2,584 matches
-
ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne”, pentru a adăuga la conținutul arhetipal și motivul animalului credincios. Parabola din expozițiune reprezintă un fel de prolog, menit să așeze În dimensiunea ei reală viziunea mitologică a lumii dar, În același timp, autorul nu uită să arate că ne aflăm Într-un univers marcat de o realitate aspră și uneori riscantă, a existenței păstorilor munteni. Eroina principală a romanului este Vitoria Lipan. Întregul univers uman gravitează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe uscat”. Construcție și semnificație; personajul „Iona” este o dramă absolută În modul conceput de Camil Petrescu, Însă pe un alt plan. Ea poate fi expresia unui mit cu largi semnificații, așa cum la proiectat Lucian Blaga, creatorul teatrului de inspirație mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și nu s-a mulțumit doar să reproducă mitul, ci să-i dezvăluie multiplele semnmificații În manieră expresionistă. „Iona” este În același timp o dramă modernă, pentru că, spre deosebire de Înaintași, Întâlnirea străvechilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic aduce o ruptură radicală în tradiția pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată și de sugestiile pedagogice: educația dogmatică, prezentă în manualele de istorie convenționale în imbolduri de tipul "DE REȚINUT
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]