14,353 matches
-
cu învoirea papei) la confesia ortodoxă, cronicarul zice următoarele: "Acest Gaspar Vodă niciodată post nu au avut, ci, pre ascuns, în toate posturile mânca carne. Popor ce veacuri de-a rândul a luptat pentru lege, românii au identificat religia cu naționalitatea și-i socotesc străini pe toți cei ce nu sunt de legea neamului românesc, străini și chiar mai puțin curați, mai prejos de noi. Ei totuși au primit cu entuziasm pe Domnitorul de confesie romano - catolică. Ce-i drept, speranța
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
seminarul va avea rang academic și se va înființa în București o capelă în care serviciul divin se va celebra în românește, conform cu ritul oriental, de cătră niște preoți români uniți cu biserica papală. Papa nu voiește să ne ia naționalitatea, ci religia strămoșească... Ce vor însă cei din Viena și cei din Pesta?! În numărul de la 1 iunie, "Allgemeine Zeitung" din Munich publică, sub titlul: Propaganda catolică la slavii de sud un articol cu desăvârșire asemănat celui publicat de noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca mâni se va îngropa ca patrupedele, fără preot și fără lumină. Tu, care de patruzeci de ori, în patruzeci de bătălii te-ai aruncat în rândul întîi al oștirii, căutând martiriul pentru țară, asculți oameni pentru cari patria și naționalitatea sunt o marfă pe care-o precupețesc? Tu, ale cărui raze ajung până la noi ca și acelea ale unui soare ce de mult s-a stins, dar a cărui lumină călătorește încă mii de ani prin univers după stingerea lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zilele lui Carol îngăduitorul, ar trebui să mai atragem și pe alți români în sfera noastră de profundă moralitate și de profundă onestitate publică și privată. Poate că numai oameni răi or fi zicând că cei ce speculează patriotismul și naționalitatea la umbra mormintelor, cei ce, pentru a stoarce aplauze, compromit pozițiunea conaționalilor din alte țări, ar fi agenți provocatori ai străinătății, plătiți sau plătibili, de vreme ce asemenea oameni sunt venali! Ei, dar românii sunt pățiți și nu vă vor asculta. Alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sârbi, muntenegreni și bulgari privesc cu speranță și încredere la Petersburg; spiritul lor național arată, ca acul magnetic, pururea spre miazănoapte. Ei s-ar confunda bucuroși în imperiul universal pe care-l predică apostolii panslavismului; ar privi fără durere cum naționalitatea lor proprie dispare în cea rusească. România însă, remarcabil avanpost latin în Orient, are voința tare și îndreptățită de-a duce o viață proprie națională; numai cu îngrozire se gândește la eventualitatea de-a fi înghițită de Rusia. Alianța cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liberi - cugetători și de republicani, arată pumnii regalității și aristocrației și, cine știe a citi în ochii proletarului englez, vede că furtuna va fi amenințătoare. Cât despre Irlanda, mișcările sângeroase întîmplate acolo sunt cunoscute. În Austria sau Austro-Ungaria zeci de naționalități se luptă unele cu altele și caută a-și face reciproc răul cel mai mare posibil, în fiece provincie, adesea în fiece sat, majoritățile chiar relative caută a nimici minoritățile; acestea, neputând rezista, se prefac a se supune, dar cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din nou încredere în sine însăși. Fără îndoială va rămâne încă mult timp în Tripla Alianță, dar alianța a 'ncetat de fi pentru ea sinonimă cu supunerea. În Cislaitania contele Taaffe guvernă în mod echitabil, ținând samă de interesele tuturor naționalităților, orice ar zice germanii austriaci. Cât despre d. Tisza noi știm ce face în Translaitania. În Serbia, Scupcina a votat cu mult entuziasm noua Constituțiune, lucrată de marea comisiune instituită de regele Milan pentru acest scop. În Grecia se fac
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contra, la ei dușmănia crește în patratul neputinței. Cu cât neputința de-a maghiariza pe români e mai simțită cu atâta învierșunarea e mai mare. Daca dincolo de Carpați elementul românesc ar fi considerat precum se cuvine, egal îndreptățit cu celelalte naționalități, liber în dezvoltarea lui materială și intelectuală, alipirea morală a lui "Pesther Lloyd" ar avea poate ceva ademenitor pentru români. Dar, în starea de dușmănie în care se află lucrurile, înseamnă a **** contra noastră înșine, a da sprijn celui ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bismark îndeosebi au castrat Austria prin dualism pentru a-i face acțiunea impotentă în Confederațiunea germanică. Îndealtmintrelea germanii din Austria au putut cere ce li se cuvine pentru că sunt liberali și demagogi. Daca ungurii sunt politicește malonești, daca calcă legea naționalității și articolul din Constituție, daca supun împăratului spre iscălire decrete și legi cari sunt în flagrantă inconsecuență cu ceea ce împ [ăratul ] i-a făgăduit lui Șaguna, cu ceea ce e înscris în legile fundamentale al Ung[ariei], cum împăratul este de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Are Românul o vorbă populară: Ai împrumutat nuiele să faci gard? Gardul putrezește, da' datoria nu putrezește. Ai împrumutat de la împăratul Constituție să faceți stat? Statul putrezește, da' obligațiunile nu putrezesc. 366 {EminescuOpXIII 367} Ați combinat obligații către Coroană și naționalități să faceți stat maghiar. Statul maghiar putrezește, naționalitățile nu putrezesc. ["[CEL] CARE-ȘI VA MUȘCA MÎNILE... "] 2264 [Cel] care-și va mușca mînile c-a făcut o asemenea lege El va fi cel care se va rușina de-o astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să faci gard? Gardul putrezește, da' datoria nu putrezește. Ai împrumutat de la împăratul Constituție să faceți stat? Statul putrezește, da' obligațiunile nu putrezesc. 366 {EminescuOpXIII 367} Ați combinat obligații către Coroană și naționalități să faceți stat maghiar. Statul maghiar putrezește, naționalitățile nu putrezesc. ["[CEL] CARE-ȘI VA MUȘCA MÎNILE... "] 2264 [Cel] care-și va mușca mînile c-a făcut o asemenea lege El va fi cel care se va rușina de-o astfel de lege El va fi; cel care se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la persecuțiunea naționalităților decât în detrimentul lor. Căci ori[ce] persecuțiune e o sumă [de] putere vie cheltuită în zădar care, întrebuințată în munca pentru ridicarea rasei maghiare, ar fi roditoare, pe când astfel e stearpă și n-are alt rezultat decât a împiedeca și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o conviețuire cu maghiarii sub Coroana Sf. Ștefan, fie cu toate celelalte popoare în Imperiul habsburgic sub 371 {EminescuOpXIII 372} Coroana de Austria - idealul unității politice ne e cu desăvârșire indiferent. Un singur lucru putem pretinde de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o respectăm noi pe a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Datoria publică odată plătită, se va institui un Reichsrechnunghof care va ține pururea în cumpănă echilibrul bugetar. Patriarhii or înființa la Const[antinopol] o Academie de limbi orientale. Gaster românește. Se vor preda pentru turci științele necesare și pentru celelalte naționalități asemenea. Liceu septilingv. Limba română și greacă și cea bulgară obligatorii. Funcționarii obligați a ști toate limbile județului pe care îl administrează. La** mănăstire română, la Ierusalim strană română. ["V-O SPUN FRANC, D-LOR... "] 2263 V-o spun franc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în societatea românească, și dacă totuși există un fapt care aruncă o umbră pe întreaga situație culturală atunci este ace1a că această cultură, este una străină și nu ieșită din configurația caracterului național. Că poporul este adânc pătruns de principiul naționalității - este adevărat, dar este un avantaj atât pentru poporul însuși cât și pentru omenire. Omenirea trăiește în popoarele ei precum un întreg în părțile sale, iar de conștiința și 565 {EminescuOpXIII 566} bunăstarea acestora depinde dezvoltarea speciei umane. Haosul evului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei precum un întreg în părțile sale, iar de conștiința și 565 {EminescuOpXIII 566} bunăstarea acestora depinde dezvoltarea speciei umane. Haosul evului mediu s-a sfârșit abia atunci când unitatea impusă omenirii de religie și politică a fost sfărmată prin apariția naționalităților. În Răsărit însă evul-mediu nu prea s-a sfârșit și este firesc deci ca unele procese care în Occident au avut loc deja în secolul 16 să se desfășoare acolo abia acum. Disprețuirea distinsă a unor stări de lucruri pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cartier este uneori o piață, o zonă de distribuție a serviciilor. "Cartierul este mic și relativ simplu. Oamenii au comprehensiunea acestuia. Orașul și regiunea sunt mari și complexe. Cartierele pot fi separate de râuri, dealuri, autostrăzi, bulevarde, nivelul veniturilor, rasă, naționalitate și alte tipuri de bariere fizice și sociale" (Cunningham, Kotler, 1983: 5). Uneori cei din afară (și chiar cei dinăuntru) nu prea pot sesiza granițele. Ca piesă a metropolei, cartierul se schimbă constant, mai mult sau mai puțin, îmbunătățindu-se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bogați. În secolul al XIX-lea populația urbană a crescut, muncitorimea la fel, cei bogați s-au izolat în zone selecte. "Orașul industrial s-a dezvoltat cu segregarea populației în cartier în funcție de venit și ocupație, iar apoi în funcție de rasă și naționalitate. Aceasta a devenit cu deosebire evidentă în timpul și după Războiul Civil, o perioadă de rapidă expansiune industrială. Orașul a devenit ca o corporație marcată de ierarhie și de separarea claselor" (Cunningham, Kotler, 1983: 6). Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
30 în societatea sovietică în câteva modalități istorice noi. Deși există asemănări puternice cu procesul analog american de integrare etnică în fabrici și comunități în anii '20 și'30, aici nu a fost vorba de integrarea diverselor grupuri etnice ale naționalităților din USSR. Alături de cele trei straturi de nou veniți amintite mai sus, mai existau și muncitorii cu vechime. Obiectivul lui Straus era să vadă în care ocupații, regiuni geografice și ramuri ale industriei, modelele segregate ale unităților de lucru au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Tălmăcelului scade de la 1571 locuitori la 1504 locuitori. La 1900, structura etnică a populației era majoritar românească: 1453 de locuitori din cei 1571 erau de etnie română, nu existau germani și unguri în sat, iar 28 de locuitori aveau altă naționalitate decât română, maghiară sau germană (Nistor, Marinescu-Frăsinei, 1990, vol. II). În 1975, din totalul populației din Tălmăcel, 1254 erau români, iar categoria "altă naționalitate" (în afară de român, german sau maghiar) crescuse la 250. În 1957, numărul de gospodării cu familii extinse
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de etnie română, nu existau germani și unguri în sat, iar 28 de locuitori aveau altă naționalitate decât română, maghiară sau germană (Nistor, Marinescu-Frăsinei, 1990, vol. II). În 1975, din totalul populației din Tălmăcel, 1254 erau români, iar categoria "altă naționalitate" (în afară de român, german sau maghiar) crescuse la 250. În 1957, numărul de gospodării cu familii extinse (bunici, părinți, copii) era scăzut în Tălmăcel față de celelalte sate ale Mărginimii, doar 5,7%. Explicația oferită de T. Herseni consta în ocupația preponderent
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală și gradul de dezvoltare al localității. Astfel, tind să fie foarte mulțumiți și mulțumiți de viața lor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin aceleași două puncte de vedere: pe de o parte primordialismul ce susține că identitatea etnică este înnăscută, stabilă de-a lungul timpului și care accentuează criterii cum ar fi limba, naționalitatea, caracteristicile fizice, religia pe care le consideră prescrise indivizilor; pe de altă parte modernismul sau constructivismul, ce susține că etnicitatea nu este atât un dat obiectiv, cât o construcție cu baze culturale și sociale (Smith, 1999a, Cohen, 1999, Gellner, 1999
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relații cât mai apropiate cu oamenii din sat vs. fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. II. Identitate 1. Identitate individuală * identificarea cu statusul de țăran (dacă consideră că e țăran); * dacă e mândru că e țăran; * identificarea cu naționalitatea, cu județul, religia, comuna (satul); * caracterizarea țăranilor de azi; * caracterizarea nivelului de viață al țăranului astăzi; * mândria față de propria persoană; * identificarea cu ocupația pe care o are (mândrie față de ocupația sa); * nivelul de viață al țăranului (mai bun pe vremea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]