4,239 matches
-
Silvestrovici de la Psihiatrie). Povestea va începe simplu dar se va complica imediat: Gligore Teleleu, burlac convins, dar întors proaspăt viu din Afganistan după ce petrece un timp prin diferite cluburi cu femei mai mult decât goale, rămâne fără paralele strânse pe meleaguri străine și așa lefter se hotărăște să se însoare. Din dragoste că așa-i bine pentru orice poveste credibilă. Din curtoazie face o vizită mătușilor responsabile pentru buna creștere a fetei, să le dea vestea cea bună și să stea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ci tot băiat fin am rămas și deștept cum altul nu-i, (nu vă speriați, nici măcar nevastă-mea nu mai crede acest lucru). Dar oricum, sper măcar să fiu cu doi centimetri mai deasupra unui procent consistent din trăitorii pe aceste meleaguri parcă pe zi ce trece tot mai mioritice. Mai bine de 80% dintre români nu dispun de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific activ. Aceasta e concluzia studiului "Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
declarat chiabur, nu ar fi avut atâta ranchiună fiindcă așa după câte mi-l amintesc, era un om cu multă rațiune și ar fi ales cât a fost rău în vechea societate și cât a fost făcut pentru oamenii acestor meleaguri și mai ales ce este bine de păstrat. Mi-au prilejuit aceste rânduri mâhnirea pe care am simțito când mergând cu trenul spre Iași și în locul lanurilor de la Brăhășoaia mi-a apărut în cale o mlaștină care mai avea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
curtea mea. Deocamdată zic și eu ca ăla, e bine că nu e rău și încercăm să ducem viața asta spre o primăvară a noastră ce nu mai vine fiind probabil ocupată cu alte treburi cine mai știe pe ce meleaguri mai puțin mioritice. Filme vechi și noi Am crescut în copilăria mea cu filmele de capă și spadă care erau în vogă la timpurile acelea. Toți copiii îl știam pe Jean Marais și filmele lui, văzusem de mai multe ori
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prea bine, mă inhibează, mă paralizează prezența aparatului, prezența microfonului. Dar ai insistat și atunci am acceptat cu orice risc această experiență"123. Mircea Eliade nu se desprinde niciodată de realitățile românești, nici chiar atunci când activitatea științifică îl îndrumă pe meleaguri străine. Orientarea spre universalitate reprezintă, de fapt, inițiative de recuperare a originilor. Primii lui ani la Paris sunt importanți pentru organizarea rezistenței românești, pentru formarea personalității în devenire a Monicăi Lovinescu. Viața elogiată în atâtea rânduri de autoare își găsește
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și și-au pecetluit legământul prin jurăminte, hotărâți și perseverenți, și-au vândut pământul celor care i-au sfătuit și, cu banii luați, au pornit la drum. Bătrânii, care au văzut cu ochii lor cele petrecute, povesteau că, după ce pe meleaguri străine au înfruntat greutăți numai de ei știute și nu au găsit nimic, s-au întors acasă trei în loc de patru, fără nici un gram de aur, fără nici un gologan în buzunare, cu alte cuvinte, lefteri. Odată întorși, s-au confruntat cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care de asemeni s-au chivernisit strângând averi uriașe. Simțindu-se păcăliți, au apelat la autorități. Numai că autoritățile i-au găsit vinovați. Ca răspuns, flăcăii noștri au încercat să-și facă singuri dreptate. Rezultatul final: în afara celui decedat pe meleaguri străine, încă doi dispăruți în urma unui accident stupid. Ultimul, întors din pușcărie, a fost văzut cerșind, undeva la periferiile capitalei. Între timp fostele logodnice, ale dispăruților noștri flăcăi, au devenit cele mai bogate și mai bine cunoscute doamne din țară
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din comună, dar și unul din cei mai bogați. Atât înainte cât și în timpul războiului a administrat o uriașă moșie de la care s-a ales și el cu ceva. Nu era localnic. Moșierul l-a adus de tânăr de pe alte meleaguri. L-a împroprietărit cu o casă și ceva pământ, la care a tot adăugat câte ceva, pe măsură ce înainta în vârstă. Holtei convins, nu a încercat niciodată să se căsătorească. Și cum de a avut un fiu? Foarte simplu. Când a trecut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
brusc și porneau fără să se grăbească în direcția de unde au venit, spunându-și, probabil, fiecare în sinea lui: "Încă n-a sosit momentul; trebuie să mai aștept!" În viața sa destul de îndelungată, deși ca vânător ce colindase toate aceste meleaguri în lung și-n lat, nu a văzut nimic din ce spuneau acei bătrâni. Nici părinții lui nu văzuseră acele semne misterioase, deși au trecut în lumea spiritelor nu cu mult timp în urmă. El personal, împreună cu femeia lui, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
denotă o mare emulație de valori materiale, spirituale și cultural artistice, care probează capacitatea creatoare a oamenilor din zonă și specificitatea cu care DĂNEȘTII s-a remarcat în cultura regională. Atestarea celor mai vechi urme ale existenței umane pe aceste meleaguri încă din paleoliticul superior sau din perioada neo-eneolitică demonstrează nu numai o vechime îndelungată a zonei, dar și o continuitate de viețuire și creație a populației autohtone de aici. Aceste descoperiri făcute acum mai bine de 50 de ani de către
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
director onorific la ziarul ,,Scânteia”cunoscut de-al tatei, care surprinde foarte plastic pe baza povestirilor mele, fragmente din munca familiei pentru realizarea muzeului: ,,...exponatele de ceramică, os, metal, etc., adunate în casa bunicilor mei, ce stau mărturie existenței pe meleaguri dăneștene a unor civilizații milenare, sunt rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de bunicii mei, dar aceasta, prin împletirea muncii lor cu cea a propriilor copii. . începând de la vîrste destul de fragede, fie că era arșiță puternică
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la cultura materială și spirituală a oamenilor din Vatra satului și din împrejurimi.“ (1) Miile de exponate din ceramică, metal, os etc., rod al cercetărilor de suprafață sau al sondjelor arheologice efectuate de C. Buraga, stăteau mărturie existenței pe aceste meleaguri a unei civilizației milenare. Alături de acestea, piese de etnografie și numismatică, întregeau bogăția muzeului comunal. în numeroase lucrări de prestigiu (Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări arheologice, Așezări din Moldova de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, etc.) numele arheologului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un fel de nepot, datorită încrengăturii îndepărtate a familiilor noastre și fiindcă întrunea toate calitățile înțelepților satelor de odinioară , la care cei tineri găseau sfaturi, îndemnuri și mărturii despre vremurile de demult. Așa că, îndată ce mă întorceam acasă , în Dănești, de pe meleagurile unde mă duceau drumurile școlilor sau munca, mergeam numaidecât pe hudicioara dintre gospodăriile lui Vasile Popa și Costică Gorea, la capătul căreia, într-o ogradă cu gard din schini și umbrită de un pâlc de pomi rămuroși , se ascundea între
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Un volum uriaș de material, adunat și conservat cu grijă, e rezultatul căutărilor de o viață întreagă ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului român. Arheologie, etnografie, lingvistică, tot ce stă legat de trecutul și specificul vieții pe aceste meleaguri, o imensitate de obiecte și documente de inestimabilă valoare înconjoară încăperea în care tronează biblioteca, încărcată, la rândul ei, de rarități și de comori. în afara majorității tipăriturilor, tot ce se află aici a fost adunat de pe o rază de circa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dăruire, un punct de atracție pentru oamenii locului, vizitat și de numeroși specialiști din țară. Mii de exponate de ceramică, metal, os, etc. rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de Costache Buraga stau mărturie pe aceste meleaguri a unei civilizații milenare. Acestea erau întregite de piese de etnografie și numismatică. Mă macină un dor Doamne, în jurul meu totul e pustiu, trist, înnegurat și rece. M-a copleșit singurătatea. Am ajuns într-o stare de deznădejde, de nesiguranță
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Cercetările arheologice și de arhivă au demonstrat că așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Un volum uriaș de material, adunat și conservat cu grijă, e rezultatul căutărilor de o viață întreagă ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului roman. Arheologie, etnografie, lingvistică, tot ce stă legat de trecutul și specificul vieții pe aceste meleaguri, o imensitate de obiecte și de documente de inestimabilă valoare înconjoară încăperea în care tronează biblioteca, încărcată la rîndul ei, de rarități și de comori. în afara majorității tipăriturilor, tot ce se află aici a fost adunat de pe o rază de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ca atare încă din vremea lui Alexandru cel Bun. Cine citește documentele publicate de Gh. Ghibănescu, regăsește cu emoție printre numele vechilor răzeși moldoveni din veacurile al XIV - XVI-lea, numele unor familii care și astăzi încă trăiesc pe aceste meleaguri și au constituit și constituie dovada unei continiutăți și a unei prezențe dea dreptul tulburătoare și în orice caz deosebit de elocventă nu numai pentru însemnătatea acestei comune, dar și pentru acel fir roșu, ce poate fi urmărit, grație lucrării de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în serios pe bătrânul Coastache Buraga. Gheorghe Drăgan - Critic literar Editura Institului European (Din interviul luat în filmul documentar ,,DĂINUIRI DĂNȘTENE“ realizat de către Gabriel Rotaru la tvrIași în 1996 ) Monitorul de Vaslui, 30-31 august, 1997 Fenomenul Buraga , din Dănești Istoria meleagurilor vasluiene, în curtea unui om Din cauza degradării, muzeul colecționarului se află în pericol La cei 89 de ani ai săi, învățătorul Costache Buraga este un fenomen. Nu numai că a colecționat și restaurat toate rămășițele istoriei din regiunea Dănești, dar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din viață, la 92 de ani, Costache Buraga, cel mai vestit colecționar independent de obiecte de arheologie din întreaga Moldovă. Recunoscut în lumea muzeografilor și a arheologilor ca fiind deținătorul unei însemnate colecții vechi, datând de la începuturile civilizației dacice pe meleaguri moldave. Costache Buraga a strîns în locuința sa din Dănești, în cei peste 70 de ani dedicați arheologiei, sute de dovezi privind existența unei puternice civilizații (comunități umane) în regiunea Moldavie Meridionalis. Trecerea sa în ființă veșnică, într-un moment
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la adevărata lui valoare. Daniel Grosu Monitorul, 11 martie 2004 Un ghiocel și o rază de soare pe mormântul unui crâmpei din cultura vasluiană Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Eugenia Buraga nu mai este printre noi. Acum, în prag de primăvară, un ghiocel și o rază de soare sunt pentru ea. Să o păstrăm în memorie pe această femeie care a contribuit la îmbogățirea culturii și păstrarea tradițiilor de pe meleagurile noastre! Moldoveancă - s-a născut în anul 1909 în comuna Pleșești, județul Suceava - Eugenia Buraga a rămas o întruchipare a principiilor și a înțelepciunii de viață populare, care caracterizează soția și mama. De profesie învățătoare, a manifestat față de școlari aceeași
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în demersurile mele, Mioara Beinat. De asemenea, nu pot să nu îndrept un gând pios și către regretata muzeografă Doina Rotaru. Toți acești oameni m-au ajutat la organizarea expoziției “, a adăugat fiica soților Buraga. ,,Poftit-au mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste... Soții Buraga și-au unit destinele în anul 1929 și au avut 10 copii. Grijile pe care le presupune o familie atât de numeroasă nu i-au împiedicat însă să-și dedice peste 40 de ani
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ascuns, ba unealtă, ba armă, ba oală, ba chip de om, ba... și ce nici prin minte nu-ți tună. Iar noi, totdeauna, cu multă băgare de seamă le-am strâns...(...) în afară de oameni localnici, poftit-au și mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste, să simtă mireasma de-a pururi curată a lumilor câte, pășind cătinel prin epoci măsurate cu hăuri, au tot bătucit cărărui pentru noi ”, spun soții Buraga, în ,,Dăinuiri dăneștne“.
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin promovare unei împletiri de elemente spirituale între cele două vaste arii europene, printr-un misonarism autentic și martiric. Misionarismul teologilor daco-romani de vocație ecumenică rămâne pilduitor pentru generațiile de clerici și teologi creștini care se vor succeda pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Am încredințarea că volumul de față, intitulat Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare din primele șase secole, va fi primit cu bunăvoință și interes de către teologi, credincioșii din parohii și alte categorii de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]