10,211 matches
-
omniscient (Tess D'Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de asemenea, patru categorii de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care vorbea de ASPECT), are o clasificare terțiară: (1) viziune dindărăt (similară focalizării zero sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
selecție vizibilă). ¶Stanzel identifică trei tipuri principale de SITUAȚII NARATIVE: SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ (caracterizată de un narator omniscient: Tess D'Urberville, Tom Jones); SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern: Ambasadorii); și SITUAȚIE NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (narațiune la persoana întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere internă sau din una exterioară?). Doležel ajunge la o taxonomie cu șase termeni bazată pe o distincție între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI (ich-form) și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA (er-form) și pe o altă distincție, între trei moduri narative: obiectiv (naratorul vede situațiile și evenimentele, mai degrabă de la periferie decît de la centru și nu le evaluează ori comentează), retoric
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere internă sau din una exterioară?). Doležel ajunge la o taxonomie cu șase termeni bazată pe o distincție între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI (ich-form) și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA (er-form) și pe o altă distincție, între trei moduri narative: obiectiv (naratorul vede situațiile și evenimentele, mai degrabă de la periferie decît de la centru și nu le evaluează ori comentează), retoric (naratorul vede situațiile și evenimentele de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point of view]. PUNCTUL DE VEDERE adoptat de un NARATOR OMNISCIENT; VIZIUNE dindărăt. Analog cu FOCALIZAREA ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Falsificatorii de bani constituie o punere în abis. se spune că o figură din scut este în abis, cînd ea constituie o miniatură a acelui scut. ¶Dällenbach 1977. punere în intrigă [complicating action]. În terminologia lui Labov, partea dintr-o NARAȚIUNE care o definește ca atare. Acțiunea care complică urmează ORIENTĂRII și duce la REZULTAT sau REZOLVARE. Este MIJLOCUL unei ACȚIUNI, SITUAREA ÎN INTRIGĂ, puntea între situația inițială și modificarea sa finală. Considerînd că o narațiune constituie o serie de răspunsuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Labov, partea dintr-o NARAȚIUNE care o definește ca atare. Acțiunea care complică urmează ORIENTĂRII și duce la REZULTAT sau REZOLVARE. Este MIJLOCUL unei ACȚIUNI, SITUAREA ÎN INTRIGĂ, puntea între situația inițială și modificarea sa finală. Considerînd că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, acțiunea complicantă este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat apoi?". Pratt 1977. punere sub tensiune. Vezi PUNERE ÎN INTRIGĂ. R răsturnare de situație [reversal]. Vezi PERIPEȚIE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tartină; mîncase înainte o pizza"), ar putea exista o regulă transformațională ca: AS: A apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple golul ce rezultă dintr-o ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că o NARAȚIUNE constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că o NARAȚIUNE constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional scenei (sau DRAMEI) și, în narațiunea clasică, constituie conexiunea între scene ca și planul secund din care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. ritm [rhythm]. Un model recurent în VITEZA narativă și, mai general, orice
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. ritm [rhythm]. Un model recurent în VITEZA narativă și, mai general, orice model de repetiție cu variațiuni. Ritmul cel mai obișnuit în narațiunea clasică rezultă din alternanța regulată a SCENEI și COMENTARIULUI. ¶Brown 1950; Genette 1980; T. Wright 1985. rol [role]. Un set tipic de FUNCȚII performabile de către o entitate, ca și de ATRIBUTELE atașabile unei entități. S-au propus mai multe tipologii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și PERSONAJ-ȘABLON, TIP. rol actanțial [actantial role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. Diferitele roluri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
conjuncție cu cel puțin un ROL ACTANȚIAL, definesc un ACTOR. Există roluri profesionale (doctorul, profesorul, fermierul, preotul etc.), unele familiale (tata, mama vitregă, fratele mai mare etc.), unele psihosociale (pedantul, snobul, paranoicul etc.) ș.a.m.d. ¶În modelul greimasian al narațiunii, rolul tematic constituie o categorie intermediară între ACTANT și actor: el contribuie la individualizarea celui dintîi și este, la rîndul său, individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
său, individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă, iar eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. Vezi și FUNCȚIE. scală [scale]. Cantitatea relativă de detalii folosite pentru a reprezenta
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. Vezi și FUNCȚIE. scală [scale]. Cantitatea relativă de detalii folosite pentru a reprezenta un set anumit de situații și evenimente; mărimea unei narațiuni (sau a unei părți din ea), în raport cu situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
altfel, ordinea în care oamenii le vizitează sau inspectează); un plan este o schemă direcționată spre un scop; iar un script este un plan stereotip. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980. schemă narativă [narrative schema]. Un CADRU general, în funcție de care se organizează NARAȚIUNEA. ¶Potrivit schemei narative canonice, după ce se deranjează o ordine anumită a lucrurilor, se stabilește un CONTRACT între REMITENT și SUBIECT pentru a crea o nouă ordine, sau a o reinstaura pe cea veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
casier, ș.a.m.d. ¶Deși scriptele sînt frecvent considerate a fi echivalente CADRELOR, PLANURILOR și SCHEMELOR, ele sînt mai corect descrise ca fiind stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze în ea însăși ca o narațiune; o serie de situații și evenimente, ultimul din ele constituind o repetiție parțială a primei/primului, o SECVENȚĂ DE SOSIRE. În "Ion era fericit, și Suzana era nefericită; apoi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
echivalente CADRELOR, PLANURILOR și SCHEMELOR, ele sînt mai corect descrise ca fiind stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze în ea însăși ca o narațiune; o serie de situații și evenimente, ultimul din ele constituind o repetiție parțială a primei/primului, o SECVENȚĂ DE SOSIRE. În "Ion era fericit, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un concept (sau SEMNIFICAT), aceștia neexistînd în afara relației lor reciproce. Semnul cîine, de exemplu, leagă o serie de mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care reprezintă o altă entitate. ¶Saussure 1966 [1998]. semn metanarativ [metanarrative sign]. Într-o narațiune, un semn care se referă explicit la (unul din) CODURILE (sau unul din subcodurile) în funcție de care semnifică narațiunea; un semn sprijinindu-se pe un alt semn considerat ca un element în codul care încadrează narațiunea unde apar amîndouă. Semnul metanarativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care reprezintă o altă entitate. ¶Saussure 1966 [1998]. semn metanarativ [metanarrative sign]. Într-o narațiune, un semn care se referă explicit la (unul din) CODURILE (sau unul din subcodurile) în funcție de care semnifică narațiunea; un semn sprijinindu-se pe un alt semn considerat ca un element în codul care încadrează narațiunea unde apar amîndouă. Semnul metanarativ comentează explicit o unitate narativă x și oferă un răspuns la întrebări ca: "Ce înseamnă x în (sub
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
metanarativ [metanarrative sign]. Într-o narațiune, un semn care se referă explicit la (unul din) CODURILE (sau unul din subcodurile) în funcție de care semnifică narațiunea; un semn sprijinindu-se pe un alt semn considerat ca un element în codul care încadrează narațiunea unde apar amîndouă. Semnul metanarativ comentează explicit o unitate narativă x și oferă un răspuns la întrebări ca: "Ce înseamnă x în (sub)codul în funcție de care se desfășoară narațiunea?", "Ce este x în (sub)codul folosit?", sau "Cum funcționează x
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un alt semn considerat ca un element în codul care încadrează narațiunea unde apar amîndouă. Semnul metanarativ comentează explicit o unitate narativă x și oferă un răspuns la întrebări ca: "Ce înseamnă x în (sub)codul în funcție de care se desfășoară narațiunea?", "Ce este x în (sub)codul folosit?", sau "Cum funcționează x în (sub)codul potrivit căruia se poate înțelege narațiunea?". În "Ion l-a lovit pe Ilie, iar Ilie l-a lovit și el. Această luptă a durat doar cîteva
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]