3,463 matches
-
literar, prima întrebuințare a termenului ekphrasis fiindu-i atribuită lui Dionysus din Halicarnas. Conectat încă de la început genului epic, ekphrasis-ul este definit drept o digresiune, o abatere de la firul narativ principal 16. Articolul lui John Hollander The Poetics of Ekphrasis mizează pe o taxonomie a tipurilor de ekphrasis. Clasificarea propusă are drept criteriu obiectul descrierii ekphrastice, acesta fiind real sau imaginar. Dacă textul literar face referire la un obiect inexistent, ireal, așa cum se întâmplă în cazul majorității exemplelor din literatura ekphrastică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sistem descriptiv ale cărui funcții se construiesc și vizează relația cu posibilul cititor. Studiul este important și în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
elementelor odată delimitate în funcție de număr, formă, proporție și poziție spațială 56, subtematizarea (sous-thématisation) care face din fiecare element un posibil punct de plecare pentru o altă descriere. Așa cum o teoretizează Jean Michel Adam, descrierea presupune un exercițiu auctorial care nu mizează atât pe descompunerea întregului în elementele sale componente și enumerarea lor. Operația de descriere presupune mai degrabă focalizări succesive asupra obiectului descrierii, dublate de efortul de ordonare a acestor tușe descriptive, efort ce diminuează riscul ca respectiva secvență să dezorganizeze
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu toate dificultatea de a o descoperi, simetria există și-n poezie și-n arta plastică, chiar când aceasta dă simple copii după natură 41. În ceea ce privește literatura, simetria stă la baza limbajului poetic, mai exact a gândirii poetice. Limbajul poeziei mizează pe figuri de stil precum metafora și metonimia, figuri de stil ce se construiesc prin sesizarea unui minim raport de asemănare dintre două elemente: "Metafora presupune o anumită adecvație minimală a termenilor unul față de altul, pentru a putea fi puși
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plan real sau imaginar sau față cu un hotar sau element despărțitor, real ori imaginar 45. Comun literaturii și artei plastice, în viziunea lui Eugen Sperantia, este reflectarea unui raport de asemănare între obiecte din realitate. Pentru acest lucru, literatura mizează pe figuri de stil precum metafora și metonimia, iar imaginea vizuală pe reprezentarea a cel puțin două figuri asemenea ce se află într-o oarecare armonie. Cele două poziții asumate de Dan Hăulică și Eugen Sperantia nu se conturează într-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
recurge autorul în această inserție descriptivă este decupajul pe care îl operează în inventarul pânzei. Cum am observat deja, privirea personajului contemplator înregistrează în primul rând figurația din partea dreaptă a tabloului, urmând o axă verticală, de sus în jos. Selecția mizează pe acțiune: scena aleasă spre a fi descrisă surprinde personajele în mișcare. Rămân astfel neinteresante figurile din partea stângă a tabloului, figurine care nu participă la scenă, ci sunt parcă în așteptare: la masa de lângă ușă un funcționar este adâncit în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în pădurea din Pantelimon, din istorisirile tătălui său Vasi, ale Mitei, ale Lui Leo, ale Sarei (evreica pe care o salvează celălalt Babis). Dacă Galeria cu viță sălbatică conferă descrierii ekphrastică un rol esențial în construcția romanescă, Căderea în lume mizează pe o funcționalitate diferită a ekphrasis-ului. În roman există două tipuri de inserții ekphrastice: descrierea ekphrastică (fragmentul descriptiv amplu, acest tip se regăsește și în romanul Galeria...) și referința ekphrastică. În cazul romanului publicat în 1987, descrierea ekphrastică are drept
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Țoiu, ca și pentru unul din personajele tabletelor sale literare publicate mult mai târziu, "Cultura este și va fi totul"49. Capitolul III Refugiile ekphrastice și efectul Wang fo Un alt scriitor reprezentativ pentru perioada 1960-1995 și a cărui operă mizează pe corespondențele mute dintre literatură și pictură este Augustin Buzura. Publicat în 1984, Refugii este primul roman din ciclul Zidul morții, urmat în 1988 de Drumul cenușii. Romanul reface prin flashback istoria unor eșecuri amoroase a căror protagonistă este Ioana
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce descrierea lui (și primul fragment și al doilea) corespunde copiei executate de Pieter Breugel cel Tânăr
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
siluetele celor șase orbi), iar apoi cele din planul secund (corbii, biserica, persoana cu scufie verde, suprafața lacului, "o casă cărămizie și un deal de culoarea casei vegheat de turla altei biserici"). Transpunerea din regimul vizual în cel verbal nu mizează atât pe selecția anumitor elemente ale compoziției plastice în defavoarea altora, cât pe o redare exactă, perfect mimetică a tuturor componentelor scenei plastice. În ciuda acestui realism extrem al descrierii, semnificația fragmentului este departe de a fi una ornamentală, decorativă. Dimensiunea hermeneutică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
al tabloului pe care privirea Ioanei îl reține este persoana cu scufie roșie, a cărei prezență îi insuflă optimism. În aparență, această a doua descriere ekphrastică a tabloului Parabola orbilor dublează primul fragment ekprastic și poate părea redundantă. Structural, amândouă mizează pe balansul între prim-plan și planul secund. Invetarul elementelor compoziției picturale care sunt transpuse în discurs verbal este aprope identic (lipsește biserica, element care nu mai este reluat în a doua descriere) - coloana de orbi, cerul, proximitatea lacului, persoana
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dacă Gert Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o absoarbe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
construcției ekphrastice și din obsesia reprezentării emoției provocate de contemplarea obiectului artistic: fiecare din descrierile analizate are o secvență ce înregistrează și dramatizează impresiile personajului/personajelor în fața tabloului sau a sculpturii privite. De altfel, principiul de constituire a pasajului ekhrastic mizează, cum am mai spus-o deja, pe dialogul dintre descriptor și descriptar, dialog ce mediază și chiar stimulează și acest schimb de impresii ekphrastice. O altă funcție a ekphrasis-ului este funcția contrastiv- psihologică. În cazul romanului Refugii tabloul lui Breughel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
accesul dificil - poate chiar imposibil uneori - și trunchiat al scriitorilor români la exponatele artei clasice și contemporane universale determină vital selecția și preferințele autorilor români. Aceștia au acces la câteva capodopere universale pe care le folosesc în arhitectura romanelor lor, mizând pe o semnificație absconsă, alegorică, pe care cititorul, în virtutea realității comune trăite, o înțelege și o acceptă. Bibliografie A. Corpus de texte literare analizate: Bălăiță, George, Lumea în două zile, Editura Cartea Românească, București, 2002. Bălăiță, George, Ucenicul neascultător, Editura
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
s-au desemnat și cele șapte minuni ale României: Ansamblul Brancuși din Târgu-Jiu, Castelul Corvinilor, Cetatea Alba-Iulia, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Iașul cultural, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, Sibiul istoric. În afara acestor elemente arhitectonice, strategiile de diferențiere mai pot miza pe o anumită combinație de resurse naturale și antropice specifice. Grecia - destinație principală pentru pasionații de istorie, mitologie, arhitectură clasică, amatorii de croaziere și de plajă. Croația - este asociată unui litoral renumit prin limpezimea apelor Mării Adriatice și combinației munte
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o alegere foarte înțeleaptă, datorită influenței pe care acesta o exercita asupra compatrioților săi. Mihail Sturdza era convins de faptul că tineretul, „care se agită”, poate fi stăpânit, că autoritățile sunt capabile să suprime și cea mai neînsemnată mișcare. El miza și pe intervenția Rusiei și chiar solicita generalului Fedorov amplasarea de trupe la principalele puncte de frontieră'. Revoluționarii români soseau de la Paris în țară, unde avea să izbucnească mișcarea nereușită de la Iași, la 27 martie/8 aprilie 848. Această mișcare
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
dominat și domină spațiul european 12. Un al doilea subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite acum în raport cu reprezentarea clasică a economiei. Aceasta din urmă este înțeleasă ca un "sector autonom" ce mizează pe datele clasice ale științei economice: "mijloace de producție", "profit", "raport cerere-ofertă", "vânzare-cumpărare", "credit", "salariu", "capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sa activitate de cercetare, ar duce, fără îndoială, dacă s-ar generaliza, la disoluția disciplinei. Dar ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a forța o modernitate pe care o acceptă conceptual, dar la care nu aderă prin mimetism, Costel Bogatu se înscrie pe o linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii ca reflex al existenței și ca pretext pentru trainice și tainice bucurii umane.” (Virgil Mocanu - România Literară, 1986) „Evocarea în griuri patinate și subtil colorate, amintind de Cezanne și de școala făcută la Iași cu Podoleanu, Costel
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești „Culoare vibrând de dorința de a transmite mesajul, desen atingând subtilitățile sugestiei, tematica generoasă - toate acestea vor împlini personalitatea creației sale în peisaj, în portret, în miniatura religioasă, adesea mizând pe forța semi-figurativului, dacă nu chiar a nonfigurativului, și a semnului încărcat de tradiția simbolului”.(Ada D. Cruceanu) „Este minunat să fii capabil să transmiți mesaje prin culoare, mesaje încărcate de simbol, mesaje deosebit de frumoase, de sensibile, de pure...ca
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de referință, de ghiduri, de istorii și pentru marele public. La nivel editorial, ordinea ar fi aceasta: roman, eseu, teatru. Interesează și eseul istorico-politic, despre realitățile din Est, inclusiv România, despre revoluția română etc. Din nefericire, la noi s-a mizat aproape exclusiv pe poezie. Deci pe genul de literatură cel mai puțin citit în Occident. poeți francezi de mare reputație dacă au tiraje de 700-800 exemplare. Se poate pune și întrebarea iritantă, dar necesară: ce ecou precis au avut în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au avut în definitiv toate volumele de poezii traduse? Câte recenzii? publicate unde (categoria publicației contează enorm) și de către cine? (Jurnaliști obscuri sau publiciști cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon, a avut o traducere sau alta? O singură recenzie într-un ziar central, parizian, transmisă repede la Europa liberă nu înseamnă neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
epocii) și multe detalii revelatorii, obiective și concludente, în interviul paul Cornea despre șansele comparatismului (România literară, 1/7 dec. 1993). Dar dacă evocăm acum acest episod o facem numai din rațiuni strict demonstrative, de metodologie aplicată. CREL n-au mizat (ca și Al. Duțu și paul Cornea, de altfel, singurii care au întreprins ceva în acest domeniu în cadrul comparatist prin acțiuni precise, pozitive), nici pe atașați, nici pe acorduri culturale, nici pe ministere, nici pe colegii o, vai ! din diaspora
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a forța o modernitate pe care o acceptă conceptual, dar la care nu aderă prin mimetism, Costel Bogatu se înscrie pe o linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii ca reflex al existenței și ca pretext pentru trainice și tainice bucurii umane.” (Virgil Mocanu - România Literară, 1986) „Evocarea în griuri patinate și subtil colorate, amintind de Cezanne și de școala făcută la Iași cu Podoleanu, Costel
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești „Culoare vibrând de dorința de a transmite mesajul, desen atingând subtilitățile sugestiei, tematica generoasă - toate acestea vor împlini personalitatea creației sale în peisaj, în portret, în miniatura religioasă, adesea mizând pe forța semi-figurativului, dacă nu chiar a non- figurativului, și a semnului încărcat de tradiția simbolului”.(Ada D. Cruceanu) „Este minunat să fii capabil să transmiți mesaje prin culoare, mesaje încărcate de simbol, mesaje deosebit de frumoase, de sensibile, de pure
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]