103,225 matches
-
3. programe pentru licențiații în matematică, știință și tehnologie, 4. generalizarea studiilor liceale, 5. promovarea persoanelor cu aptitudini deosebite, 6. procesul de învățare pe tot parcursul vieții Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii lor. Acțiunea Uniunii Europene are drept scop: - să dezvolte dimensiunea europeană a educației, îndeosebi prin învățarea și difuzarea limbilor statelor membre; - să stimuleze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii lor. Acțiunea Uniunii Europene are drept scop: - să dezvolte dimensiunea europeană a educației, îndeosebi prin învățarea și difuzarea limbilor statelor membre; - să stimuleze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studii; - să promoveze cooperarea între unitățile de învățământ; - să dezvolte schimburile de informații și de experiență în problemele comune sistemelor educaționale ale
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
stimuleze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studii; - să promoveze cooperarea între unitățile de învățământ; - să dezvolte schimburile de informații și de experiență în problemele comune sistemelor educaționale ale statelor membre; - să încurajeze schimburile de tineri și formatori socio-educativi și să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei; - să încurajeze dezvoltarea învățământului la distanță; - să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate în competiții și a cooperării
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
repercusiuni. Întradevăr, Europa se bucură de o diversitate lingvistică și o bogăție culturală ce reprezintă un izvor inepui zabil de creativitate și de originalitate. Succesul Uniunii Europene rezidă tocmai în abilitatea acesteia de a respecta istoria și cultura tuturor statelor membre, fiindcă sa renunțat la ierarhizări de tipul „culturi majore“ și „culturi minore“. Drept urmare, pentru a se integra armonios unei societăți în continuu proces de glo balizare, tinerii ce aparțin noilor generații trebuie să respecte și să adopte alteritatea culturală și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conștient că Congresul american avea să se opună primirii statelor-satelit în Națiunile Unite, Departamentul de Stat a încercat să-i mai domolească pe liderii din Congres, accentuînd faptul că dacă și-ar mări efectivul de la 60 la 77 de țări membre, ONU ar avea un cuvînt mai greu de spus în favoarea lumii libere 839. Administrația era însă și mai greu de domolit decît Congresul. Sovieticii voiau să fie inclusă în organizație și Republica Populară Mongolă. Pentru a depăși acest impas, Dag
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sistemului care încuraja agricultura românească în defavoarea industriei. Opoziția persistentă a României i-a determinat pe sovietici să-și modereze pretențiile conform prevederilor statutului CAER. Acest document din 1960 stipula că recomandările și hotărîrile se puteau adopta numai "cu consimțămîntul țărilor membre vizate". În consecință, nici o țară nu putea fi forțată să se asocieze în vreo acțiune de cooperare, împotriva propriei voințe 1003. Pentru a-i satisface pe acei români sfidători "Principiile de bază" din 7 iunie includeau și o specificare prin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
FMI scutea România de sancțiunile americane impuse de Legea neachitării datoriilor din 1934, care fusese amendată. Inițial, legea interzicea acordarea de împrumuturi țărilor care datorau bani Statelor Unite, inclusiv celor datoare din Primul Război Mondial. Amendamentul scutea de sancțiuni toate țările membre ale FMI1541. În aceeași zi, Statele Unite și România au semnat un acord de doi ani, care prevedea schimburi și acțiuni de cooperare în domeniile învățămîntului, culturii, științei și tehnologiei, pînă în 1974. Acest acord era cel mai complex din cadrul programului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) să lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în grup. În anii '70, el făcuse din extinderea relațiilor cu țările în curs de dezvoltare o prioritate majoră a politicii externe românești. Țările slab dezvoltate puteau furniza României materie primă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ministrul român Constantin Dăscălescu a subliniat necesitatea creșterii volumului comerțului din cadrul organizației, printr-o utilizare mai eficientă a capacității industriale a fiecărei țări. Fabricile românești mergeau uneori în gol, ceea ce se datora proastei organizări din partea CAER. Dăscălescu voia ca statele membre ale CAER să fie ajutate de Consiliu să-și rezolve problemele economice interne. România era dispusă să-și joace rolul. Ea încheiase deja acorduri de cooperare și comerț bilateral, pînă în anul 2000, cu Polonia, Bulgaria și Germania Federală și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ONU pentru Drepturile Omului, de la Paris, care publicase documentul 2553. Practicile abuzive din România erau dezaprobate în mod global. Administrația americană a refuzat să trimită o delegație pentru Comisia Economică Mixtă Româno-Americană, iar Parlamentul Consiliului Europei le-a cerut statelor membre să impună sancțiuni împotriva României 2554. În octombrie, congresmanul Hall le-a povestit colegilor din Camera Reprezentanților despre pastorul unor biserici reformate maghiare din orașul transilvănean Timișoara. Pastorul Laszlo Tokes era un critic inveterat al abuzurilor lui Ceaușescu privind drepturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și naționale. Scopul acțiunii politice este o Europă comunitară, democratică, transparentă și capabilă de a lua decizii. În contextul discuțiilor asupra viitorului UE, PPE nu dorește un superstat, ci mai degrabă o diviziune a responsabilităților și obligațiilor între Uniune, statele membre și instituțiile regionale și municipale. Complexitatea unui subiect ca acel înfățișat în lucrarea lui J.-D. Durand este binecunoscută, iar realizarea autorului este cu atît mai lăudabilă cu cît a reușit să schițeze o viziune de ansamblu asupra unei democrații
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
decade a perioadei respective s-a bazat pe o strategie deficitară de substituire a importurilor și forțare, chiar și în condiții de ineficiență economică și inechitate socială, a exporturilor și pe o concentrare excesivă a relațiilor comerciale externe cu țările membre ale CAER. În ceea ce privește fluxurile de export și import, cu toate că au avut loc schimbări de anvergură în structura acestora, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, în diversificarea nomenclatorului de produse precum și în creșterea ponderii produselor manufacturate, comerțul exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și impactul lor în economie" este consacrat unei prezentări a acordurilor de comerț liber încheiate de țara noastră după 1990, accentul fiind pus cu precădere pe Acordul European, care a instituit o asociere între România și Comunitățile Europene și statele membre, pe Acordul de participare a României la CEFTA precum și pe participarea României cu drepturi depline la GATT/OMC. În ceea ce privește Acordul European, acesta a determinat strângerea legăturilor economice cu țările membre ale Comunității, aproximativ două treimi din comerțul exterior al României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
instituit o asociere între România și Comunitățile Europene și statele membre, pe Acordul de participare a României la CEFTA precum și pe participarea României cu drepturi depline la GATT/OMC. În ceea ce privește Acordul European, acesta a determinat strângerea legăturilor economice cu țările membre ale Comunității, aproximativ două treimi din comerțul exterior al României derulându-se pe această relație, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că, din punct de vedere al schimburilor comerciale, țara noastră este deja integrată în acest spațiu. În același timp însă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României la mecanismele comunitare în ceea ce privește Politica agricolă și Politica în domeniul concurenței. Capitolul al șaptelea " Analiza sectorială prospectivă a impactului aderării asupra dezvoltării economiei României" este dedicat analizei dinamicii avantajelor comparative deținute de țara noastră în cadrul comerțului exterior cu țările membre ale UE. Situația existentă în comerțul exterior cu UE prezintă anumite similitudini, atât în cazul produselor industriale cât și al celor agricole, în sensul specializării în exporturi de produse cu o valoare adăugată și calitate scăzute, care utilizează intensiv resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
până la 48,4% în anul 2000 din totalul exporturilor). Realizările atinse de Coreea de Sud în vederea unei integrări eficiente în relațiile economice internaționale sunt într-o oarecare măsură obținute diferit față de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare din zonă (în special țările membre ale ASEAN), bazându-se mai puțin pe investițiile străine directe și legăturile cu STN și punând un accent deosebit pe dezvoltarea unor conglomerate naționale, cu precădere în realizarea exporturilor produselor principale (semiconductoare, electronice și automobile). Obținerea acestor produse într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1988 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al CAER, 1960-1988 Figura 3.3. Orientarea geografică a comerțului exterior românesc pe grupe de țări socialiste și nesocialiste în perioada 1960 1988 Relațiile comerciale cu țările membre CAER au deținut o pondere extrem de ridicată în primul deceniu al perioadei posbelice (82,1%) și doar foarte puțin diminuată în ce de-al doilea (66,8%), acest lucru demonstrând cu prisosință o deturnare de anvergură a comerțului exterior românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
demonstrând cu prisosință o deturnare de anvergură a comerțului exterior românesc de la fluxurile economice tradiționale pe care România le-a avut de-a lungul istoriei ultimului secol. Ulterior, pe măsura relativei afirmări a independenței țării noastre, procentul deținut de țările membre CAER în comerțul exterior românesc a înregistrat o tendință de scădere până la o valoare minimă de 34,4% atinsă în anul 1980. Datorită unor măsuri protecționiste mai restrictive adoptate de către statele dezvoltate precum și politicii aplicate de România de diminuare a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Deschiderea spre exterior a României, ca și a celorlalte țări din SudEstul Europei a constituit o opțiune reală și ireversibilă pe parcursul tranziției spre noul sistem al economiei de piață. Încă de la începutul perioadei de tranziție România a negociat cu statele membre ale Comunității Europene un Acord de asociere (1993), la 22 iunie 1995 a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană, iar din luna februarie a anului 2000 a început efectiv negocierile. În același timp, au fost negociate și semnate acorduri de comerț
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în vigoare a Acordurilor de Asociere a țărilor din Europa Centrală și de Est la Uniunea Europeană, încheierea unor acorduri de liberschimb între țările în tranziție din Centrul și Estul Europei și ratificarea Acordului de comerț liber dintre România și statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb. În ceea ce privește procesul de deschidere spre exterior a economiei românești, momentul esențial a fost reprezentat de semnarea și punerea în aplicare a Acordului European1, care a instituit o asociere între România, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Schimb. În ceea ce privește procesul de deschidere spre exterior a economiei românești, momentul esențial a fost reprezentat de semnarea și punerea în aplicare a Acordului European1, care a instituit o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre, pe de altă parte, în scopul asigurării unui cadru adecvat pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană. În vederea atingerii acestui obiectiv, inițial s-a trecut la realizarea unei zone de liber schimb între cele două părți, prin semnarea unui Acord Interimar
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cantitative asupra produselor exportate de România în decurs de cinci ani, în timp ce, partea română s-a angajat să reducă treptat, până la abolirea lor completă la 1 ianuarie 2002, toate obstacolele existente în calea importurilor de produse industriale originare din țările membre ale Uniunii. Datorită sensibilității ridicate a sectorului agricol pentru ambele părți, anularea sau diminuarea taxelor vamale și a restricțiilor cantitative în cazul produselor agroalimentare s-a realizat numai parțial, urmând ca, doar în momentul aderării restricțiile să fie eliminate în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
protecția vamală cea mai ridicată 7, eliminarea în totalitate a restricțiilor, care se va realiza în momentul aderării țării noastre la UE, va avea repercusiuni negative asupra producției naționale, în special datorită randamentelor superioare și subvențiilor însemnate practicate de țările membre, care au o producție preponderent excedentară pentru cea mai mare parte a produselor agroalimentare (carne de vită și pasăre, cereale, produse lactate, legume, vin, etc.), fiind și unii dintre principalii furnizori pe piața mondială pentru acestea. Concurența sporită a UE
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din UE în cazul în care încorporează materiale care au ca sursă de proveniență alte țări europene care au încheiat acorduri de liber schimb cu UE și România. Ca urmare a creării zonei de liber schimb între România și țările membre ale UE, comerțul reciproc a cunoscut o dezvoltare rapidă de-a lungul întregii perioade de tranziție, astfel încât în anul 2003 ponderea țărilor Comunității în exportul românesc a ajuns la un nivel de 67,7% comparativ cu numai 33,9% în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de salvgardare, proceduri antidumping, concurență, protejarea industriilor în formare, ajutoare de stat, dificultăți ale balanței de plăți, protecția proprietății intelectuale, etc. În final, Acordul Central European de Comerț Liber și-a propus crearea unei zone de liber schimb între țările membre, atât pentru comerțul reciproc cu produse industriale cât și pentru un nomenclator extins de produse agricole. Prevederile principale ale Acordului de Aderare a României la CEFTA, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1997, a reprezentat unul dintre pașii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]