36,388 matches
-
spectaculoase, mai dificile concerte de pian auzite vreodată, la noi, lucrare datorată compozitorului Nicolae Brânduș; este o lucrare adusă în fapt sonor dată fiind abilitatea instrumentală uimitoare pe care o dezvoltă pianistul Cristian Niculescu, de la Berlin, un muzician al experiențelor muzicale artistice dintre cele mai diferite, constructiv și temeinic orientate. Spectacol în muzică, ingeniozitate și carismă personală exprimată la nivelul performanței solistice, distingem la flautistul Pierre Yves Artaud, la trombonistul Barrie Webb, la saxofoniștii Daniel Kientzy și Emil Sein, muzicieni temeinic
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
atașați cauzei muzicii românești în lume. Înțelegerea unui text profund - un univers interior sobru, lucrarea "Saphonospir" de Eugen Wendel - am observat în debutul concertului Orchestrei de Cameră Radio, concert condus de dirijorul Ludovic Bacs. Poetica formei considerate la nivelul abstracțiunii muzicale, o întâlnim în creația compozitorilor elvețieni Bashusha Gonvers, Vincent Chappuis, Yann Baud, Jean-Claude Siegenthaler, René Cattin, tineri artiști ce s-au format la clasa compozitorului Lucian Mețianu, de la Lausanne; lucrarea sa, Sonata "Copernic", conduce ingeniozitatea demersului ludic spre cotele de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
Micle au decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei plina voce de mezzo-soprană, făcînd o frumoasă carieră muzicală). Depozitul epistolar a trecut de la Valérie, de la mamă la fiică, pînă la strănepoata de azi Anna Maria Grigorcea-Messeri. Actuala depozitară care, tot peregrinînd, inclusiv prin America de Sud, a pus scrisorile la adăpost într-un seif din Elveția, unde au stat cîteva
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Ada Brumaru Una din experiențele muzicale, subtil programate prin anul 1946, a fost execuția ansamblului operelor pentru orgă de Johann Sebastian Bach la Roma, în cadrul liturghiei catolice. Inițiatorii acelui proiect, pe cât de original atât de îndrăzneț în semnificațiile lui ascunse, știau prea bine că acea muzică
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
din comuniunea lăuntrică a autorului ei cu confesiunea protestantă. A fost o revelație și o demonstrare inalienabilă a caracterului universal al misticii creștine. Clară, în același sens, este și iradierea simbolurilor credinței exprimate de Bach în operele sacre unde conceptul muzical este strâns legat de cuvânt. După cum se știe, limbajul lor este de o preciziune meticuloasă. Montarea scenică a oratoriului "Matthäus Passion" este o probă temerară, arareori desăvârșită. Spectacolul chiar iscusit imaginat ("ochiul care vede" - "urechea care aude"), pe care am
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
boicotul modern al romantismului a sancționat - o bună vreme - chiar și memoria lui, că readucerea la viață a oratoriului "Matthäus Passion" este opera lui Felix Mendelssohn-Bartholdy - în Vinerea Mare - la 11 martie 1829; dar și că tânărul autor-dirijor a redat lumii muzicale partitura, îngropată timp de un veac, într-o redactare proprie. În seria "Reîntoarcerilor la Bach" aceasta este prima - cu adevărat spectaculoasă. La Deutsche Oper Berlin mandatul de General intendent este încă al lui Götz Friedrich, unul dintre regizorii care au
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
timp de un veac, într-o redactare proprie. În seria "Reîntoarcerilor la Bach" aceasta este prima - cu adevărat spectaculoasă. La Deutsche Oper Berlin mandatul de General intendent este încă al lui Götz Friedrich, unul dintre regizorii care au dat teatrului muzical multe din cele mai bune imagini actuale. A semnat acum și montarea scenică a Oratoriului, alături de Günther Uecker, autorul decorului chibzuit cu mult bun gust - modelare inteligentă a simbolurilor convertite în materie vizibilă - și Dietlinde Calsow. Reluare a partiturii redactate
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
în materie vizibilă - și Dietlinde Calsow. Reluare a partiturii redactate de Mendelssohn-Bartholdy (o analiză punctuală a acestei versiuni este prezentată spectatorului într-un Caiet-program de sală, conceput "nemțește"; muzicologie severă și totodată populară. Se poate!). Această decizie inițială asupra selecției muzicale a evitat incongruența posibilă între o mișcare teatrală care ar putea să fie filmul unui pelerinaj, recent, la Ierusalim și sonoritatea orchestrei baroce, secvențele lungi de recitative, arii, coruri emoțional captate de auditor când se cântă foarte bine în concert
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
credinței creștine și-a localizat izvorul. Pe drumul unde istorisirea a început acum, la sfârșitul ei, pelerini, din ce în ce mai mulți, coboară spre o Via Dolorosa imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință, marele rol muzical al partiturii este Evanghelistul Matei: nu Isus. Sigur, spectacolul schimbă aceste proporții. Povestitorul își rostește textul, dar implicările lui narative devin active. Clemens Biber (Evanghelistul) are glasul potrivit declamației mlădioase, urmărind acțiunea, dar și impresiunile afective care l-au îndemnat
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
meu). O femeie îngenunchiată, se roagă: singură, în întuneric. O orchestră și un cor așa cum se aud ele a cânta - live, ca pe cel mai performant disc - sunt axul de rezistență al spectacolului pe care încerc să-l evoc. (Conducerea muzicală, savantă și inspirată, Christopher Hogwood. Maestru de cor, Helmut Sonne). La Deutsche Oper Berlin - o trăire a caracterului universal al misticii creștine.
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
în aburii alcoolului ingurgitat) și fiica dispusă la concesii față de administrație, față de jucători, vedete mari și mici - căpitanul, un Dennis Quaid supraponderal fragil; anonimul de culoare propulsat în linia de atac, individualist acerb, Jamie Fox autor și al propriului videoclip muzical; coordonatorul apărării Lawrence Taylor; strategul promovat Aaron Eckhart; medicul avansat Matthew Modine etc. Peste entuziasmul real și cel de circumstanță survine "lovitura de teatru" a învingătorului-învins echivalînd cu o lecție de morală căci e rezultatul unei exemplare loialități față de sine
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
și marea incintă a vezicii urinare, cobora ca un amurg ploios în coapse și alerga de-a lungul femurului, tibiei și peroneului până în vârful degetelor de la picioare, înlocuind fiecare celulă, fiecare mitocondrie, fiecare fărâmă de acid nucleic, cu o încâlcire muzicală." Alți autori visează o viață întreagă să scrie un asemenea poem și nu reușesc... în loc să sărbătorească întâlnirea cu marea literatură, Dan Petrescu face o grimasă de dezgust cu totul inoportună, care îl descalifică. El se enervează într-un mod enervant
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
o opoziție între cartier și centru, astfel încît primul termen desemnează cu precădere cartierele-dormitor, zonele muncitorești ale unui mare oraș. Sintagmele în care apare determinantul de cartier, cu sensurile sale recente, pot fi întîlnite în conversațiile juvenile cotidiene, în textele muzicale - sau, în scris, în paginile ziarelor ori în listele de discuții din Internet. Formulele cele mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D, 378, 2000, 14); "viața băieților de cartier
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
Petre Roman este băiat de cartier - Primăverii, firește" ("Academia Cațavencu" 15, 1999, 6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în mod decisiv la răspîndirea emblemei cartierului; e suficient să amintim o serie de titluri - al unui album muzical (De cartier), al unei casete (Star de cartier), al unor piese muzicale: Limbaj de cartier; Poveste de cartier etc. Este deci normal ca o altă sintagmă frecventă să fie tocmai cea care desemnează, generalizînd, fenomenul: muzică de cartier -"Timpuri Noi
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în mod decisiv la răspîndirea emblemei cartierului; e suficient să amintim o serie de titluri - al unui album muzical (De cartier), al unei casete (Star de cartier), al unor piese muzicale: Limbaj de cartier; Poveste de cartier etc. Este deci normal ca o altă sintagmă frecventă să fie tocmai cea care desemnează, generalizînd, fenomenul: muzică de cartier -"Timpuri Noi sunt primii care au făcut muzică de cartier ..." - LD, 31 martie); arta
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
acceptat să-și întrerupă lucrul la calculator, răspunzând astfel solicitării mele de a participa la dialogurile interdisciplinare destinate ciclului radiofonic OGLINZI pentru care fusesem desemnată să călătoresc la Paris, în perioada 17 aprilie-2 mai 1999, din inițiativa directoarei Canalului România Muzical, Doamna Mihaela Doboș. Revedeam Parisul după nouă ani de la prima "întâlnire" cu "Orașul Luminilor". Ca și atunci, întâia mea "Vizită" a avut ca țintă... librăriile. Chiar și după o fugitivă trecere în revistă a titlurilor și autorilor de volume de
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
mai întâi trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o acceptând acest dialog. Așa cum v-am scris de altfel, invoc destul de des numele dvs. în emisiunile pe care le realizez pentru Radio România Cultural și România Muzical. Cartea dvs. tradusă recent la București de Mona Antohi - Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclasmului -, m-a interesat tocmai datorită problemei creației, pe care o puneți într-o manieră nouă aș spune, sau dintr-un punct de vedere strict
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
create de Natură. Faptul mi s-a părut foarte periculos... ...să ne gândim totuși la unele pânze ale lui Mondrian de pildă, sau ale lui Braque sau Picasso. Și, pentru că vorbeam despre muzică, în multe dintre pânzele lor apar instrumente muzicale și chiar chipuri umane deloc clar conturate, deloc figurative. Ele trebuie reconstituite din multitudinea fragmentelor diseminate în diferitele unghiuri, colțuri, pliuri ale pânzei... ...caracteristic mi se pare faptul că în Franța - între cele două războaie - figurile dominante ale artei: Picasso
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
actorilor cu care lucrează, într-un ambiant scenografic pe măsura anvergurii vizate. Îmblînzirea scorpiei de William Shakespeare (nu este specificat cui îi aparține traducerea). O coproducție SMART-Teatrul Bulandra. Regia: Mihai Măniuțiu. Decoruri: Mihai Mădescu. Costume: Janine. Pictură: Iuliana Vâlsan. Ilustrația muzicală: Mihai Măniuțiu. Distribuția: Oana Pellea, Marian Râlea, Marin Moraru, Mihai Fotino, Stelian Nistor, Anca Sigartău, Dorin Andone, Gabriel Spahiu, Theodor Danetti, Cornel Brănescu/Adrian Văncică, Constantin Drăgănescu, Constantin Ghenescu/Cornel Brănescu, Argentina Florescu.
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
Dumitru Avakian Cu diferite prilejuri mi-am exprimat punctul de vedere potrivit căruia nivelul, consistența vieții muzicale, nu sunt asigurate de frecvența cu care apar pe scenă, la noi, anume vedete ale vieții muzicale naționale sau internaționale, ci de calitatea concertelor camerale sau simfonice care se succed de la o manifestare la alta, de la o săpămână la alta
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Dumitru Avakian Cu diferite prilejuri mi-am exprimat punctul de vedere potrivit căruia nivelul, consistența vieții muzicale, nu sunt asigurate de frecvența cu care apar pe scenă, la noi, anume vedete ale vieții muzicale naționale sau internaționale, ci de calitatea concertelor camerale sau simfonice care se succed de la o manifestare la alta, de la o săpămână la alta. Ne face plăcere să-i audiem pe Angela Gheorghiu, pe Pavarotti, pe Domingo, să audiem tonul violoncelistic
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
a apărut, în schimb, orientarea pe aceeași direcție, privind realizarea unei simfonii de tinerețe semnate de părintele simfonismului clasic vienez, de Haydn însuși, anume Simfonia a VI-a, "Dimineața"; masivitatea aparatului orchestral, grupul numeros al corzilor, părea a copleși substanța muzicală a simfoniei, de o expresivitate aerată, luminoasă, inclusiv evoluția încântătoare a solourilor susținute de Anda Petrovici, la vioară, de Virgil Frâncu, la flaut. De altfel, în vremea din urmă, Cristian Mandeal etalează experiențe fructuoase în domeniul valorificării timbrale a sonorităților
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
obișnuiți ca gloria unui autor să se cristalizeze încet, de-a lungul anilor, începînd cu un debut strălucit în tinerețe, celebritatea de care se bucură scriitoarea olandeză Margriet de Moor care, la vîrsta de 45 de ani, după o carieră muzicală, s-a consacrat dintr-odată și cu mult folos literaturii, pare un miracol. În Germania, nu doar relațiile de strictă vecinătate sau unele afinități elective au făcut ca începînd din 1991 și pînă acum, cu o uimitoare viteză, scrierile Margrietei
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
de culoarea porțelanului aureolată de un păr roșu, nesupus. Aveam cîteva sumare repere biografice (scriitoarea s-a născut în 1941 într-o foarte numeroasă familie de profesori, a studiat pianul și a urmat cursuri de canto, a avut o carieră muzicală, s-a căsătorit cu sculptorul Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
și literatura universală. R.B.: Priviți lumea cu ochii literaturii? M.M.: Da, pot spune că așa este. Și nu doar în ceea ce mă privește; cred că fiecare cititor procedează altfel. Cît despre poetica mea, ea are de-a face cu educația muzicală. Cînd am început să scriu, poate nici nu am fost o începătoare autentică, fiindcă disciplina muzicală este una din cele mai riguroase care există. Literatura poate fi adesea și o formă de amatorism în sensul cel mai favorabil al termenului
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]