5,106 matches
-
concepții și perspective asupra culturii: universalismul (cu influențe în gândirea franceză) și particularismul (inspirat de gânditorii germani). Secolul al XX-lea va fi unul prielnic pentru cercetarea culturii, de-a lungul acestuia urmând să apară și să se manifeste o multitudine de școli și curente de gândire. Acum vom trece la a doua modalitate de tratare a culturii, nu prin raportare la evoluția sa istorică, ci prin raportare la prezent, abordare specifică sociologiei americane. 1.2. Definiția culturii Cultura reprezintă totalitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
iar părinții încearcă să le restricționeze accesul la tehnologie, pe care o consideră nocivă. Teoria decalajului cultural este în consonanță cu determinismul tehnologic, care argumentează că tehnologia are anumite efecte independente asupra societății în ansamblul ei. Decalajul cultural creează o multitudine de probleme într-o societate. Problematica decalajului cultural tinde să facă parte din orice discuție ce are ca subiect implementarea unei noi tehnologii. Spre exemplu, cercetarea celulelor stem a dat naștere unor tehnologii medicale benefice noi, dar au fost însoțite
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând sau vorbă ce servește în această direcție ar trebui să ne dea motive de reconsiderare a problemei. Vom încerca în paginile ce urmează să selectăm doar o parte din multitudinea de expresii și structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni să-și deie copiii la învățătură”consilierea pro-educațională pe care o realizau voluntar preotul și dascălul în zonele rurale, unde multitudinea treburilor gospodărești umbrea nevoia de educație; p. 154, r. 21 22 : „a pus părintele pravilă” preotul încearcă să instituie un anumit regulament școlar ,pentru a stimula și îmbunătăți procesul de învățământ; p. 156, r. 19 20 : „m-au luat ei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
natural, dar și cel realizat de om, are scopul creării unei ambianțe în care ființa omenească să se simtă bine. Lucrul acesta se realizează printr-o intensă educație estetică. Elevul trebuie educat să cunoască frumosul și să-l desprindă din multitudinea formelor și culorilor, a îmbinărilor și proporțiilor, să-l desprindă din acestea, să-l evalueze, să înțeleagă diferitele trepte ale esteticului, să poată face comparații și aprecieri, în ultimă instanță să creeze frumosul. Pentru a înțelege importanța pe care o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
unor demonstrații, instructaje, pe baza metodei învățării prin descoperire. Pe baza observațiilor organizate, învățătorul îi învață pe elevi să discearnă ceea ce este caracteristic și expresiv, îi ajută să descopere și să simtă frumosul, să-l producă în lucrările lor, folosind multitudinea de variante pe care le oferă tehnicile plastice. Folosirea tehnicilor de lucru, le dezvoltă elevilor imaginația, fantezia, spiritul de invenție și inițiativa, gustul estetic, le oferă posibilitatea pentru ași afirma inventivitatea, ajută elevii în redarea imaginilor plastice ale viziunii lor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
privind prin ferestre într-o tăcere apăsătoare. Funcția cestor descrieri este aceeași pe care o avea în Nuntă în cer gestul frecvent al protagoniștilor de a-și aprinde o țigară. Procedeul apare și în Noaptea de Sânziene, dar, dată fiind multitudinea de personaje care dialoghează între ele, autorul este nevoit să ,,inventeze” și alte modalități prin care să sugereze acele momente de respiro despre care vorbeam mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
putea deruta cititorul, dar rolul lor poate fi ușor sesizat pe măsură ce romanul se apropie tot mai mult de final. ,,Toate personajele secundare [...] dobândesc o neașteptată demnitate în pragul morții” care le modifică în cele din urmă statutul de ,,secundare”. Atât multitudinea eroilor, cât și ambiguitatea pe care autorul o lasă asupra unora dintre ei, impun o clasificare. Trebuie făcută, în primul rând, o disociere între personajele masculine și cele feminine. Femeia rămâne și în acest roman al lui Eliade una dintre
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
I și a II-a se izbește și este dominat de rigorile regulilor și de cerința de operare cu concepte în moduri specifice, spre 9 ani, activitatea lui devine mai încărcată, formele de gândire divergentă se antrenează, fiind favorizate de multitudinea de situații de învățare ce se prezintă elevilor. „În procesul de învățământ se dezvoltă operațiile de gândire absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică.“ Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de un coechipier. Concomitent se dezvoltă și o serie de calități psihice ca: atenția; Încrederea În sine; disciplina; spiritul de echipă și cel de fair-play; bucuria succesului, dar și recunoașterea Învingătorului; memoria, prin reținerea și respectarea regulilor de joc. Din multitudinea de mijloace existente, am ales doar câteva cu caracter orientativ pentru această etapă, pe care le vom prezenta În continuare. Jocuri și ștafete pentru obișnuirea cu mingea 1. "Mingea călătoare" Grupa de elevi este dispusă pe două rânduri cu interval
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se face. Multe din strategiile pe care profesorii și membrii staff-ului școlii sau liceului le-au menționat își au izvorul în cunoașterea comună a relațiilor școală-familie-comunitate și foarte puțin în cunoașterea științifică a acestora. De asemenea, caracterul eclectic al multitudinii de strategii declarate că sînt folosite pentru antrenarea părinților la activitățile pe care le organizează școala, ilustrează hiatus-ul dintre deziderat și realitate. Binecunoscutele ședințe cu părinții au fost invocate de toți părinții ca activitate majoră și relativ constantă la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
discută importanța unor cursuri de formare a părinților în care să se explice acestora "ce înseamnă o regulă în familie, ce înseamnă o pedeapsă cînd n-ai respectat regula, ce înseamnă o laudă, un stimulent cînd îl acorzi". Invocă apoi multitudinea de acțiuni culturale și sportive pentru elevi la care să fie invitații și părinții, iar în final vorbește de necesitatea colaborării cu agențiile specializate, așa cum sînt cele de sănătate sau de intervenție antidrog. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.10. Parteneriatul "adevărat" un
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau cea a absenței unui plan construit, la care se referea Paul Valéry. Bazându-se pe un procedeu de ierarhizare foarte strictă (care se deosebește fundamental de lista-enumerație), descrierea poate fi definită ca un tip de secvențialitate dirijată de o multitudine de operații care pot fi, în cea mai mare măsură, observate în schema de sinteză a descrierii din seria de benzi desenate, analizate succint mai devreme. Prin operația de aspectualizare, diferitele aspecte ale obiectului (părți și/sau calități) sunt introduse
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi mai serios, dar și tot ceea ce poate fi mai frivol de știut [...] într-un cuvânt, de fapt nu este o carte, ci o adevărată conversație, însă o conversație a unor oameni de spirit, o conversație în care încap o multitudine de opinii, din toată Europa; o lungă și interesantă conversație." Definiția lui J. Janin, completată de cea a lui Méré și de ceea ce transpare din opinia generală: "Conversația, nu înseamnă orice cuvânt ce iese din gura oamenilor, ci este vorbirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de ce indivizii dintr-o societate gândesc într-un anumit mod, care sunt imaginile dominante dintr-o epocă, cum se formează imaginea unui anumit obiect într-un context dat și într-o situație concretă, care sunt elementele care influențează imaginea, în multitudinea formelor pe care aceasta le poate avea. Astăzi, prin Gilbert Durand și J. J.Wunenburger, studiul imaginii presupune studiul imaginarului, investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct de plecare în ceea ce privește studiul imaginii, aceasta din urmă fiind o permanentă căutare a sensului. Din acest punct de vedere, deși imaginea poate fi abordată dintr-o multitudine de perspective, lucrarea de față se referă la analiza imaginii ca reprezentare mentală, lăsând altor cercetări investigația imaginii artistice, vizuale sau a celei specifice publicității. Capitolul I O teorie despre imagine, o teorie despre om I. 1. Imagine și natură
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
își formează imaginile. În acest sens, toate cele trei perspective sunt corecte atunci când stabilesc ce stă la baza unei societăți, însă ele nu sunt și complete, sau, cel puțin, nu oferă un răspuns clar la întrebarea cum se formează imaginea. Multitudinea de asemănări, dar și de diferențe și incompatibilități, care apare la societăți care au aceeași religie sau aceeași structură ocupațională, subliniază faptul că este foarte dificil de precizat care este fundamentul pe care se bazează societatea. Probabil că, datorită religiei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
analogie, iar imaginea ar fi considerată o copie a obiectelor, atunci ar exista posibilitatea ca întrebarea să dobândească sens, iar răspunsul să evidențieze atât mecanismul care stă la baza acesteia, cât și valoarea ei în procesul comunicării și cunoașterii. Însă, multitudinea elementelor comune din imaginea unui obiect este completată de o multitudine de elemente necomune, care nu fac parte din realitatea fizică a acestuia, fiind legate de dimensiunea semnificațiilor, iar faptul că acestea se schimbă în timp nu afectează cu nimic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ar exista posibilitatea ca întrebarea să dobândească sens, iar răspunsul să evidențieze atât mecanismul care stă la baza acesteia, cât și valoarea ei în procesul comunicării și cunoașterii. Însă, multitudinea elementelor comune din imaginea unui obiect este completată de o multitudine de elemente necomune, care nu fac parte din realitatea fizică a acestuia, fiind legate de dimensiunea semnificațiilor, iar faptul că acestea se schimbă în timp nu afectează cu nimic procesul în sine de reinterpretare și de transformare a lumii prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
termenul de memorie comunicată pentru a desemna dimensiunea socială a memoriei individuale despre care vorbea Halbwachs 64. Prin însăși structura ei, memoria comunicată se schimbă o dată cu generațiile, opunându-se din acest punct de vedere memoriei culturale 65 care înglobează o multitudine de aspecte care se conservă de-a lungul timpului. Pe de altă parte, memoria culturală poate fi înțeleasă drept o "formă instituționalizată a unei religii invizibile"66, mai exact, totalitatea formelor prin care se dezvăluie și poate fi comunicată lumea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
construirea unui nou limbaj cu ajutorul semnelor care au la bază reguli stricte. În acest sens, pentru a fi o imagine a realității, propoziția trebuie să fie dezgolită de simbolurile specifice limbajului natural, care induc în eroare și falsifică adevărul din cauza multitudinii de sensuri. Plecând de la teoria lui Ludwig Wittgenstein, Jerry Fodor 113 refuză să accepte că imaginile ar putea reflecta în mod absolut adevărul sau falsitatea unui enunț, susținând că imaginile nu sunt destul de abstracte pentru a fi considerate modalitatea optimă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii care percepe, mai apasă încă mersul laborios al existenței, în vreme ce gândirea care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
special datorită internetului și a lumii virtuale, susținând că acestea determină pluralismul imaginilor, tumultul de imagini noi stârnind "un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul"127, problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar și conținutul acesteia. La acest nivel, abordarea imagologiei strict din perspectiva imaginii celuilalt, cu scopul de a înțelege discursul, este o îngustare a studiului imaginii, întrucât ignoră o multitudine de elemente și asimilează mecanismele sociale culturii în general. În termenii lui Wunenburger 187, este nevoie de cel puțin o perspectivă dublă pentru a defini imaginea, ea fiind totodată sensibilă și inteligibilă, prezentă și absentă, nicio caracteristică unilaterală neputând cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]