5,977 matches
-
să subscrie cu sume mari la Împrumutul Reîntregirii, cu motivația că: Împrumutul trebuie să aibă caracterul celei mai înalte manifestări patriotice. Până la 20 mai 1942, evreii au subscris 1994209141 de lei. La 11 septembrie 1940, conducerea Federației a înaintat un memoriu de protest contra deciziei ministerului Cultelor și Artelor nr.42354 din 9 sept.1940, pentru reglementarea cultului mozaic, care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților cultural-religioase ale populației evreiești. La 19 septembrie 1940, s-a dat o nouă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
autorități și s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940, Filderman a obținut o audiență la Ion Antonescu, în timpul căreia a demonstrat că măsurile generau nesiguranță și neîncredere printre comercianți și industriași. La 9 decembrie 1940 un al doilea memoriu, prezentând abuzurile și actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația evreilor din Germania, Italia, Ungaria și situația evreilor din România. La 5
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la Ion Antonescu, în timpul căreia a demonstrat că măsurile generau nesiguranță și neîncredere printre comercianți și industriași. La 9 decembrie 1940 un al doilea memoriu, prezentând abuzurile și actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația evreilor din Germania, Italia, Ungaria și situația evreilor din România. La 5 septembrie 1941, un memoriu în care filderman spunea că „eu nu pot transmite spre executare populației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația evreilor din Germania, Italia, Ungaria și situația evreilor din România. La 5 septembrie 1941, un memoriu în care filderman spunea că „eu nu pot transmite spre executare populației evreiești un ordin lipsit de bază legală. Pe 8 septembrie 1941, într-o audiență la Antonescu s-a discutat despre problema semnului distinctiv. La 9 septembrie 1941 s-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Sovietice, de conjunctura internațională pentru soluționarea „problemei evreiești” la inițiativa Germaniei. Dr.Wilhelm Filderman adresează Conducătorului statului memorii și scrisori în care, susține nevinovăția populației evreiești și roagă, cu insistență, oprirea deportărilor. Astfel, la 9 octombrie 1941, adresează rugămintea. În memoriul din 11 octombrie 1941 afirma: este moartea, moartea fără vină, fără altă vină decât aceea de a fi evrei. Vă implor să nu lăsați ca o asemenea zguduitoare tragedie să se săvârșească. De asemenea, la 14 octombrie 1941, Filderman a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
aceea de a fi evrei. Vă implor să nu lăsați ca o asemenea zguduitoare tragedie să se săvârșească. De asemenea, la 14 octombrie 1941, Filderman a fost primit în audiență de Mihai Antonescu, iar la plecare i-a lăsat un memoriu și l-a rugat să intervină pentru readucerea deportaților, menționând că, printre ei se află și evrei din Regat, veterani de războaiele țării, decorați, invalizi, orfani de război. La 19 octombrie 1941, într-o scrisoare către Mareșal, sublinia natura ilegală
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
contribuie cu 3000 kg de lemne și 30 l petrol. Primăriei Dorohoi, în virtutea circularei nr.3660 din 30 aprilie 1941, a solicitat conducerii Comunității, date privitoare la instituțiile de asistență socială și spitalicească. Președintele Comunității, dr.Isac Axler, trimite un memoriu, oferind datele cerute, motivând că toate instituțiile evreiești din localitate, fie sunt conduse direct de comunitate, fie sunt subvenționate și doar în controlul comunității”, însă, arată și utilitatea acestora pentru întreaga populație din oraș, pentru care spune că: „am deschis
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conduse direct de comunitate, fie sunt subvenționate și doar în controlul comunității”, însă, arată și utilitatea acestora pentru întreaga populație din oraș, pentru care spune că: „am deschis larg porțile tuturor instituțiilor noastre de asistență socială și concetățenilor noștri creștini. Memoriul este important pentru că arată situația și starea instituțiilor evreiești din orașul Dorohoi. În mod evident, așezămintele de asistență socială și spitalicească evreiești, deserveau deopotrivă populația evreiască și creștină din orașul Dorohoi, chiar dacă erau subvenționate și controlate de Comunitate. Principalele instituții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spitalul comunității, înființat în 1921, nu avea personalitate juridică, era administrat în baza unui regulament elaborat de Comunitate, era condus de un medic șef, asistat de patru medici, o moașă, și un personal de serviciu necesar pentru buna funcționare. În memoriu se preciza că „se primesc în mod gratuit bolnavi din localitate, fără deosebire de religie. Azilul de bătrâni, înființat în anul 1926, adăpostea un număr de 30 de bătrâni, era întreținut de comunitate, într-un imobil, proprietatea comunității, fiind deservit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1941 generează grave probleme Comunității evreilor din Dorohoi. Președintele Comunității, dr.Axler trebuia să predea o situație statistică cu situația tuturor proprietăților comunității, conform dispozițiilor decretului-lege nr.842/1941, publicat în M.O. nr.74 din 28 martie 1941. În memoriul adresat Ministerului Economiei Naționale, precizează următoarele: „Comunitatea este persoană morală și juridică în baza certificatului nr.117430 din 8 decembrie 1932, fiind comunitate cu caracter religios organizată în baza legii pentru regimul general al cultelor din 1928, fiind de drept
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Zalman a preluat conducerea instituției comunitare, în condițiile în care, activitatea tuturor instituțiilor comunității, mai ales, cele privind învățământul și asistență socială și spitalicească era dezorganizată, „necorespunzătoare pentru a răspunde nevoilor populației evreiești aflată în cuprinsul orașului Dorohoi”. De altfel, Memoriul trimis Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România, la 29 septembrie 1941, este mai mult o mărturisire a neputinței de a face față problemelor cu care se confrunta conducerea comunității în acel timp. În Memoriu, avocatul Solomon Zalman explică situația grea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în cuprinsul orașului Dorohoi”. De altfel, Memoriul trimis Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România, la 29 septembrie 1941, este mai mult o mărturisire a neputinței de a face față problemelor cu care se confrunta conducerea comunității în acel timp. În Memoriu, avocatul Solomon Zalman explică situația grea a evreilor din Dorohoi, care trăiau într-o stare de permanentă îngrijorare pentru soarta lor și a familiilor lor, supuși măsurilor de evacuare, a restricțiilor de circulație și aprovizionare, a regimului muncii obligatorii. De
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
explică situația grea a evreilor din Dorohoi, care trăiau într-o stare de permanentă îngrijorare pentru soarta lor și a familiilor lor, supuși măsurilor de evacuare, a restricțiilor de circulație și aprovizionare, a regimului muncii obligatorii. De asemenea, în același Memoriu se arată că evreii, sunt lipsiți de mijloace de subzistență în marea lor majoritate, ca urmare a interdicției de a-și exercita profesiunile, sărăciți de obligațiile financiare și materiale la care erau supuși. Avocatul Solomon Zalman, în calitatea lui de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
richtuitor, Moișe Segal simigiu, Copel Covrigaru cizmar, Avram Davidsohn frizer, Leon Solomon cenzor, Moișe Pompon și Mihal Cușmaru contabili autorizați. În 6 decembrie 1944, președintele Comunității evreilor devine Ițcu Danilof, repatriat din Transnistria. Acesta trimite Centrului de asistență București un memoriu, în care cere ajutor pentru reorganizarea intituțiilor comunitare de asistență socială. În memoriul său, prezintă date statistice referitoare la populația evreiască, existentă în decembrie 1944 înainte de război, sarcinile comunității era întreținerea cultului și școlii, asistența socială era infimă. Actualmente, din cauza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Moișe Pompon și Mihal Cușmaru contabili autorizați. În 6 decembrie 1944, președintele Comunității evreilor devine Ițcu Danilof, repatriat din Transnistria. Acesta trimite Centrului de asistență București un memoriu, în care cere ajutor pentru reorganizarea intituțiilor comunitare de asistență socială. În memoriul său, prezintă date statistice referitoare la populația evreiască, existentă în decembrie 1944 înainte de război, sarcinile comunității era întreținerea cultului și școlii, asistența socială era infimă. Actualmente, din cauza pauperizării evreilor datorită guvernărilor rasiste, sarcina comitetului este mare, având de suportat cheltuieli
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ajutoare în bani și îmbrăcăminte, deschiderea prăvăliilor ca urmare a reintegrării Dorohoiului la Vechiul Regat, obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15 luni, este la fel de grea ca ca a evreilor repatriați 938. Pentru evreii repatriați se cer ajutoare în îmbrăcăminte, pentru că starea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiesc. Trebuie făcut efort pentru redeschiderea prăvăliilor evreiești, cerință devenită legală prin reîncorporarea județului Dorohoi la vechiul Regat, aceasta prin asimilarea drepturilor cu cei din Regat. Sunt necesare autorizații pentru exercitarea profesiilor și pentru scutirea repatriaților de la muncă obligatorie. În memoriu se mai face precizarea că, în Dorohoi funcționează un liceu evreiesc în care „șase profesori repatriați își câștigă existența”, un orfelinat condus de Iacob Sechter, cu 170 de copii, care „au fost îmbrăcați și urmează cursuri” și o cantină populară
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
piață erau evrei tolerați de organele polițienești și că la bariere agenții poliției permite cumpărarea alimentelor călcându-se ordonanța dată de primărie, fapte ce trebuie raportate la Ministerul Afacerilor de Interne. În septembrie 1941, primarul ing.ioan Pascu adresează un memoriu ministrului de interne, arătând că acțiunile dușmănoase ale evreilor și complicitatea agenților de poliție, fac ca populația creștină să sufere de foame”. Ca urmare, prefectul județului. Poliției spre executare ordinul telegrafic al Ministerului Afacerilor Interne nr.21122/1941 potrivit căruia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost evacuați și cantonați din comunele Mihăileni, Săveni, Darabani și Rădăuți, un număr de 2688 persoane 1046. De asemenea, cu adresa nr.423 din 29 septembrie 1941, președintele Comunității, dr.Isac Axler și Solomon, președintele comitetului de ajutorare, trimit un Memoriu Federației în care, se spune: În orașul Dorohoi se află astăzi evacuată întreaga populație evreiască din comunele: Darabani, Mihăileni, Săveni, Herța în număr de 7000 de suflete. Concentrarea evreilor din județ în orașul Dorohoi a generat probleme grave pentru Comunitatea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prin adresa MAI nr.14417 din 6 iulie 1941 s-a autorizat opera de ajutorare În argumentarea aspectelor menționate găsim relevante și suficiente, două exemple, pe care le redăm așa cum sunt ele prezentate în raportul din 12 septembrie 1941 și memoriul din 29 septembrie 1941. În raportul din 12 septembrie 1941, în care se menționa că numărul evacuaților în Dorohoi era de 2688 de evrei, se arată că „din numărul total de evacuați, peste 2000 sunt oameni total săraci, fără îmbrăcăminte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a închide cantinele și 2000 de evrei vor suferi de foame. De altfel, președintele Comunității, avocat Isac Abramovici solicita un delegat al Federației pentru a vedea suferința, foamea și mizeria în care trăiesc evreii evacuați în Dorohoi. De asemenea, în Memoriul din 29 septembrie 1941 în care se preciza că în Dorohoi sunt un număr de 7000 de suflete, se arăta că „dintre aceștia 4000 se pot întreține singuri, dar 3000 sunt complet lipsiți de mijloace și sunt ajutați în felul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bun, adică apt. Completez două fișe (în una se cerea și nr[-ul] diplomei de la școala elementară [sic!] de 10 ani), nr[-ul] livretului etc. Nicăieri nu era vreun punct privitor la munca științifică. Nici vorbă să se ceară un memoriu de activitate științifică. înscrierile s-au prelungit, iar despre examen nu se știe încă nimic. Azi am avut o lungă discuție cu magistrul Dima - pe stradă - și l-am întrebat și despre asta. Probabil se lansează un regulament nou, odată cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
face locuri libere. Să fii pregătit oricînd, fiindcă îți pot da telegramă să te abați încoace. Trebuie, după cîte știu, următoarele documente: 1. Copie legalizată după Diplomă și foaia matricolă. 2. Diploma de absolvire a liceului (!) 3. Livretul militar (!) 4. Memoriu de activitate științifică (8-10 rînduri introductive: Cînd ai debutat, ce-ai făcut de la terminarea facultății). După aceea lista de publicații. Ca tactică e bine s-o faci în felul următor: Studii și articole de istorie literară, Articole de critică literară
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
n-ar strica așa că i-a angajat nevasta CU LEAFĂ ÎN BUNĂ REGULĂ: „Tov. Terdiman Goldina a fost scoasă din producție (dacă va fi muncit pe undeva!, n.n.) și s’a evidențiat În diverse munci precum: facerea și Înaintarea unui memoriu către Joint, secția CARS, pentru a cere ajutorul necesar la Înființarea cantinei și scoaterea unui apel către populația evreească cu scopul de mai sus”. Deoarece habar n-avea cam cum trebuie organizat CARS-ul, Gutman a cerut ajutorul „...tov. Bernștein
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
localitate au primit cu bunăvoință sarcina de a organiza și conduce această cantină”. Firește, era vorba despre doamnele și domnișoarele din familiile ceva mai Înstărite care aveau și posibilități financiare suficiente pentru a putea contribui bănește la realizarea proiectului. Compunătorul memoriului recunoscuse că „Partea cea mai grea este strângerea fondurilor și ne permitem a vă spune pe larg cauzele acestei greutăți. Orașul Huși are circa 2.000 de suflete (evreiești, n.n.). Parte din evrei sunt evacuați din târguri (reședințele de plăși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]