3,345 matches
-
s-a construit biserica locală și școala, din inițiativa locuitorilor stabili, cu ajutorul familiei Movila, care donează prin societare loturile și contribuie cu materiale și bani. Conducerea administrativă a fost îndeplinită în perioada 1918-1927 de către Primăria satului Tuzla. În 1928 stațiunea Movilă a devenit comună rurală, iar în 1929 comună urbană și i se schimbă numele în "Carmen Sylva". Din 1948, stațiunea s-a numit "Vasile Roaită", iar din 1962 numele i s-a schimbat în "Eforie Sud". Apa potabilă a rămas
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
numită Oltenia, sunt dovedite și de numele familiilor ce locuiesc aici, acestea fiind nume specifice locuitorilor din partea Olteniei. Este de amintit faptul că în vecinătatea satului în partea de E, pe malul drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
în partea de E, pe malul drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar pe vârful movilei s-au descoperit mai multe schelete umane în urma unui proces de nivelare a pământului. „Bătălia de la Finta (17/27
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar pe vârful movilei s-au descoperit mai multe schelete umane în urma unui proces de nivelare a pământului. „Bătălia de la Finta (17/27 mai 1653), marchează momentul final al confruntării dintre domnul Țării Românești, Matei Basarab (1632 - 1654), și cel al Moldovei, Vasile Lupu
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
majoritatea lefegii. Ambele armate dispuneau de pedestrime cu arme de foc și de artilerie”. (George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, București, 2011). Cei care au fost uciși în această sângeroasă luptă au fost îngropați în trei movile între care este posibil să se numere și cea de la Ibrianu.. Aceasta movilă figurează în lista monumentelor istorice din județul Dâmbovița. Bătălia de la Finta dintre Vasile Lupu și Matei Basarab a avut loc în vecinătatea satului Ibrianu dacă nu, chiar
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
artilerie”. (George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, București, 2011). Cei care au fost uciși în această sângeroasă luptă au fost îngropați în trei movile între care este posibil să se numere și cea de la Ibrianu.. Aceasta movilă figurează în lista monumentelor istorice din județul Dâmbovița. Bătălia de la Finta dintre Vasile Lupu și Matei Basarab a avut loc în vecinătatea satului Ibrianu dacă nu, chiar pe locul unde este plasat astăzi satul. Din mărturiile bătrânilor satului aflăm că
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
Din mărturiile bătrânilor satului aflăm că în apropierea satului Ibrianu, pe malul drept al răului Ialomița intre locul numit locul numit Mosdreni (datorită unui arbust ce crește în zonă) și o fosta balastieră a existat o țoță construită pe o „movilă de pământ” care din păcate astăzi nu mai exista fiind erodată în totalitate de râul Ialomița. Bătrânii afirmau că aceasta țoță era construită pe locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal ce păreau a fi săbii sau vârfuri de lănci precum și rămășițe omenești. Este posibil ca aceasta să fi fost una din cele trei movile rezultate în urma bătăliei de la Finta alături de cea de pe malul stâng al
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal ce păreau a fi săbii sau vârfuri de lănci precum și rămășițe omenești. Este posibil ca aceasta să fi fost una din cele trei movile rezultate în urma bătăliei de la Finta alături de cea de pe malul stâng al pârâului Chileanca și de cea de la Finta.
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce datează din epoca bronzului.
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,28%). Pentru 3,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La începutul lui 1887, comuna purta numele de "Cazaci", făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița și era compusă din satele Movila, Nucet, Olari, Cazaci, Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componență și cu
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
era socotit cel mai rău sat așezat, format din gospodăriile clăcașilor alungați de pe moșia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino dincolo de apă Valea Rea. Este adevărat că traiul lor a fost foarte greu. Numele satului este pomenit și în documentele voievodului Simion Movila. Numele actual al satului s-a atribuit datorită numărului mare de merișori sălbatici ce se găsesc în pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud- est a comunei. Are o suprafață de 3,50 Kmp și un numar de 115
Merișoru, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301179_a_302508]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov. Orașe apropiate
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
există un Agromec cu brutărie (plus încă o brutărie particulară), trei mori la Corod, una la Blânzi, una la Brătulești, patru prese de ulei la Corod și una la Blânzi. În fiecare an, de "Înălțare", toți locuitorii se strâng pe "Movilă" unde se ține o slujbă de pomenire a eroilor satului și are loc o sărbătoare a propriei localități, într-un cadru festiv deosebit. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corod se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Corod, Galați () [Corola-website/Science/301208_a_302537]
-
suprafață de 2 km². Satul Merișoru este format din gospodăriile clăcașilor alungați de pe moșia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino dincolo de apa Valea Rea. Este adevărat că traiul lor a fost foarte greu. Numele satului este pomenit și în documentele voievodului Simion Movilă. Numele actual al satului s-a atribuit datorită numărului mare de merișori sălbatici ce se găsesc în pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud-est a comunei. Are o suprafată de 3,5 km². Satul Șuvița are denumire luată de la
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3 km². Satul Ulmetu este pomenit și în documentul de pe timpul lui Simion Movilă. Nu se cunoaște originea numelui. Înainte de împărțirea administrativ-teritorială a țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei ce străbate acest sat, care pe vremuri se numea Strîmba, din cauza coturilor multe ce le făcea în drumul său. Satul are
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare corespunzătoare perioadei respective și sunt ridicate de populații băștinașe și au
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare corespunzătoare perioadei respective și sunt ridicate de populații băștinașe și au jucat un rol principal privind observarea, anunțarea și alarmarea despre
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
privind observarea, anunțarea și alarmarea despre iminentă pericolului provocat de năvălitori (atacatori). De altfel, ele sunt puncte mai ridicate, iar în caz de primejdie se aprindeau focuri care, prin flacăra și ață de fum, erau zărite de pază de la celelalte movile care, la rândul lor, făceau același lucru până când se alarmă întreaga zonă. Odată anunțată, populația se organiza în cete de luptători pentru a riposta în fața atacatorilor, iar femeile, copii și bătrânii se afundau în desișul pădurilor și luncilor, plecau în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
aibă cine să-i slujească și se referă în mod deosebit la popoarele scitice care au locuit în vecinătatea Daciei, popoarele pecinege și cumane - sec. al IX - lea și sec. al XI - lea e.n. O altă variantă arată că aceste movile sunt morminte comune ale celor căzuți pe câmpul de luptă, ale locuitorilor răpuși și ale căror trupuri au fost adunate, incinerate sau înhumate (îngropate în gropi comune), pentru a nu da naștere la molime și la boli dăunătoare. Considerăm că
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
etape istorice mai apropiate, dar și mai îndepărtate și ca intr-adevar acestea sunt adevărate cripte sfinte pentru comunitatea locală, iar pentru cei de azi și cei ce vor veni, le dam următorul îndemn: “De urci cu carul tău, copile Movila de la Docan, din Lozova Din lan de grâu, de păpușoi Descoperă-te și te-nchină Ca dedesubt e cripta sfântă Cu mii de oase de eroi” Rămânem cu speranța că urmașii noștri o să depună mai mult interes în investigarea și
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]