11,082 matches
-
beneficiilor pe termen lung, raportului cost-eficiență și a riscurilor pe care le implică. Complicațiile în diabetul zaharat Pacientul diabetic este susceptibil la numeroase complicații, acute și cronice, atât medicale cât și chirurgicale. Cele medicale, pot fi împărțite în organice și metabolice, specifice pacientului diabetic: 1. complicații chirurgicale: - nespecifice: apendicita acută, ocluzie intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
împărțite în organice și metabolice, specifice pacientului diabetic: 1. complicații chirurgicale: - nespecifice: apendicita acută, ocluzie intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia, nefropatia) - macroangiopatia Atât complicațiile chirurgicale cât și cele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia, nefropatia) - macroangiopatia Atât complicațiile chirurgicale cât și cele medicale organice reprezintă, de regulă, factori de declanșare ai unei decompensări metabolice, frecvent de tip
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia, nefropatia) - macroangiopatia Atât complicațiile chirurgicale cât și cele medicale organice reprezintă, de regulă, factori de declanșare ai unei decompensări metabolice, frecvent de tip cetoacidoză, sau hiperosmolară sau acidoză lactică. Elementele bilanțului clinic și paraclinic necesare diagnosticării, încadrării corecte și evaluării periodice a pacientului sunt prezentate în Tabelul 17. Parametri clinici Parametri paraclinici Starea de conștiență (scor Glasgow) Reflexe (osteotendinoase, Babinski
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
imagistice (individualizat) Culturi probe biologice (individualizat) Tabelul 17. Parametri clinici și paraclinici necesari evaluării pacientului diabetic în urgență (1-Na+, K+, Cl-, Na+ și K+ urinar; 2-pH, RA, pCO2, baze exces, baze tampon; 3-formulă specifică) Există anumite formule pentru calculul parametrilor metabolici specifici. Osmolaritatea plasmatică (mOsm/l)=(Na++10)x2+glucoza (mmol/l)+ureea (mmol/l). Valoarea în mmol/l pentru glucoză și uree rezultă din împărțirea concentrației plasmatice a acestora (în mg/dl) la greutatea lor moleculară de 180 (pentru glucoză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
60 (pentru uree). Valorile normale ale osmolarității plasmatice sunt cuprinse între 305 și 310 mOsm/l. Deficitul anionic (gaura anionică) rezultă din formula: (Na++K+) - (Cl+HCO3-+16). Suma cationilor trebuie să fie aproximativ egală cu suma anionilor. În acidozele metabolice, gaura anionică depășește 10, 15 și chiar 20 mEq/l. Deficitul de apă înregistrat în deshidratările hipertone poate fi calculat prin aprecierea excesului de sodiu. Exces de sodiu = 0,6 x greutatea (kg) x (Na+actual - 140) Deficit de apă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
apă înregistrat în deshidratările hipertone poate fi calculat prin aprecierea excesului de sodiu. Exces de sodiu = 0,6 x greutatea (kg) x (Na+actual - 140) Deficit de apă (l) = Na+ în exces mEq/l/140. Hipoglicemia Hipoglicemia este o complicație metabolică specifică diabetului zaharat, ce poate apare în condițiile tratamentului cu insulină sau cu antidiabetice insulinosecretagoge. Hipoglicemia severă sau coma hipoglicemică se definește prin pierderea stării de conștiență sau prin incapacitatea pacientului de a acționa coerent pentru a ieși din hipoglicemie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
prin incapacitatea pacientului de a acționa coerent pentru a ieși din hipoglicemie, fiind necesară intervenția unei alte persoane. Hipoglicemiile ușoare sau medii (fără pierderea stării de conștiență) reprezintă prețul pe care un pacient diabetic îl plătește pentru obținerea unui echilibru metabolic optim. Trebuie reținut faptul că, printr-o bună educare a pacientului, hipoglicemiile severe pot fi evitate. Cauzele cele mai frecvente de hipoglicemie sunt dozele excesive de insulină, erorile dietetice, activitatea fizică excesivă sau fără aport glucidic adecvat, toate acestea în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
patologice ce pot favoriza/agrava o hipoglicemie și anume: insuficiența renală și/sau hepatică, insuficiența hipofizară și/sau corticosuprarenală, aportul de băuturi alcoolice, prezența neuropatiei autonome cu apariția hipoglicemiilor neconștientizate, antecedentele recente de hipoglicemii severe, repetate. Hipoglicemia este o urgență metabolică și fiecare cadru medical, de orice specialitate, trebuie să cunoască și să aplice rapid metodele terapeutice. În primul rând, este vorba de un tratament preventiv, și anume educația specifică a pacientului și, când este posibil, a anturajului său, cu privire la circumstanțe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în administrarea a 15-20 g de zaharoză sau dextroză (zahăr, băutură cu zahăr tip limonadă) după care este util a se consuma alimente ce conțin amidon (pâine) pentru a evita recăderile ulterioare. Coma hipoglicemică sau hipoglicemia severă este o complicație metabolică acută extrem de gravă, ce poate evolua până la comă profundă și exitus dacă nu se iau măsurile de corecție eficiente. Diagnosticul comei hipoglicemice este relativ ușor. Ea se instalează rapid, brutal, este agitată, poate mima o criză de epilepsie grand-mal (convulsii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
persoanele vârstnice, cu vechime mare a bolii, cu patologie asociată importantă. Este deci necesară adaptarea scopurilor terapeutice și a modalității de obținere a acestora la caracteristicile fiecărui pacient în parte, individualizat. Cetoza și cetoacidoza diabetică Cetoza și cetoacidoza constituie complicații metabolice acute ce apar secundar unei carențe relative sau absolute de insulină, ce provoacă hiperglicemie și producție excesivă de corpi cetonici (hipercetonemie și cetonurie). Evoluția spontană este de la cetoză incipientă la cetoacidoză cu comă. Cetoacidoza diabetică poate surveni la un diabetic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu recoltarea probelor biologice (sânge și urină) pentru determinări biochimice. După recoltare, înainte de aflarea rezultatelor, se montează o perfuzie cu ser fiziologic și se urmăresc ulterior parametrii în vederea adaptării tratamentului cu următoarele obiective: - combaterea tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice - combaterea tulburărilor metabolice - combaterea tulburărilor hemodinamice - combaterea factorului infecțios - tratamentul factorilor precipitanți și a complicațiilor. În mod practic, reechilibrarea se începe cu administrare de ser fiziologic, și abia ulterior se începe administrarea insulinei, numai insulina regular, singura cale de utilizare fiind cea intravenoasă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de 100 mmHg după 2 ore de perfuzie corect efectuată. Dacă pHul sanguin este <7,10 se poate utiliza cu prudență ser bicarbonatat până se atinge valoarea de 7,10 (50-100 ml bicarbonat 8,4%). Administrarea bicarbonatului atrage pericolul alcalozei metabolice și hipokaliemiei, astfel încât necesită prudență și monitorizare clinico-paraclinică adecvată. Începând cu al doilea flacon perfuzabil, în schema terapeutică se introduce potasiu, sub forma soluției KCl concentrație 7,45%, doze ajustate în funcție de valoarea K+ plasmatic, diureză și dacă nu are semne
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
frecventă a glicemiei și administrarea soluțiilor glucozate când glicemia < 250 mg/dl - hipokaliemia - datorită administrării insuficiente de soluții electrolitice sau administrării insulinei sau bicarbonatului fără corecție concomitentă a nivelului K+ plasmatic; se monitorizează electrocardiografic și prin dozarea kaliemiei plasmatice. - alcaloza metabolică - se previne prin administrarea bicarbonatului numai atunci când este necesar, și nu de rutină în toate cetoacidozeleinsuficiența cardiacă congestivă - poate apare prin exces de fluide, mai ales în condiții favorizante; se monitorizează bilanțul hidric (soluții administrate, diureza), dispneea, eventuala prezență a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau întârzie dezvoltarea lor. Extrem de important este atingerea țintelor glicemice la scurt timp de la diagnosticare, și menținerea lor perioade lungi de timp, cu ajustarea permanentă a schemelor terapeutice individualizat. Neuropatia diabetică Prin neuropatie diabetică se înțelege afectarea nervoasă datorită tulburărilor metabolice specifice acestei boli, caracterizată morfologic prin leziuni axonale ale fibrelor nervoase, observându-se prezența demielinizărilor segmentare cu plaje de regenerare. Neuropatia se poate clasifica în 2 stadii sau clase: subclinic (evidențierea disfuncției nervilor periferici în absența semnelor și/sau simptomelor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
silențioasă - aritmii cardiace - moartea subită - accidente anestezice gastrointestinal: - disfuncție esofagianăgastropareza - diaree/constipație - incontinență fecală - diskinezie biliară - genito-urinar:disfuncție erectilă - ejaculare retrogradă vezica neurogenă - pupilare: - pupila tip ArgyllRobertson (asimetrică) - neadaptare la întunericneuro-vascular: - sudorație postalimentară - tegumente/mucoase uscateanhidroză - alterarea fluxului sangvin cutanat metabolice: - anomalii ale contrareglării glicemice - hipoglicemii neconștientizatemodificări osoase - osteopenie - scleroza Monckeberg. Modificările caracteristice neuropatiei autonome pot fi mult timp asimptomatice, astfel încât ele trebuie căutate sistematic. O evoluție favorabilă a neuropatiei diabetice poate fi înregistrată numai în condițiile unui bun echilibru metabolic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
metabolice: - anomalii ale contrareglării glicemice - hipoglicemii neconștientizatemodificări osoase - osteopenie - scleroza Monckeberg. Modificările caracteristice neuropatiei autonome pot fi mult timp asimptomatice, astfel încât ele trebuie căutate sistematic. O evoluție favorabilă a neuropatiei diabetice poate fi înregistrată numai în condițiile unui bun echilibru metabolic, condiție indispensabilă eficienței oricărei metode terapeutice, alături de evitarea oricărui toxic cu potențial de agravare a leziunilor. În formele hiperalgice, tratamentul este simptomatic cu medicația antalgică obișnuită, la care pot fi adăugate ulterior carbamazepina, antidepresivele triciclice. Vitaminoterapia este larg utilizată (B1
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
albumină Diagnosticul microalbuminuriei trebuie făcut pe cel puțin două valori pozitive din 3 determinări efectuate într-un interval de 6 săptămâni. Trebuie eliminate în prealabil cauzele care pot da rezultate fals pozitive (infecțiile urinare, secreția vaginală abundentă, perioadele de dezechilibru metabolic marcat, efort fizic, febră, ortostatism prelungit etc). În ultima perioadă câștigă teren determinarea raportului dintre eliminarea urinară de albumină și creatinina urinară. Acest raport trebuie repetat de 3 ori în zile diferite, fie în urina de dimineață, fie în oricare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
suprainfecta cu germeni patogeni. Radiologic se pot evidenția leziuni de osteoporoză, geode, fracturi patologice și fragmentări ale oaselor piciorului, scleroze și anchiloze. Îngrijirea unui picior diabetic trebuie făcută de către o echipă multidisciplinară cu experiență în această patologie. Alături de un echilibru metabolic optim, este necesar un tratament local corespunzător, chirurgical, care să asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
orientează spre o afecțiune cu răsunet asupra greutății - explorări complementare (analize de laborator, determinări hormonale, examene radiologice adaptate fiecărui caz). Complicațiile obezității Efectele excesului ponderal asupra morbidității și mortalității au fost recunoscute de peste 2000 de ani, obezitatea reprezentând o boală metabolică cu risc important pentru diverse complicații și comorbidități. Tabloul clinic va fi dominat de fapt de aceste complicații ce au consacrat obezitatea ca pe o boală cronică, cu consecințe serioase asupra stării de sănătate și nu ca pe un simplu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pe o boală cronică, cu consecințe serioase asupra stării de sănătate și nu ca pe un simplu defect cosmetic secundar acumulării excesului de țesut adipos. Riscurile asociate obezității pot fi clasificate didactic în două categorii: - riscuri ce decurg din modificările metabolice secundare disfuncției adipocitului și secreției în exces de adipocitokine proinflamatorii și reducerea secreției de adiponectină. Aici sunt incluse principalele afecțiuni cardiometabolice: boala cardiovasculară aterosclerotică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, hiperuricemia, ficatul gras non-alcoolic, precum și unele forme de cancer. - riscuri secundare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
unele forme de cancer. - riscuri secundare efectelor mecanice datorate excesului adipos, ca de exemplu bolile osteoarticulare, sau chiar consecințe psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor sta la baza apariției și evoluției bolii cardiovasculare aterosclerotice cu toate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adipos, ca de exemplu bolile osteoarticulare, sau chiar consecințe psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor sta la baza apariției și evoluției bolii cardiovasculare aterosclerotice cu toate manifestările clinice ale acesteia: hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor sta la baza apariției și evoluției bolii cardiovasculare aterosclerotice cu toate manifestările clinice ale acesteia: hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boală hepatică non-alcooolică, ce
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]