6,081 matches
-
încercat să expună, din nou cu varii mijloace literare (Al. Cistelecan a evidențiat „arta dramatică a reconstituirilor” și „peripeția documentării”, utilizată ca „una din tramele epice ale cărții”), o vastă serie de portrete ale unor funcționari din sistemul represiv comunist. Miza a fost o „istorie națională a infamiei” în spirit borgesian. Cu tot adevărul de esență al tipurilor prezentate, formula mixajului document-literatură a cărților scrise de D. a suscitat unele controverse. SCRIERI: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
pentru a se referi „ca evreu la un alt evreu” și a raportat cu strălucire singurătatea personajelor lui Chaplin la complexul ghetoului, stârnind ropote de aplauze; atunci, grupul trăiește pentru prima oară sentimentul de triumf al „spiritului criterionist” pentru care miza nu era vehicularea informației, ci „«trezirea auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a fi în lume”. La simpozionul „Gide”, prezidat de Mihai Ralea, ziarele îi anunțaseră ca vorbitori pe Șerban Cioculescu, Pompiliu
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul său Nicolae Iliescu, și intitulat Dodecaedru, distins cu Premiul Academiei Române. Ultimul Isus, magnificul (1995) ratează un pariu epic cu miză mare, recurent în arta (nu numai literară) a secolului al XX-lea: încercarea de a compune o contra (nu o anti-) Evanghelie modernă. Este scrierea în care C. își pierde total altitudinea ironică și vag malițioasă (de la care scriitorul își
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Evitând o tratare ad literam a sensului filosofic, trebuie totuși observat faptul că fixarea unui obiectiv induce un anumit tip de comportament organizațional, caracterizat prin diminuarea componentei emoționale în favoarea orientării spre ceva concret. Pentru România, discuția despre obiective are o miză de un interes deosebit. Trecerea de la economia planificată de tip centralizat la o economie de piață liberă ar părea că pune în discuție utilitatea obiectivelor ca elemente de ghidare a acțiunii. Planul de stat a însemnat o „țesătură” absurdă de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
despre comunicare, atunci exprimarea unui obiectiv, chiar dacă există o exprimare formală de natură cantitativă, este cel puțin problematică. Cum s-ar putea măsura îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul căruia organizația dobândește coerență și consistență. El permite realizarea coordonării și controlului activităților, însă pentru aceasta trebuie ca acest concept să fie „demarcat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Caracteristicile obiectivelortc "2.2. Caracteristicile obiectivelor" În management, obiectivului i se acordă o atenție deosebită doar de aproximativ 50 de ani. După cum s-a precizat în deschiderea capitolului, în domeniul militar, obiectivul a reprezentat totdeauna ceva bine delimitat, cu o miză clară asociată câștigului sau victoriei. Transferul spre lumea afacerilor a fost rapid și în acest caz, în sensul că, într-un interval de câteva zeci de ani, obiectivul a dobândit caracteristici care l-au transformat într-un instrument eficient. O
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
despre benchmarking), ca și a obținerii unei bune înțelegeri în comunicare. 4. Relevanța. Obiectivul trebuie să fie semnificativ pentru cel căruia i se adresează, adică ar trebui să existe o corelare între natura obiectivului și nivelul ierarhic. Caracteristica are o miză importantă în vârful piramidei, considerându-se că top management-ul trebuie să se implice în definirea unor obiective sintetice cu mize strategice, rezistând tentației de a se implica și în fixarea unor obiective operaționale. Într-un sens mai larg, obiectivele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
i se adresează, adică ar trebui să existe o corelare între natura obiectivului și nivelul ierarhic. Caracteristica are o miză importantă în vârful piramidei, considerându-se că top management-ul trebuie să se implice în definirea unor obiective sintetice cu mize strategice, rezistând tentației de a se implica și în fixarea unor obiective operaționale. Într-un sens mai larg, obiectivele strategice trebuie să fie corelate cu misiunea organizației. Spre exemplu, în cazul multor industrii, pentru o firmă care mizează pe diferențiere
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fi descurajat din primul moment. Nu trebuie însă evitată și o explicație legată strict de teoriile motivaționale. În această perspectivă, exprimarea unui obiectiv ar fi bine să explice de ce trebuie realizată o acțiune, dar să ofere și o imagine a mizei sau recompensei asociate. 9. Flexibilitatea. Dat fiind că alegerea unor obiective înseamnă realizarea unor proiecții într-un viitor incert, este necesară gândirea acestora în eventualitatea nerealizării speranței inițiale. În acest caz, organizația nu trebuie să înregistreze disfuncționalități. Sistemul de obiective
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
bune de măsurare și evaluare, precum și de stocare și gestionare a informațiilor de stare privind organizația. Comparația devine însă și mai dificilă și numărul problemelor asociate este important când elementele de referință provin din mediul extern. Dat fiind faptul că miza întregului benchmarking este îmbunătățirea poziției concurențiale, apare ca justificată reticența în generarea informațiilor sau chiar obstrucționarea eforturilor de a le obține. În cazul benchmarkingului concurențial obținerea elementelor pentru comparație este afectată de confidențialitate în modul cel mai clar. Pentru numeroase
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tehnicii discutate. El este focalizat, în mod evident, asupra aspectelor esențiale ale organizației, iar acestea sunt raportate, într-un fel sau altul, la o competiție, care, in extremis, înseamnă un joc de sumă nulă: un competitor câștigă, iar altul pierde. Miza strategiei este supraviețuirea. Elementele de comparat alese pentru analiză au un impact major și decisiv asupra performanțelor globale ale organizației. Dată fiind natura impactului, ele interesează managementul superior și, în consecință, acesta este implicat în procesul de evaluare. Variabilele care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Acestea sunt divizate și operaționalizate pentru etalonare într-o serie de indicatori cvasistandardizați, cum ar fi, spre exemplu, cei de natură financiară, cunoscuți sub denumirea de „rații” sau „rapoarte”. Elementele referențiale sunt și ele alese avându-se în vedere o miză decisivă. Pe de o parte interesează organizațiile concurente, cu care există o confruntare directă, pe de altă parte, organizațiile care excelează într-o anumită activitate pentru a oferi modele care să se transforme în „arme” concurențiale. Supravegherea concurenților este o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cele militare. Rolul lor este de a face să circule informația, astfel încât să se asigure un avantaj concurențial, tradus apoi într-o performanță financiară durabilă. „Împrumutul” unor modele performante de tip best practice de la firme din alte industrii are aceeași miză concurențială. Mecanismul de comparare devine mai complicat, pentru că etalonarea trebuie făcută astfel încât între două activități identice din punct de vedere formal, dar diferite prin conținut, să se poată face un transfer de cunoștințe. Dacă firma care realizează benchmarkingul are o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
automobilism de Formula 1. Se dorește ca schimbarea unor echipamente industriale, cum ar fi matrițele sau cochilele, să se facă la fel de eficient cum se face schimbarea roților în cazul automobilelor de curse din Formula 1 (Ambrosini, Johnson și Scholes, 1998). Miza o reprezintă reducerea costurilor și, în final, îmbunătățirea poziției concurențiale. Benchmarkingul strategic a difuzat rapid dinspre organizațiile private spre cele publice, odată cu generarea pentru acestea din urmă a unui mediu concurențial prin așa-numitul nou management public. Spitalele, universitățile sau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pe comparații, și adoptă rapid această tehnică de analiză pentru a putea supraviețui. Ca proces, benchmarkingul strategic parcurge aceleași etape generale valabile pentru oricare formă de concretizare a acestei tehnici de analiză. Apar însă câteva „deplasări de accent”, semnificative datorită mizei aflate în joc. - Responsabilitatea se deplasează spre vârful piramidei ierarhice, managerul suprem - CEO, PDG, directorul-patron etc. - fiind implicat într-o formă oarecare. - Mărimile etalonate, care sunt luate în considerare pentru benchmarking, sunt din categoria mărimilor de stare sau de proces
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
securitate a clienților. Până acum aproximativ un deceniu, chiar și sistemul concurențial era supus unei reglementări speciale, care restrângea, de facto, competiția, atât din considerente de securitate, cât și politico-economice. În aceste condiții, performanțele companiilor erau asemănătoare și lipsite de miză concurențială. Altfel spus, în special în Europa, era greu de acceptat ca o companie aeriană cu marcă națională să fie lipsită de sprijinul statului pe care îl reprezenta și, din acest motiv, să ajungă la faliment. Și totuși, dereglementarea concurențială
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fie lipsită de sprijinul statului pe care îl reprezenta și, din acest motiv, să ajungă la faliment. Și totuși, dereglementarea concurențială a apărut și multe companii au început să aibă probleme economice. În aceste condiții, comparațiile concurențiale au dobândit o miză deosebită și au devenit necesare. Realizarea lor a fost facilitată de existența unor indicatori tehnico-economici, modelați de caracteristicile industriei în modul menționat anterior. Compania Scandinavian Airline System (SAS), caz menționat de Pearce și Robinson, (1989), a realizat un benchmarking concurențial
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
teme sociale, oferă șanse mai mari pentru performanța economică. O explicație posibilă ar fi bazată pe schimbarea modului general de percepție a rolului afacerilor în „viața oamenilor”. Atât performanța, cât și sistemul de valori general umane conferă astfel subiectului o miză strategică. Responsabilitatea socială a afacerilor în România prezintă aspecte contradictorii atât înainte, cât și după perioada zisă „comunistă”. Înainte de 1948, deși teoria nu prezintă repere semnificative, practica românească este interesantă prin mulțimea de exemple pozitive, care nu pot fi explicate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trei decenii în urmă. Una dintre firmele promotoare a fost General Electric, care a asociat această divizare cu un mod de gestionare a portofoliului de afaceri prin utilizarea unui instrument de tip matricial (cunoscută în literatură și după numele firmei). Miza finală a segmentării strategice este îmbunătățirea performanțelor organizației. Aceasta se realizează printr-o grupare a activităților similare în entități organizaționale, care permit ca managementul ansamblului să fie superior managementului separat al activităților. Segmentarea este o operațiune critică pentru că de ea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
bine natura fiecărei combinații de interes, pentru că rezultatul analizei se referă la activitatea generică, nu la punctele forte ale organizației. Pentru a nu se crea așteptări nerealiste, trebuie precizat că această fază implică un consum apreciabil de resurse și timp. Miza este asigurarea unui proces sistematic de caracterizare a activităților existente sau de interes (în vederea unei eventuale diversificări) care să pregătească baza pentru realizarea etapei următoare. Dacă pentru firmele românești lista de activități poate fi relativ restrânsă, numărând eventual câteva zeci
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o caracteristică a managementului superior. Această abilitate se traduce în transferul autorității la nivelul afacerii, astfel încât să fie capabilă să se adapteze oportunităților ce apar. Evident că transferul de autoritate înseamnă și un transfer de responsabilitate, deci o creștere a mizei asociate opțiunii strategice la acest nivel. Managementul superior ar urma, conform acestei abordări, să se concentreze asupra realizării unei „arhitecturi strategice” și a stabilirii unor obiective legate de edificarea competențelor. Concluzia celor doi, potrivit căreia utilizarea conceptului de „USA” reprezintă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
aceea, structurile de analiză sugerate de Porter trebuie completate consistent, clarificate și operaționalizate, în condițiile în care se acceptă limitări sau aproximări semnificative. Acestea din urmă trebuie să fie atent gestionate, pentru ca analizele să aibă totuși utilitate în condițiile unei mize practice. Pentru contexte diferite față de cel american al anilor ’80, analiza mediului concurențial prezintă mai multe caracteristici care se cer analizate cu precauție. Schema sugerată de Porter, inspirată din economia industrială, își găsește personalizări caracterizate de un grad oarecare de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
efect al intrării țării într-un circuit economic normal și al configurării unor structuri industriale tipice pentru stadiul actual al dezvoltării sistemelor de producție. În consecință, se creează posibilitatea apariției unor alternative strategice ce se raportează la existența grupurilor strategice. Miza unei astfel de alternative este îmbunătățirea rentabilității prin alegerea sau configurarea unei structuri concurențiale mai avantajoase. În principiu, un concurent ce aparține la un moment dat unui grup strategic are următoarele posibilități: 1. să-și îmbunătățească poziția în grupul existent
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
modele sunt nesemnificative. Trebuie remarcat că aprecierea atributelor unei resurse implică o raportare la mediul concurențial, chiar dacă ar părea că este o analiză exclusiv a mediului intern. Valoarea, raritatea sau inimitabilitatea obligă la găsirea unor referințe externe. Dat fiind că miza o formează avantajul concurențial, va rezulta că elementele de comparație sunt selectate din aceeași piață sau din același grup strategic (a se vedea capitolul 6). Dacă se ia drept „punct de referință” atributul asociat substituibilității, atunci analiza devine mai complicată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fi o caracteristică strategică care poziționează grupul în clasa holdingurilor mixte, dar cu o componentă financiară importantă după modelul asiatic. După mai mult de un deceniu de succese, Atlassib a ajuns la un nivel de maturitate la care deciziile implică mize deosebite. Există câteva direcții importante ce oferă perspective promițătoare, însă necesarul de capital pentru creștere este semnificativ, situându-se într-o clasă valorică superioară. Atât dezvoltarea unei bănci, cât și a unei companii de transporturi aeriene reclamă resurse superioare celor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]