3,927 matches
-
alt loc de muncă, dar și depășirea barierelor psihologice datorate acestui statut. Mai ales șomerii de lungă durată au o percepție mai stereotipă și mai restrictivă în ceea ce privește oportunitățile pieței muncii și funcționarea ei. Ei manifestă o imagine de sine scăzută, neîncredere în viitor, pierd sentimentul propriei valori și au dificultăți de decizie și participare normală la viața colectivității. Totuși, mare parte a fondurilor guvernamentale destinate educației adulților sunt alocate, de cele mai multe ori, către susținerea șomerilor, pentru asistarea pregătirii lor în vederea reintegrării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivelului de anxietate al adultului, care se găsește „prins” într-un mediu nou pentru el, cu oameni necunoscuți, metode cu care nu s-a mai întâlnit sau conținuturi mai mult sau mai puțin dificile. Anxietatea lui poate fi generată de neîncrederea în capacitatea de a face față cerințelor impuse din exterior, de teama de „a nu se face de râs” în fața grupului, de faptul că ceilalți colegi sunt mai buni sau mai educați decât el. Modul în care decurg lucrurile în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Înainte și peste tot fără a ține mult În vedere teritoriul, și apoi națiunile constituite În chipul acesta se vor uni ca membre ale unui mare Întreg, prin legături eterne cu centrul Monarhiei Întregi. În chipul acesta se va nimici neîncrederea, pizma și ura Între națiuni, se va Înlătura orice ocaziune de frecări și orice sămânță de discordie, va dispare toată frica de predominare a unei națiuni peste cealaltă, cu un cuvânt, În chipul acesta, deosebitele națiuni ale Ungariei și Ardealului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politică se bazează, Într-o măsură importantă, pe clișeele referitoare la „caracterul asupritor” al maghiarilor, care pot fi consolidate, oricând, cu exemple selectate din realitatea cotidiană sau dintr-o istorie construită pe aceeași idee. Imaginea este caracterizată așadar de o neîncredere fundamentală, care diminuează În mod dramatic șansele de dialog și de compromis politic. După cum concluzionează Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În finalul primului volum al sintezei sale istoriografice, dedicat istoriei vechi și medievale a românilor, Istoria românilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a românilor, este mai puțin unilaterală, chiar dacă această autopercepție culturală, prezentă la multe popoare, este considerată la noi un fel de dogmă indiscutabilă. Calitatea principală a relatării lui Ürmösy rezidă Însă, bineînțeles, În dimensiunea sa imagologică. Dacă putem privi cu neîncredere valoarea sa ca sursă de informații pentru realitățile din Muntenia, În schimb ea ne poate ajuta mult la descifrarea imaginii pe care și-o formează Ürmösy, precum și maghiarii În ansamblu, asupra acestor realități și asupra românilor În general. Trăsăturile acestei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rezervă apreciabilă față de străin, perceput mereu ca o amenințare potențială (chiar În absența unei experiențe negative concrete), care sporește cu cât acesta este mai Îndepărtat, mai diferit și mai puțin cunoscut. Lipsa de informație cu privire la o colectivitate străină generează spontan neîncredere, prin teama de necunoscutul pe care Îl reprezintă. Pentru imaginea frâncului atât de puțin Întâlnit - și care nu a făcut nici un rău conștientizat ca atare de către colectivitate - este suficientă plasarea sa Într-un spațiu de profundă alteritate și perceperea sa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de conflictele dintre turci și apuseni. Atitudinea de rezervă, atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer de superioritate, de Înțelepciune provenită din experiența specifică unui orizont propriu, la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o percepție care atribuie semnificații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atmosferă ritualică, a trebuit să atinga peste două mii de bolnavi de scrofuloză, zicându-le„Regele te atinge, Domnul te vindecă“. Importanța momentului încoronării, ceremonialul fastuos, mulțimile care îl ovaționau, și au pus profund amprenta asupra tânărului adolescent. Deși privit cu neîncredere de către politicienii momentului, la scurt timp după încoronare, a dat dovadă pentru întaia oară de curaj și atitudine ofensivă față de guvernul parizian. Evenimentul a fost relatat în lucrările apocrife ale vremii, apărând menționat în Mémoires contenant l'histoire de la régence
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Iulian Apostatul (360-363) orașul a fost redenumit Paris. “ (trad. n.) Versiunea apocrifă însă este alta. Încă din secolul al XV-lea, se vehicula ideea unei legături între numele PARIS și zeița egipteana ISIS. Deși această asociere aruncă un văl de neîncredere, se cuvine a aduce câteva lămuriri suplimentare. în lucrarea sa intitulată Isis in the ancient world, R.E. Witt afirmă că Isis a fost o zeiță a Egiptului antic, iar cultul său s-a propagat până în spațiul lumii grecoromane. Era venerată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
motiv, citea cu nesaț toate fragmentele considerate de către miniștrii săi ca fiind importante. În cazul în care era un subiect de maximă importanță, citea întreaga scrisoare. Cei care se ocupau de deschiderea corespondenței dețineau puterea absolută. Un singur cuvânt de neîncredere privind modul cum Ludovic își administra guvernul sau treburile țării, o ironie, o frază scoasă din context putea însemna sfârșitul carierei politice sau al vieții sociale a oricui nu ar fi fost pe plac acestor spioni. Acuzați pe drept sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora. Mai mult, autoarea ne atenționează că banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Lucrarea ne invită să regândim construirea motivației la angajați în cadrul unei organizații, prin îndreptarea atenției spre alte modalități de recompensare a angajaților, care să nu includă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura, 1999). Gresham și Fontenot (1989 apud Furnham și Okamura, 1999) au investigat diferențele de gen în utilizarea banilor
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de gen în utilizarea banilor, folosind MAS. Ei nu au confirmat structura factorilor, găsind unii diferiți, dar similari: Putere Prestigiu (folosirea banilor pentru a influența și impresiona), Timp Economie (comportamente legate de bani ce implică planificare și pregătirea pentru viitor), Neîncredere Anxietate (nervozitate cu privirea la cheltuirea sau nu a banilor) și Calitate (procurarea de produse de calitate, ca și comportament predominant). Diferențe clare de gen sau găsit la toți factori mai puțin la cel de Timp - Economie. Deși erau multe
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dintre mexicani și anglo-americani, utilizând de asemenea MAS. Ei au formulat și au testat patru ipoteze interculturale: în comparație cu anglo-americani, mexicanii americani vor avea un scor mai mic la Putere - Prestigiu și Timp - Economie, dar vor înregistra un scor ridicat la Neîncredere, Anxietate și Calitate. Numai două ipoteze au fost confirmate ca fiind statistic semnificative, una în sens contrar ipotezei formulate. Mexicanii Americani au avut un scor mai redus la Timp - Economie și Calitate, autorii sugerând ca maniera în care este abordat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de sine, libertate, putere și securitate. El a prezentat cinci tipuri distincte de raportare a individului la bani: 1. Avarii au tendința de a nega faptul că sunt meschini, au o frică teribilă de a pierde fonduri și înclină spre neîncredere, dar totodată au probleme în a se bucura de beneficiile aduse de bani; 2. Risipitorul are tendința de a fi compulsiv și necontrolat în cheltuirea banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați și activează atât în
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
o formă mai solidă a scalelor prin combinarea lor, este binevenită. După aplicarea ambelor scale și analizarea datelor s-a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putereprestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
termene limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) au propus redenumirea variabilei neîncredere în sensibilitate față de preț, deoarece au considerat că noua titulatură descrie mai bine ideea de bază. Persoanele care au un scor mare la această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fi, profesor, doctor, dar și din calitatea activității pe care o prestează, care nu poate fi transpusă în bani și care în mod cert nu este recompensată la adevărata valoare. Un alt factor influențat de perspectiva hedonistă asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]