2,938 matches
-
nu face bum, ci face fîs într-o manieră care pare fidelă vieții reale. Filmul care se bazează pe o biografie de Amanda Foreman este serios. Dibb tratează cu superficialitate strălucita carieră socială a Georgianei (ca zeiță a modei și muză a politicienilor), preferînd să se concentreze pe căsnicia ei, dar, cum căsnicia înseamnă Fiennes, Dibb face bine că se concentrează pe ea. Dacă Fiennes ar fi avut împotriva cui să joace, Ducesa ar fi fost o dramă autentică. Așa, e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
generos primit la noua adresă de Radu Penciulescu, care mi-a dat șansa să mă alătur unui mic nucleu de tineri inteligenți și aventuroși, porniți să reinventeze regia. Sper, retrospectiv, că nu l-am deziluzionat pe Radu. Pluta, mărul și muza În mod miraculos, odată ajuns la Regie, am simțit că de acum puteam să lucrez cu adevărat. Aterizând la clasa lui Penciulescu, ceva În mine s-a calmat brusc și am Început să am Încredere, ca și cum În sfârșit călcam pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cine e Tarkovski. O masă banală era pluta mea, pe care stăteam eu, călătorul pierdut, iar un fir transparent de nailon vechi agățat din tavan era soluția practică de a face să plutească mărul prin aer, ca trimis de o muză. Dar, cum nailonul era ieftin și s-a rupt, mărul providențial mi-a picat În cap În mijlocul demonstrației și a stârnit râsul general, semn că avangarda era Încă prea avant. Dar timpul ei nu a Întârziat să vină. Mărul căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
constanți, fiind atât de diferiți. Cred că ne-a legat o admirație reciprocă și un respect tocmai pentru că suntem atât de diferiți. Între Liviu și Lucian există În plus o afinitate specială: Clody Berthola le-a fost soție amândurora. O muză de care și eu am fost Îndrăgostit când aveam cincisprezece ani. Nu pot să uit ce mi-a spus Clody odată, când am Întrebat-o despre toți „bărbații ei“ (primul ei soț a fost pictorul Ștefan Constantinescu): „Ștefan mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
când am Întrebat-o despre toți „bărbații ei“ (primul ei soț a fost pictorul Ștefan Constantinescu): „Ștefan mi-a fost ca un tată, Liviu ca un frate, iar Lucian ca un copil. Bărbat nu am avut“. Intuiția mea adolescentină despre muză s-a adeverit... Liviu e un om calm, echilibrat, cu care nu te poți certa. Pinți și cu mine suntem capricioși și vulcanici, ne sare țandăra din nimic. Ne certăm iute și, vanitoși și Încăpățânați cum suntem amândoi, ne Împăcăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
febrilă a protagonistului. Artistul În căutarea adevărului Încearcă să găsească inspirație În dragoste, dar, după o serie de deziluzii, se resemnează să trăiască singur, convins că, Într-o lume cinică, unica legătură viabilă este aceea cu spiritul creației (Întruchipat de Muză). Păpușa mecanică Olimpia, pierdută Într-un labirint de mașinării, un colaj dadaist de obiecte și personaje scoase dintr-un laborator științifico-futurist, un pian supradimensionat din care ieșea diavolul Însuși ca s-o terorizeze pe Antonia ori gondolele ce alunecau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
numai voci extraordinare, dar și bucuria să se angajeze trup și suflet În acțiunea scenică. De câte ori nu lucrăm cu plăcere, convinși că direcția În care mergem e cea bună, și totuși rezultatul e, contrar așteptărilor, un eșec! Dar norocul și muza au vrut ca Hoffmann, ca și Turandot la Londra, să fie un triumf și să continue să figureze În repertoriu până În prezent. Holender a fost În al nouălea cer. În anii ce au urmat, am revenit la Viena să regizez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a piesei, „Who’s there?” („Cine e acolo?“), era repetată la final. O Întrebare deschisă, fără nici o concluzie. Deși soluțiile erau diferite, ambele finaluri, și al lui, și al meu, se adresau spre nevăzut. Dar, cel puțin În cazul meu, muza nu a coborât să ne atingă cu aripa ei protectoare. Deși evocarea muzei pare o glumă, eu cred În ea. Nu noi decidem reușita sau eșecul. Important e să dăm tot ce avem mai bun În lucru. Restul nu depinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Întrebare deschisă, fără nici o concluzie. Deși soluțiile erau diferite, ambele finaluri, și al lui, și al meu, se adresau spre nevăzut. Dar, cel puțin În cazul meu, muza nu a coborât să ne atingă cu aripa ei protectoare. Deși evocarea muzei pare o glumă, eu cred În ea. Nu noi decidem reușita sau eșecul. Important e să dăm tot ce avem mai bun În lucru. Restul nu depinde de noi. Orice spectacol are o viață a lui, imprevizibilă, independentă, dar adesea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
HYPERLINK \l " Toc133741158" Actor fără merit PAGEREF Toc133741158 \h 29 HYPERLINK \l " Toc133741159" Anii formării - Institutul de Teatru PAGEREF Toc133741159 \h 30 HYPERLINK \l " Toc133741160" Un actor e cineva care... PAGEREF Toc133741160 \ h 35 HYPERLINK \l " Toc133741161" Pluta, mărul și muza PAGEREF Toc133741161 \h 40 HYPERLINK \l " Toc133741162" Șeful sectorului suflete la Zagreb PAGEREF Toc133741162 \h 49 HYPERLINK \l " Toc133741163" Nu sunt Turnul Eiffel la Zagreb și Wrocßaw PAGEREF Toc133741163 \ h 55 HYPERLINK \l " Toc133741164" Întâlnirea cu Grotowski PAGEREF Toc133741164 \h
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fost felicitat de Dilanov-Tomski, un poet la modă pe atunci (care avea o slăbiciune pentru epigrafe italiene și titluri fragmentare precum „Cântece ale iubirii pierdute“, „Urne nocturne“ și așa mai departe, pentru șocanta rimă „lungă“ vnemliu múze ia („ascultați glasul muzei“) și liubvi kontúzia („contuzia dragostei“), cărora eu le-am opus cea mai bună (și Încă nefolosită) descoperire a mea: zápoved (poruncă) cu posápivat (a adulmeca). Clocotea de furie la adresa lui Tolstoi fiindcă respingea arta războiului și Îl admira entuziasmat pe Prințul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vicierea noțiunii de cultură. În închisoare, unde deținuții, profitând de tovărășia unor inși presupuși tobă de carte, căutau să-și „îmbogățească” sau să-și etaleze „bagajul cultural”, mi-am dat în petec nereușind să le enumăr pe toate cele 9 muze și atrăgându-mi pe bună dreptate replica mustrător dezamăgită : „Ah, și eu care auzisem că sunteți un om cult !”. Acolo nu aveai recurs la dicționar pentru a completa lacunele sau a decide un pariu. Oricum, nu numai în închisoare, dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așa cum aș dori să iasă. De ce spun aceste lucruri ? Fiindcă nu mă îndoiesc că v-amintiți o bucată a lui Caragiale - se numește tocmai O conferență, în care el s-a angajat să țină o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o explozie, după care puterile fizice sunt puse la o grea încercare. Am cumpărat flori: crini albi, roșii, crini galbeni de câmp și crini portocalii pentru a crea la masa de scris atmosfera potrivită, iluzia că sunt în apropierea naturii, muza mea fierbinte care dă energie și impulsul de a nu abandona nici o clipă un lucru început. Am citit undeva că pentru a crea ai nevoie de anumite calități de caracter: - Talent. - Curaj. - Ambiție. - Încăpățânare. - Încredere în sine. Aș mai adăuga
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Nabokov. Dacă aș fi stat mai departe în România, n-aș fi citit cărțile pe care le citesc acum, cum ar fi cartea lui Nabokov, Speak, Memory, sau și mai frumos: Mnemosyne, zeița invocată de mine zilnic, împreună cu fiicele ei, muzele ale căror portrete Carl Milles, sculptorul, le-a imortalizat, inspirându-mă și pe mine să le dau „chipuri” după felul în care ele se întruchipează în mine. Nabokov este unic printre scriitorii care au scris direct în altă limbă, pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Spunând despre el că e o Florență a Moldovei, George Călinescu vorbise la Fălticeni despre psihologia provincialului. În toată această atmosferă Nicolae Labiș se pregătea pentru ce avea să ajungă mai târziu. La Fălticeni a cunoscut-o pe Lucica Boroianu, muza care, dintre toate, i-a inspirat cele mai frumoase stihuri de dragoste. JERTFA UNIRII În spirit patriotic, după 1859 capitala Moldovei a renunțat la poziția de cel dintâi oraș al țării, în noua Românie mulțumindu-se dor cu rolul de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
află în mințile lor; cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din unda izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai ca albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptură ușoară, înaripată și sacră, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin și își iese din sine, părăsit
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
unui meșteșug spun ei, în creația lor poetică, atâtea lucruri frumoase despre faptele de care se ocupă, ci printr-un har divin, fiecare dintre ei fiind în măsură să creeze poezie frumoasă numai în genul în care i-a dat Muza avânt: unul ditirambi, altul encomii, altul versuri pentru pantomime, altul poeme epice, altul iambi, în rest însă fiecare nu este decât un neputincios. (Platon 1961: 534a) Alienarea mintală care, în alte momente ale istoriei, a trecut drept magie, devine subiect
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ale lui Antoní Gaudí; umbrele micilor statui din ipsos reprezentând-o pe Venus, care par să plutească, sugerează siluetele din seria Angélus; bustul lui Voltaire evocă faimoasa sa imagine dublă din Piața de sclavi, iar trandafirul plutitor amintește de Gradiva, muza suprarealiștilor și nume de alint pentru Gala. În partea opusă șevaletului, o Venus din Milo în viziune cubistă amintește de experiențele lui Dalí de a modela în ipsos, la Școala de artă, o Afrodita, imagine a femeii, zeița al cărei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și le vor atesta ei înșiși încă din secolul II î.Ch. (Benoist 36-49). Spre exemplu, zeitatea memoriei este în același timp ocrotitoarea poeziei, a odei închinate eroilor, așadar, tot trecutului, dar și a cânturilor divinatorii, astfel încât poetul, inspirat de muze, este comparat cu un profet inspirat de Apollo (la Pindar). Pentru relația dintre imagine și ceremonialul de consacrare de mai târziu (în Roma imperială, augustului, și sacerdot, îi era atribuit simbolul solarității), este semnificativ harul pe care poetul și profetul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adesea ridându-se prin încrisparea disprețului, iar florile se ofilesc nu de atingerea aurului copt al toamnei, ci de veninul multor mâini neprimitoare. Iubirea lui devine înălțare spre câmpuri selenare și prăbușire în talazuri de lavă telurică. Privind spre acele false muze și înțelegându-și drama de a iubi prea mult, acest încercat al dragostei, ofensate de aroganța sufletelor insignifiante prin lipsa afectivității, se va retrage și el cu pasul apăsat al dezamăgirii spre apusuri ce promit desferecarea altor poteci pentru sufletul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
narcoză complexă, acest sentiment al sosirii iubirii întru eros ca ideal concretizat, reprezintă, pentru îndrăgostitul incurabil, resortul ce-l menține ferit de prăbușirile spre demență și suicid, oracolul ce prezice cu vocea unui profet taumaturgic că își va întâlni autentica muză, în mâinile căreia, o primăvara fără timp va jubila floral. Frumusețea și iubirea, ca două idealuri asumate de artist și îndrăgostit sub flamura romantismului, a visării ce înalță întru absolut își regăsesc, așadar, compatibilități profunde cu dimensiunea nopții drept fenomen
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dragostei care mi-a tulburat fluxul interiorității, este tranzitat, deși încet, într-un final, declarația iubirii mele ciocnind la ușile de suflet ale persoanei iubite precum un călător istovit bate cu ritm de speranță în porțile unui castel unde domnesc muzele fericirii sale. Torentul mărturisirii te iubesc își întâlnește astfel ținta. Conștiința de care m-am îndrăgostit se manifestă precum o individualitate-sferă închisă spre interioritatea propriului spirit. Menținerea în starea închiderii ce nu permite nicio asumare a vreunei apariții exterioare sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și virtuților cerești", pe care de n-ar fi putut-o sfârși, aveau s-o continue discipolii săi spre satisfacția lui postumă: "Oasele mele vor tresări din mormânt la versurile lor, și sufletul meu plin de urgia divină va deveni muza lor inspiratoare". GR. PLEȘOIANU Un cirac al lui Eliade este Gr. Pleșoianu (1808-1857), profesor la Craiova și traducător din Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întîmplările lui Telemah, fiul lui Ulise) și din alții. Prefața la Aneta și Luben are caracterul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]