin claritatea proiectului și prin perspectiva practică în care a fost organizat totul, această primă ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Pitești este unul
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
aiuritoare: cu Ștefan Bănulescu sau Panait Istrati. E într-adevăr vorba în tot ce a scris Fănuș Neagu despre un cosmopolitism dunărean care a făcut faima multor scriitori de la noi, în România sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă Brăila natală. Pe de-o parte, îi degustă și îi exploatează mitul, pe de altă parte, are ambiții naturaliste. Prin
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]