3,059 matches
-
Crezul artistic caragelian: “Numai când te așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce vîrtej cumplit îți face mintea în jurul unui subiect.E un chin facerea asta...Talentul e un accident de naș tere,e boală grea...Cere patimă și meșteșug.De aceea artistul nu poate fi un poligraf.Arta cere conștiință;fără un perfect simț de onorabilitate literară nu se pot scrie lucruri de seamă.” “Eroii mă persecută...Forfotesc în mintea mea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Abia când m-am eliberat am aflat că trăiește, că, mă rog, o crește soacră-mea și că soțul meu o divorțat și s-o căsătorit cu trei luni Înainte de-a mă Întoarce eu... Eu nu m-am supărat. Nașul a spus: „Vrei să te Împaci cu el?”. Și-am spus: „Lasă-l să fie fericit. Dacă m-ar fi așteptat, m-aș fi Împăcat pentru fetiță... Dar din moment ce el s-a recăsătorit cu-o persoană frumoasă, tânără”... Eu eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apărut În rechizitoriul meu... Asta mi-a spus acolo, pe podul lui... Și zic: „Băi, tu glumești! Ești nebun, ce dracului... Păi la cine te gândești? La domnul Barbu? Păi ăsta e un Învățător eminent. La cine te gândești?”. Pe nașu’, popa, l-au băgat la legionari, l-au ținut câțiva ani Închiși În arest administrativ, dar nu i-au dat nici o condamnare. Mai relatați despre cum s-a desfășurat ancheta! Aveau un sistem de terorizare cu ancheta... Te lua noaptea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
strada asta, o venit Îndrumătorii. Io eram la școala de șoferi la Brașov și am venit acasă. Și era vreo 20-30 de Îndrumători, golani de ăștia, cu ghioagele... și te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era Îndrumător, umbla cu echipele alea. Și Îl Întreb: „Nașu’, pentru ce umblă ăștia?”. „Păi, pentru colectivizare.” „Dar care e treaba cu colectivizarea?” „Păi, te Înscrii la colectiv”... „Ia dă-mi și mie să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu mare emoție, apoi i-a evocat din nou perspectiva de a muri, subliniindu-i testamentar că „trebuie să ne înțelegem bine, să căutăm să nu ne certăm niciodată”. *Propulsat pe lista de candidați pentru Marea Adunare Națională, Eugen Barbu (nașul literar al lui Bălăiță) a venit să-și vadă circumscripția (Livezi), în care, sigur, va fi ales. În redacție, cei ce l-au însoțit agită ideea că numai el ne poate readuce la periodicitatea de lunar și că - hotărît lucru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
turcesc arzuri e folosit cu înțelesul de incendii. „Vezi să nu fie așa: înseamnă petiții, jalbe”. „E o țoapă intelectuală!”, conchidea Bălăiță după fiecare din aceste observații. De cînd s-a văzut refecat în „Săptămîna”, el îl disprețuiește profund pe nașul său literar. Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Angela Marinescu, șt. Bănulescu și alții, în genere scriitori de succes, au fost minimalizați de Profesor cam în același fel. Verva sa comică amuza, delecta, contraria, nedumerea. S-a rîs în hohote prelungite, zgomotos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e de plîns? Am fost la Udești, la botezul nepotului meu, Tudor-Constantin, fiul Lucichii. Înainte de a intra în luncă, ne-a întîmpinat Radu. Era cam beat și confuz. Am aflat totuși că, în afară de noi, mai sînt încă trei perechi de nași. M-am simțit dintr-odată frustrat. „Moda” nepotistă, atît de răspîndită azi, e de vină. Cînd mi-am mărturisit stupefacția, L. s-a scuzat neconvingător. Botezul a avut loc acasă. Preotul era extrem de grăbit. Deși mi i antipatic din cauza știutei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a avut loc acasă. Preotul era extrem de grăbit. Deși mi i antipatic din cauza știutei lui lăcomii, i-am urmărit atent slujba. Ca trecere de la starea de păgîn la cea de creștin, botezul echivalează - am înțeles - cu un legămînt, girat de nași, de a respecta niște norme de viață despre care fărîma de om habar nu are încă. Se spune să oricît de agitat ar fi înainte, după această „lepădare de Satana”, copilul se liniștește. Ce minunat ar fi - mă gîndesc - să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
norme de viață despre care fărîma de om habar nu are încă. Se spune să oricît de agitat ar fi înainte, după această „lepădare de Satana”, copilul se liniștește. Ce minunat ar fi - mă gîndesc - să se potolească și nervii nașului! Dar ți-ai găsit! M-am întors acasă ieri noaptea, extenuat, iritat. Deși aveam bilete, de primul tren, cel de la ora 23, nici n-am putut să mă apropii, atît era de mare aglomerația. Următorul a venit după două ore
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scenă. Are și o mimică bună. Poartă basma înnodată la spate, pe care cînd o dă spre creștet, cînd o coboară la baza frunții, pe ochi, astfel că fața ei se luminează și se umbrește de la un moment la altul... „Naș-tu Constantin a murit - îmi spune - în vîrstă de 57 de ani, în 1960, după ce-a stat doi ani la Socola. Iată, au trecut de-atunci 23 de ani!” Apoi, privind dramatic cerul, adaugă: „Doamne, cît am mai trăit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stropesc cu apă și cîștig 40-50 de kilograme. La un transport cu frigorifera îmi iese iarăși ceva». Să vezi însă mai departe - mi-a atras atenția T. - cum îi umblă mintea la hoții. Deși directorul întreprinderii unde lucrează i-i naș, nu l-a iertat nici pe el. Cu ocazia ultimei „prime”, s-a supărat că i s-ar fi dat cu o sută sau două de lei mai puțin decît credea că i se cuvine. Și s-a răzbunat! Cum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
celuilalt (aproapelui). *Care din zile merită a fi sărbătorită: cea onomastică sau cea a nașterii? Are numele de Constantin legătură cu ceea ce sînt, cu felul meu de a fi? Da și nu. Mă numesc Constantin pentru că așa îl chema pe nașul. Dacă l-ar fi chemat Vasile, mi-ar fi fost pus, poate, deși e departe în calendar de data nașterii mele, numele de Vasile. Au avut mama și tata vreun cuvînt în alegerea numelui meu? în fine, aș fi fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la... Dl. Roman 138. De Costescu Însă n-am putut scăpa, mă amenința că ne va suprima, pe mine și pe el. Probabil că a intervenit destinul! Doctorul Spitalului, Galois, francez din Lyon, a cărui asistentă am fost, a fost naș. După căsătorie, Costescu Îi propune chiriașului Heul să se mute, care a și plecat la Iași, unde, În urma calităților lui excepționale, a ajuns la o treaptă mare. Cuvintele lui la plecare au fost: „Dacă știam că va lua pe Costescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nepotul actorului, căci a dus cu cinste mai departe numele. D-na este fiica lui. Mi-a dăruit un portret al tatălui ei, Înrămat frumos și care, cred eu, are totuși o valoare. La el venea actorul, care Îi era naș. A fost primar cu intensă activitate. Tot În legătură cu el mi-a spus că are o scrisoare adresată tatălui ei de către Lascăr 786 Catargiu. O va lua de unde este și mi-o dă pentru D-stre. Mi-a dat un număr din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
chiar în primul comitet legionar al CSB (Corpul Studențesc București). Cu el am lucrat 5 ani în București, în imediata apropiere a Căpitanului în special între teologi și preoțime în sensul celor de mai sus. La cununie mi-a fost naș. Când m-am preoțit și am plecat din București mi-a zis: „Până acum am lucrat împreună. De acum drumurile noastre se despart. Eu voiu apuca poate alte căi, ale vieții sociale. Tu să rămâi într’ale duhului și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Titlul A. Capi tolul I. Paragraful 2. Pentru a da posibilitate de control, medicii șefi ai detașamen telor exterioare vor ține la zi o condică specială a scutirilor acor date, în care vor înscrie numele și pronu mele evreilor, anul naș terii, data vizitei, diagnosticul și termenul scutirii acordate. 4. Corpurile Teritoriale (Armată) care au pe raza lor deta șamente exterioare de muncă vor dispune ca medicii șefi să execute controluri sanitare periodice la detașamentele de evrei. 5. Evreii bolnavi sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Deșteptarea” din București. Director a fost până în 1995 Nico Nicolla, apoi revista trece sub conducerea lui Hristu Cândroveanu, realizatorul de fapt al publicației. Din comitetul de redacție fac parte scriitori din țară, dar și de peste hotare, printre care Nico Nicolla, Nași Lera, Pândi Bello, Vasile Tode, Zahu Până, Gh. Vrana, Mihani-Sterviu, A. Caciuperi. În primul număr, articolul-program Cale-ambar [ Drum bun], semnat de Nico Nicolla, spune: „Ți va publicam noi tru revista a noastră trimestriala , «Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
fi capitala cu cele mai multe cluburi sexuale din lume - lider În eșanjuri amoroase. Iar dacă astăzi boema s-a mai Îmburghezit, nu a fost așa Întotdeauna. A fost odată - pe cînd Parisul trăia În ritmuri bătute de tineri entuziaști și de nașii lor din „CRS=SS”, În frenezii politice, ideologice, În boemă - a fost ca niciodată o mînă de eroi ai minorității homosexuale, la fel de inteligenți, activi, talentați și spectaculoși ca toți ceilalți actori ai teatrului cultural francez. A fost, În primul rînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mi-aduc aminte că preotul din satul lui Chiriță, un om care era bolnav de picioare și care-l botezase pe acest Chiriță, fusese arestat și era în celulă cu noi. Și Chiriță ne ținea în poziție de drepți. Preotul, nașul lui Chiriță, nu putea să stea în picioare, era bolnav. Chiriță îl lua și-l bătea pentru că nu stă în poziție de drepți și preotul, săracul de el, plângea și nu mai putea. Voia, își dorea moartea ca pe singura
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să-l mute la Cornele Caprei. La finalul convorbirei a salutat din nou cu "Sărut-mâna"! Și atunci l-am întrebat: "Dar cu cine ai vorbit măi?" Am vorbit cu ministrul!", mi-a răspuns Postolache, "Dar cine-i ministrul?" Păi este nașul meu!". C. I.: Exact, "pila" din minister! Și a fost transferat disciplinar? D. B.: Nu. N-a pățit nimic. Dar practic eu nu lipseam din fermă, eram de dimineață până seară, acolo stăteam, numai noaptea veneam acasă. De asta am avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deplină care însemna respectul pentru cel repauzat, purtau sicriul boierului pe brațe până ce îl lăsau în locul de veci. Era respectul pământului și a omului. Plecatul, și el un fel de voievod al locurilor, stăpânul pământurilor din zonă, „coconul" era adesea nașul mai a tuturor celor care îl conduceau la locul de veci. Biserica era clădită tot de dânsul cu meșteri străini ori cu stăruința localnicilor, care și ei se aciuaseră în vale sau pe la strașina dealurilor, feriți de bătaia vânturilor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unele adaosuri. Deci istoricul și omul de stat Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice avantajos aptitudinile politice și intelectuale, ajutat de talentul viguros și educația primită. Având ca nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă, Kogălniceanu, recomandat de nașa sa, intră sub protecția fiului ei care, în 1834, îl trimite împreună cu fiii săi Dimitrie și Grigore la învățătură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vrei să pleci și unde vrei să ajungi, contactezi omul cu mașina, stabiliți detaliile iar tu, călătorul low budget, ești inițiat în arta autostopului organizat. În stil german. Ar funcționa asta în România? Poate, dar atunci aș avea mereu nostalgia nașilor de pe ruta Timișoara-Herculane. Acasă clar nu m-ar interesa, poate doar ca experiment social. Aici însă mă simt ca într-un fel de Neverland al autostopiștilor. Din Köln până în Bremen plătesc deci 14 euro și călătoresc cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
din complot, folosind cifrul ca măsură de prevedere. Știm astăzi cu certitudine că doctorul era agent sovietic, întrucât pe textul bătut la mașină al protocolului interogatoriului luat de SMERȘ lui Andreas Schmidt, în dreptul lui Țăranu apare adăugat scris de mână: „naș agent” (în limba rusă), „agentul nostru”. Nu e greu de imaginat că, obținând informațiile chiar de la unul dintre principalii actori ai loviturii contra Armatei Roșii și coroborându-le cu alte date, sovieticii și-au luat toate măsurile preventive. în afară de reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mediul, educația, blocaje ori diverși factori ce pot influența pozitiv ori negativ zestrea genetică.” Psihologul român Al. Roșca împărtășește opinia altor cercetători în acest domeniu, după care însușirile creative nu aparțin unor ființe singulare, ieșite din comun și predestinate din naș tere pentru a deveni creatori, ci la “orice persoană normală Creativitatea poate fi dezvoltată, într-o măsură mai mică sau mai mare, într-o direcție sau alta...că...aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate ". Ca urmare, fără a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]