5,440 matches
-
de capital (investitori) către cei care au nevoie de capital, transfer înlocuit de instrumente speciale (valori mobiliare emise) și prin intermediul unor operații specifice (societățile de servicii financiare), definesc piața de capital. Cu alte cuvinte, ca manifestare, piața de capital are menirea de a atrage capital național sau de pe piețele externe, prin efectuarea de tranzacții cu active financiare cu scadență pe termen mediu și lung. Capitalurile disponibile sunt dirijate de agenții economici naționali acolo unde nevoile de capital depășesc posibilitățile financiare interne
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Italia, 66,2% în Irlanda, 83,4% în Germania, 81,7% în Franța, 80% în Anglia, 60,1% în Spania.<footnote Foreign Policy - România, iulie-august 2011, p. 31. footnote> Instituțiile financiare internaționale (FMI, BM), care au în statutul lor și menirea de a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și amplifice activitatea economică, condiționează acordarea de credite de pachete de acțiuni impuse debitorului. Acestea pot însemna raționalizarea cheltuielilor „parazite”, ajustarea programelor de dezvoltare, economii la plata salariilor funcționarilor publici, programe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
continuă, educația și suportul personal. Astfel, supervizarea reprezintă procesul care facilitează reflecția critică asupra acțiunilor, persoanelor și contextului practicii asistenței sociale. Acest proces are loc în cadrul relației profesionale stabilite între un asistent social supervizat și un asistent social supervizor, având menirea de a modela practica asistenței sociale. Scopul ultim al supervizării este acela al asigurării celor mai bune practici, a serviciilor de calitate, în conformitate cu politica și obiectivele organizației de asistență socială. Supervizarea reprezintă una dintre preocupările esențiale ale asociațiilor profesionale ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În decursul timpului, în diferite societăți s-au dezvoltat forme variate de ucenicie pentru asigurarea calificării, a pregătirii profesionale a forței de muncă. Persoanele care începeau să practice o meserie erau încredințate unui „maestru” cu experiență și prestigiu, care avea menirea de a sprijini și supraveghea dobândirea de către acestea a deprinderilor profesionale, asigurând la un moment dat legitimarea calificării lor pentru acel domeniu. Acest proces se bazează pe învățarea din practică. Petrecând timp cu practicienii care dispun de experiență, ucenicii se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în practică. Supervizorii au responsabilitatea de a monitoriza cursurile de educație continuă la care participă cei supervizați și de a evalua gradul în care acestea contribuie la învățarea a ceea ce este necesar practicii asistenței sociale. Cursurile de acest tip au menirea de a pregăti personalul pentru anumite domenii specializate ale practicii. Educația continuă trebuie privită ca un supliment al supervizării, și nu ca un substitut al acesteia. Formarea în domeniul supervizării este insuficientă, ceea ce echivalează cu faptul că instituțiile de învățământ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
binefăcătoare a acestui raționament care justifică, de fapt, slăbiciunea unora de a nu rezista ispitei. Μ Comportamentul lui Iuda, spun unii, ar trebui scuzat prin Însuși faptul că rolul lui era prescris: cineva trebuia să comită actul trădării, pentru ca astfel menirea lui Iisus pe Pământ să se poată Înfăptui. Pornind de aici, unii Încearcă să-și privească cu Îngăduință propriile fărădelegi și trădări, considerând că cineva tot trebuia, până la urmă, să le Înfăptuiască, dacă nu din alt motiv, măcar pentru a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
compromis, venite din câmpul social, demonstrează Însă prezența unei insuficiente maturizări a „ethos”-ului la nivelul aprecierilor colective. Μ „Revelația” este un fenomen de intimitate a vieții noastre psihice strâns legat de gândirea creatoare și de intuițiile afective, care are menirea de a tempera elanul unor tendințe de a sociologiza complet viața psihică individuală. Dar nu este singurul exemplu: acestui fenomen i se poate asocia și aspectul volitiv din sistemul personalității, care-i face, de exemplu, pe unii oameni să dea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
teoretică. În contextul unei solide baze de cunoștințe profesionale, un asemenea demers este susceptibil să genereze un comportament managerial adaptat și eficient. 3. Antrenarea competențelor manageriale Antrenarea este în mod fundamental legată de specificul unui anumit rol profesional și are menirea de a ajuta persoana care ocupă sau are probabilitatea de a obține acel post în organizație (Miner, 1992). Antrenarea este considerată a fi un proces de formare-adaptare, o derulare de proceduri formale menite să faciliteze achiziția de comportamente care să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
picături de ulei, b) funingine, c) o jurubiță de bumbac. În alte trei pahare pune apă și puțin detergent și din nou: a) 2-3 picături de ulei, b) funingine, c) o jurubiță de bumbac. Ce observi? Explică! Îngrășămintele chimice, cu menirea de a îmbogăți solul în substanțe nutritive, își manifestă caracterul agresiv față de apă pe două direcții principale: - modifică echilibrul biologic în râuri; - modifică mineralizarea apelor subterane datorită infiltrațiilor. 66 Hidrocarburile sunt substanțe organice în a căror compoziție intră numai carbon
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
al criticii lui Gherea, preocupat de evoluția literaturii naturaliste sau de problema imoralității în artă, fac cronică literară C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, H. Sanielevici. Cu articole mai cuprinzătoare decât o simplă cronică săptămânală, din care rezultă o înțelegere largă a menirii literaturii, colabora N. Iorga. Se publică și multe recenzii, scrise de H. Sanielevici, B. Brănișteanu ș.a., portrete succinte ale unor personalități politice și culturale, amintiri literare (despre I. Păun-Pincio, Tr. Demetrescu sau I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
din anumite regiuni ale țării, precum și asociații de Întrajutorare. 4. Publicații Pentru a-și atinge scopul stabilit, exilul românesc și-a asumat sarcina de a iniția și susține cu toate mijloacele de care dispunea o serie de publicații a căror menire era să mențină activ spiritul românesc În exil și să influențeze opinia publică din țara pe teritoriul căreia apăreau. Printre publicațiile românești din exil, primele editate au fost cele ale diferitelor partide sau formațiuni politice, fiecare dintre cele patru grupări
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cazul Revue de Etudes Roumaines care apărea În limba franceză și se adresa unei audiențe specializate, iar, pe de altă parte, erau publicate ziare În limba română pentru Întreaga comunitate a românilor de la Paris. În consecință, se poate spune că menirea ziarelor și a revistelor românilor de la Paris a fost să fie un exercițiu de supraviețuire culturală În afara granițelor țării. În concluzie, structura comunității românilor În exil a prezentat două trăsături specifice, și anume faptul că a avut un număr relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au primit aceste informații [furnizate de instituțiile statului], le-au primit deformate sau nu le-au folosit” (Comunicat de presă, Ministerul Informațiilor Publice, 02.04.2003). Dacă un asemenea ton este oarecum explicabil În cazul Ministerului Informațiilor Publice, dată fiind menirea organismului respectiv, cu adevărat uimitor și justificînd paralelismul Între atitudinea dinainte de 1989 și cea de acum este comunicatul Ministerului de Externe În replică la discursul rostit de George Soros la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE (10 aprilie 2003, Viena): „Afirmațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
necunoscător de germană și de istorie a Brașovului nu ar putea ghici că e vorba despre clădirea Societății Industriașilor (Gewerbeverein), azi Muzeul de Artă. În ciuda acestor incongruențe, cartea și proiectul integral se dovedesc utile, interesante prin tematică, cercetarea realizată și menirea educativă asumată, prin impactul pe care Îl vor avea. Personal, lectura ne-a dăruit nu numai confirmarea celor știute, dar și aflarea multor lucruri noi. Pe scurt, este o carte care a meritat să fie făcută și care merită să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Călinescu, Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Nello Manzatti câștigă premiul I la Festivalul Cântecului Italian, „America”, 1959, 26; N.S.G. [N.S. Govora], „Frumoasa cu ochi verzi”, „Carpații” (Madrid), 1960, 34-35; Horațiu Comăniciu, Nello Manzatti, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1986, 119; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 247-258; Manolescu, Enciclopedia, 484-485. N.Fl.
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om. [...] Drept corolar rezultă că odată ce tehnica este profund utilitaristă, culturii salvatoare îi revine prin contrast menirea să rămână fără scop și să fie un exercițiu gratuit al spiritualității. Nimic nu este mai absurd ca gratuitatea culturii. Rolul ei este de o copleșitoare și decisivă importanță socială; fără cultură n-am putea comunica între noi.” Aceasta pentru că
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
punct de reper în aprecierea începuturilor teoriei literare românești. Natura operei de artă, talentul și geniul, imitația, calitățile și defectele stilului sunt definite de M. cu ponderea și claritatea unui pedagog, conform normelor clasice dominante în epocă. Regulile poetice au menirea, după el, de a ajuta talentul să-și găsească drumul spre desăvârșire, iar literatura se definește, înainte de toate, printr-o funcție moralizatoare. Teza, împărtășită de cărturarii generației sale, este reluată de nenumărate ori. „Frumoasă” și „folositoare” sunt, invariabil, termenii de
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
Asia și Europa. Paginile ziarului Le Globe, publicația socialiștilor utopiști adepți ai lui Saint-Simon, au găzduit nenumărate discuții cu privire la proiecte de mari proporții: construirea Canalului Panama, dezvoltarea Statelor Unite, acțiuni pe termen lung În domeniul energiei și al transporturilor. Convingerea că menirea omului este aceea de a Îmblânzi natura pentru a o supune intereselor sale și pentru a se pune pe el la adăpost este, probabil, elementul-cheie al modernismului extrem, În parte deoarece reușita multora dintre aceste planuri mărețe era deja evidentă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ideologia elitelor birocratice, a tehnicienilor, urbaniștilor și inginerilor. Poziția conferită lor nu presupune doar un rol de conducere și privilegii, ci și responsabilități În ceea ce privește mărețele acțiuni de clădire a națiunii și de transformare socială. Atunci când aceste elite consideră că este menirea lor să ajute o populație puțin avansată din punct de vedere tehnic, needucată și preocupată doar de subzistență să pășească În secolul al XX-lea, rolul cultural autoatribuit de educare a poporului capătă o dublă valoare. Efectele pe care le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cerc, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1192-1198; Cornelia Ștefănescu, „Sfârșit de exit”, RL, 2002, 15; Marilena Rotaru, Întoarcerea lui Vintilă Horia, București, 2002; Alex. Ștefănescu, Vintilă Horia, RL, 2003, 43; Manolescu, Enciclopedia, 377-387; Dicț. analitic, IV, 503-505; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 289-292. D.G.
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
sa, el își dezvăluie, cu o intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat de la început impulsurile de care avea nevoie pentru a-și descoperi menirea și principala direcție de acțiune: „luminarea” culturală a românilor, văzută ca singura cale pentru constituirea unei națiuni civilizate și independente. Sub influența directă a lui Gh. Lazăr și a lui Dinicu Golescu, el și-a dat seama că înnoirea și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
mai complete, până la această oră - continuate prin editarea scrierilor acestora (V. Pârvan, Corespondență și acte, 1973; M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice), 1976; A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 1982 etc.) sunt, în acest sens, o dovadă absolut grăitoare. Menirea lor a fost nu doar de a pregăti - cum am spus - explorările personale de mai târziu, ci și de a suplini carența - cronică în istoriografia română - a mijloacelor de cercetare, prin sistematizarea unui volum de informații pe care puțini, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principiile și convingerile generației de sacerdoți care se instruiseră în „școala burgheză“, deoarece aceasta le imprimase un model de gândire nerealist, centrat pe o lume a ideilor abstracte care îi îndepărtase și separase pe țărani și muncitori 66. Cursurile aveau menirea de a pune la îndemâna preoților (așa cum susținea prot. Gh. Maior, delegatul patriarhului Justinian la solemnitatea de deschidere a • Ibidem, Anul LXVII (1949), nr. 5-6, mai-iunie, p. 59. • Ibidem, p. 61. • Ibidem, p. 67. cursurilor de îndrumare misionară de la Sibiu) mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pastorației, muncii și păcii, dar în același timp ele urmau să trateze și subiecte politice care să ofere preoților o viziune mai clară asupra „prietenilor“ și „dușmanilor“ regimului de democrație populară 67. Programul liturgic încărcat al cursurilor de îndrumare avea menirea de a familiariza pe sacerdoți cu modalitatea de slujire a liturghiei, vecerniei și utreniei, dar și cu necesitatea pregătirii morale pentru aceste slujbe. Toți preoții ortodocși trebuiau să învețe să se conformeze aceluiași ritm duhovnicesc fixat de patriarhul Justinian și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la noi, a Î.P.S. Mitropolit Sebastian Rusan, în numele Î.P.S. Patriarh Justinian și al Bisericii Ortodoxe în întregimea ei, Biserica Ortodoxă Română a mobilizat toate resursele ei spirituale și le-a pus în slujba păcii, așa cum îi comanda însăși menirea ei între oameni“69. Importanța cursurilor de îndrumare se vădea însă nu numai în aspectul necesităților apologetice ale Bisericii ortodoxe transformate la nivel politic în • Ibidem, p. 80. • Ibidem, Anul LXVII (1949), nr. 11-12, noiembrie-decembrie, p. 61-62. • Ibidem, Anul LXVIII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]