3,292 matches
-
și otrăvesc astfel mintea și sufletul milioanelor de ascultători sau privitori la emisiunle de televiziune. Slavă Domnului că nu sunt toți așa, din ce în ce mai mulți reporteri cinstiți aduc la lumină mari și incredibile adevăruri, riscând mari neplăceri personale. Cinste acestor eroi mediatici, acestor antemergători pe linia corectării și a reconstruirii mentalității românești. Poporul român are o tradiție străveche, sfântă și frumoasă, este destul să privim la perioada dinaintea dictaturii comuniste, când tradițiile patriarhale din lumea satelor noastre erau simple și curate, bazate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Africanii au alt tip de comportamentdecât europenii, vorbesc natural mai puternic, pe tonuri înalte, adoră să mănânce împreună, să doarmă împreună etc. 01 aprilie 2005 Tot Mehdi Tunisianul mă întreabă în stilul său candid cine este Papa, reacție la nebunia mediatică care a cuprins lumea după moartea lui Ioan Paul al-II-lea. Încerc să-i explic simplu, dar cu exemple istorice și teologice, ce este un papă și ce rol joacă el pentru lumea creștină. La sfârșit Mehdi clatină din cap, apoi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lesne cu mine. Povestea este însă tot povestea mea. Adică, subiectul ei sînt tot eu, și asta chiar dacă eu nu exist în mod manifest în ea. Spus pompos, povestea care urmează este una a eului meu virtual, a eului meu mediatic. Mi-am dat seama de acest lucru de-abia după ce am terminat-o. Am realizat că scrierea ei a coincis cu momentul în care mi s-a stricat televizorul - a urmat apoi o perioadă lungă fără el. Cînd îl aveam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tro emisiune în care se vorbea despre volumul meu Tinerețile lui Daniel Abagiu. (Când mam întâlnit după o vreme cu el, fațăn față, a recunoscut că aceea fusese o „lovitură sub centură“ - ironic, nu?) În ultima vreme, cel supus linșajului mediatic este Mircea Cărtărescu. De data aceasta își dau mâna două categorii: frustrații, invidioși pe talentul și pe succesul lui (aceștia iau purtat sâmbetele dintotdeauna lui Cărtărescu) și mercenarii, cei care prin el urmăresc să dea lovituri cu manta. Din el
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
rotund în ochii de tigru. Verdele lui Rousseau este destinația visului și a evaziunii, un paradis plu titor ale cărui porți se deschid somnoroase.“ Ohtați, privighe toarea cântă!... (2004) Pornografie Pornografia se leagă, în mintea tuturor, de sex. Orice reprezentare mediatică a sexualității este susceptibilă de a fi considerată pornografie, indiferent dacă respectiva reprezentare are sau nu ca scop manipularea comercială a libidoului. Orice nuditate, chiar dacă pune în paranteză ideea de sexualitate, e vinovată și, deci, sancționată de societate. Orice cuvânt
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cât de grav e că Vasile sa luat de mândra lui Gheorghiță, la discoteca de la căminul cultural, sau la seminariile televizate iscate de faptul că purceaua lui Ion a intrat în porumbul lui Costel. Apoi mă trezesc din iureșul ăsta mediatic și mă întreb: de ce trebuie sămi încarc viața cu tot ce ia zis de dulce țața Floarea vecinei sau cu aventurile purcelei lui Ion? Răspunsul e la fel de simplu can reclama la L’Oreal: pentru că merit! Sigur că merit, așa cum cu toții
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și umaniste a mai făcut partidul patronu lui, ce vizite de lucru în teritoriu au mai efectuat liderii lui și cum au fost primiți acolo cu pâine și cu sare de către poporul entuziast. Rezultatul unei asemenea campanii? Cu toți steroizii mediatici, PURul și apoi PCul au avut de fiecare dată scoruri electorale mediocre. Propaganda a început să fie eficientă numai atunci când sa trecut de la partid la persoană. Nu cred că au făcuto calculat, ci totul a ținut de întâmplare și de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
descindere a lui prin piețe era filmată. I sa zis Piedone de la bun început și a trebuit să treacă ceva timp până să aflăm că în spatele personajului se afla un anume consilier Cristian Popescu. Așa cum era și nor mal, mitul mediatic a precedat persoana propriuzisă. Pe de altă parte, cei care s au ocupat de construirea acestui personaj au realizat un fapt evident: numele lui era destul de banal, iar unui supererou îi trebuie neapărat un supranume. Peter Par ker este, de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Sergiu Nicolaescu) și ștachetă inhibitoare pentru tânărul cinematograf românesc (de genul mai aveți mult până acolo...). De fapt, este doar un film foarte bun, scris și regizat cu profesionalism și interpretat de actori foarte buni și profesioniști. în plus, cireașa mediatică de pe tort, în el apare Monica Bârlădeanu (și ea, foarte bună). Fără să se fi vrut o excepție, Moartea... inhibă mai curând prin durată și anvergura subiectului. Are puțin peste 2 ore și jumătate și vorbește, după cum spune și titlul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care l-ar practica evreii. În primii ani ai epocii post- comuniste (1990-1992), revistele românești cu program ultranaționalist, antiliberal și xenofob (de tip România Mare, Europa ș.a.) făceau adesea trimiteri la această legendă <endnote id="(214, p. 349)"/>. Dar cazul mediatic cel mai interesant s-a produs la sfârșitul anului 1995 și Începutul lui 1996. Michael Shafir are meritul de a fi atras atenția asupra lui. Mai multe publicații românești au susținut că o rețea de traficanți israelieni de carne vie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și din piesa tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă a vieții de zi cu zi așa că autorii deveniseră ceva mai slobozi la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Și eu am văzut unele filmări și așa zice: "Lăsați-mă în pace!" E clar. S. B.: "Lăsați Armata, băgați unitățile-n cazărmi. Nu incitați!" Dar el se bătea singur la un telefon, când ăia zbierau și aveau tot aparatul mediatic. M. M.: Deci, el și-a dat seama de ceea ce se întâmplă. Să fie clară treaba. S. B.: Și mai ales că el s-a trezit hodoronc-tronc cu prietenul și ministrul "sinucis". M. M.: Am participat la niște discuții, după
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lentila acestui leviatan pe care-l reprezintă sfera media- tică, lumea ziarului. Avem proiecția unui Caragiale lumi- nos, într-o lume care nu se grăbește, încă tolerantă, încă naivă, încă încrezătoare în progres. Elementul deformant este însă acolo, gazeta, sfera mediatică, însă el nu scoate la iveală decât un fel de origami, monștri de hârtie. Pe bună dreptate, Ioana Pârvulescu contestă îndepărtarea tot mai mare de operă a celor care-l interpretează pe Caragiale prin escamotarea sau obnubilarea contextului care i-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
insuportabil ? O lectură a articolului ne lămu- rește însă asupra faptului că zgomotul epocii nu se adre- sează numai auzului. Este vorba și de un zgomot intern, de o agitație pe care o creează acumularea de informație, de un zgomot mediatic în care se întâlnesc într-un mixaj cacofonic bruitismele atâtor senzaționalisme și superfi- cialități țipătoare, formula specifică de exorbitare pe care spațiul mediatic o creează. Avangardiștii se vor bucura de acest zgomot al urbei ca de un glas vital al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de un zgomot intern, de o agitație pe care o creează acumularea de informație, de un zgomot mediatic în care se întâlnesc într-un mixaj cacofonic bruitismele atâtor senzaționalisme și superfi- cialități țipătoare, formula specifică de exorbitare pe care spațiul mediatic o creează. Avangardiștii se vor bucura de acest zgomot al urbei ca de un glas vital al modernității, pentru omul finisecular însă zgomotul civilizației este înre- gistrat cu paraziți. O întreagă serie de vulgate științifice unele vehiculând milenarisme, utopisme și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fixa în proiectul unei idei, de a se aplica reflecției. Acest neastâmpăr discursiv coincide cu deambulația sa eratică, cu mișcările necontro- late, cu agitația permanentă. Nae este recipientul unei retorici compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv din spațiul mediatic în care renaște personajul caragialian. Intemperanța îi aparține nu și bagajul vast de clișee jurnaliere. Aflăm cu stupoare că Nae a colindat toată noaptea de la o cârciumă la alta, fără intenția de a reveni acasă unde consoarta sa se află
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Invocarea noutății tipică pentru debu- tul unei conversații declanșează listarea discursivă a cala- mităților. Toate sunt înscrise în registrul enormului care se transformă pas cu pas sub ochii noștri în enormitate. Noutatea este această divinitate care ia naștere în spațiul mediatic, iar criza devine motorul discuției, climatul ei. Criza este „oribilă”, gândindu-te la ea „te-apucă groaza”, este în primul rând politică, „numa intrigi și la conservatori și la liberali”, situațiunea este deplorabilă, adică „foarte tristă”, fotografiată în unicat, un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este lentila care permite accesul la enorm, la viziunea mon- struoasă. Naratorul și martorul ocular al acestei combustii discursive încearcă să introducă în discuție un principiu de moderație, indicând corect sursa dezechilibrului în ceea ce ține de natura deformatoare a discursului mediatic, „- Lasă, Nae, că se mai și exagerează...”, sau oferind mode- rația ca expresie a diminuării notelor pesimiste, „nu tre buie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile or să se-ndrepte...”. Ceea ce contrazice cu vehemență Nae este tocmai acest principiu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
jubilație în negativ nu are nimic din nihilismul rusesc al unor viziuni apocaliptice, al unor combustii religioase care fac din ființe mărunte precum Kirilov profeți ai apocalipsei. Viziunea are carac- terul unui montaj cinematografic, a unui bricolaj clișeistic, diverse cadre mediatice decupate sunt reasamblate de o manieră manipulativă. Demonii caragialieni nu au încă gra- vitatea profetismului românesc al generației interbelice, nici febra viziunilor dostoievskiene, ei sunt doar limbuți. Există o anumită iritare a acestui posedat retoric, Nae, care reacționează acid la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cocoloșite la temperatura molcomă a spațiului conjugal unde etatea a amortizat tensiunile amoroase. Răposata soție a lui Leonida pomenită evlavios nu provoacă nicio crispare consoartei care a înlo- cuit-o pacifist. Aceste „pasiuni” sunt la rândul lor confi- gurate după clișee mediatice, ziarul constituind resursa inepuizabilă de clișee și mediul nu doar informativ, ci și formativ al cuplului. Ziarul, această lentilă deformantă a cărei expresie o constituie o retorică grandilocventă repro- iectează cuplul într-o dimensiune a ficțiunilor compensatorii în care spiritul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avem ordinul de mărime al convențiilor realiste într-un cadru mic-burghez unde personajele sunt selectate din registrul stării civile, și unde, cel mult, avem acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj/dereglaj, reprezentat de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj/dereglaj, reprezentat de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care nu inter- sectează banalul cotidian și care este menită să fabrice „un erou al timpului nostru”. Ziarul servește drept aparat de proiecție care extrage
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care nu inter- sectează banalul cotidian și care este menită să fabrice „un erou al timpului nostru”. Ziarul servește drept aparat de proiecție care extrage din cotidian excepționalismul unei vocații eroice, însă cum am văzut, deformarea este înscrisă genetic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
legă- tura de amor dintre prefect și tânăra soție a lui Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului pemanent etc., om în vârstă, lovit de o cecitate convenabilă pentru toți în acest ménage à trois. Bucățica de hârtie nu înseamnă nimic fără dispozitivul mediatic în măsură să amplifice litera ei, și anume ziarul de opoziție, Răcnetul Carpaților, condus de opozantul Nae Cațavencu. De remarcat rolul simbolic pe care-l joacă zgomotul dicteului politic în întreaga operă a lui Caragiale. Minimal până la insignifianță în ordinea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
națiuni - română și moldovenească este o lașitate. Să rămâi neutru la programele T.V. destinate discreditării românilor de teama de a nu fi considerat naționalist este de asemenea o lașitate. Un intelectual are facultatea de a discerne capacitatea destructivă a războiului mediatic. Agresiunea prin T.V. are căile sale neuropsihice de a crea În subconștient fixații a căror efecte, un reputat gazetar le definește ca sindrom al irealității. „Cel ce vede pe ecran tot felul de violențe, crime etc. pierde treptat percepția adevărată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]