3,243 matches
-
Faulques o văzuse pe Olvido Încuviințând pe Îndelete, luându-și cu mâna fulgii din păr și de pe față și fotografiind-o din spate pe femeia Îndoliată care stătea În genunchi, o siluetă neagră lângă grămada de glod negru stropit cu nea. Apoi Olvido lăsase să-i cadă camera pe piept, se uitase la Faulques și murmurase: „Câtă vreme există moarte, există și speranță”. Spunând acestea, surâdea absent, aproape cu cruzime. Cum nicicând n-o mai văzuse zâmbind. - Poate că ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
uit de tine, de Veneția, de tot ce am fost și de tot ce mă așteaptă. Acum Faulques Își amintea de vorbele ei și de ea În acele zile, mergând pe străzile Înguste, lunecoase pe sub zăpadă, cu gondole acoperite de nea și lapoviță, de clipocitul apei verzi-cenușii, și de frigul intens, de turiștii japonezi ghemuiți prin cafenele, de holul hotelului cu scări centenare, acoperite de sărbătoare cu brocarturi, de candelabrele mari din salonul Împodobit cu un pom de Crăciun uriaș și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
artificii colora bubuind cerul spre Giudecca, apoi se Întorseseră În tihnă la hotel, ținându-se de mână pe străzile pustii. De atunci, Veneția fusese mereu pentru Faulques suma imaginilor din noaptea aceea unică: lumini difuze prin ceață, fulgi palizi de nea căzând peste canale, limbi de apă care treceau peste treptele de piatră albă, Întinzându-se În unde suave peste pavele, gondola pe care o văzuseră trecând pe sub pod cu doi pasageri nemișcați acoperiți de zăpadă și gondolierul care cânta În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de unde; UPU; vecin; vecini; voință; voluntar; voluntariat; vreau; 903 (1); 764/312/95/217/1 alb: negru (171); pur (86); puritate (80); zăpadă (67); curat (61); culoare (34); imaculat (18); lapte (16); lumină (11); mireasă (11); rochie (11); frumos (6); nea (6); albastru (5); înger (5); cal (4); foaie (4); liniște (4); nori (4); pace (4); păr (4); perete (4); sinceritate (4); aur (3); cer (3); credință (3); curățenie (3); hîrtie (3); inocență (3); luminos (3); ca neaua (3); nor (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
11); frumos (6); nea (6); albastru (5); înger (5); cal (4); foaie (4); liniște (4); nori (4); pace (4); păr (4); perete (4); sinceritate (4); aur (3); cer (3); credință (3); curățenie (3); hîrtie (3); inocență (3); luminos (3); ca neaua (3); nor (3); porumbel (3); simplu (3); var (3); bucurie (2); bun (2); bunătate (2); cerul (2); coală (2); floare (2); frumusețe (2); ghiocel (2); gol (2); gri (2); haină (2); iarnă (2); incolor (2); nonculoare (2); palid (2); pix
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de; nevăzut; nevinovat; nimic; ninsoare; pal; panou; papa; pare; pat; părul; piele; plapumă; plăcere; plictiseală; porumbei; prieten; proaspăt; prost; respect; senin; sfințenie; sfînt; spital; spumă de la bere; steag; strălucire; tavan; teniși; tipic; trandafir; tristețe; uneori; vacă; vag; ca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trist (2); tristețe (2); zgribulit (2); acasă; aer; aiurea; se apropie; aspru; Austria; bîr; boli; boschetar; bun; cancer; cojoc; congelat; crivăț; cumplit; curat; depresie; dezgust; dîrdîială; dîrdîie; distanță; dor; fior; foame; focul; nu foarte; frică; friguros; frisoane; frumusețe; fulgi de nea; geacă; ghete; grade; greu; groaznic; haine calde; haios; iarbă; inconfort; incomod; indiferență; iubire; îmbrăcăminte; îmbrățișare; înghețuri; întrebare; liniște; mare; mereu; Miercurea-Ciuc; moale; mortal; munte; nașpa; nea; necesitate; negru; neplăcere; neplăcut; nesfîrșit; nesiguranță; ninge; ninsoare; noiembrie; nu; păr; plăcere; ploaie; plouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29); vară (29); rece (19); geroasă (18); grea (18); Crăciun (9); friguroasă (9); sanie (9); fulgi (8); vara (6); frumos (4); fulg (4); nea (4); schi (4); bucurie (3); caldă (3); ninsoare (3); omăt (3); răceală (3); sărbători (3); tristețe (3); albă (2); cald (2); frumusețe (2); lungă (2); munte (2); natură (2); săniuș (2); toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inteligență; internațional; interpretativ; încurcată; înghețată; latină; limbă străină; linge; lume; mama; mamei; mană; masă; mască; material; limba maternă; matură; mădular; măsea; măsline; membre; mijloc; minciună; mîndrie; moale; moartă; mod de comunicare; moldovenească; mușcată; mușcătură de șarpe; nas; natală; națională; națiune; nea; neagră; neam; neînțeles; noastră; nouă; oficială; organ al gurii; organ genital; organ gustativ; papilă; papile gustative; păr; piele; piere; plăcere; ploi; pom; populară; de porc; poveste; prietenie; prima; pură; rea; românească; rotund; rusa; găgăuză; schimbă; scuipat; senzație gustativă; senzual; sfințenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic; primitor; puf, pisică; ca puful; pup; putred; puțin; rău; relaxare; rupt; scîrbos; senzație; simplu; simț; slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace; tot; universitate; uscat; ușurință; valoros; versatil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dificultate; dispoziție; drag; dulce; Dumnezeu; durată; efemeritate; elefant; etern; faină; fără; favorabilă; fericire; frumusețe; fuge; furtunoasă; generații; ger; grade Celsius; grețoasă; greu; hobby; imensitate; interes; iubire; cum te îmbraci; încîntat; îndepărtată; îngrijorare; înnourată; întunecată; întunecoasă; mare; meteorologie; mohorîtă; multă; natură; nea; necunoscut; negativă; nervi; nestatornic; nestatornică; ocupație; odihnă; ore; parcare; pas; perioadă; pierdută; planuri; plimbare; ploi; posomorîre; primăvara; prognoză; prognoză meteo; rapid; de război; război; sănătate; scurtă; senin; senzație; senzații; sîngeroasă; cu soare; somn; sorți; speranță; starea naturii; stări diferite; străin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndulcire; înfuleca; kilograme; lapte; mami; mult; nu; piper; pîine; plastic; plăcut; praf; ras; rău; rece; rom; satisfacție; save; seceră; sfeclă; sirop; tort; tortă; tos; tu; țucor; vanilat; varză; vată; viață; zaharuri (1); 803/ 94/33/61/0 zăpadă: alb (180); nea (94); iarnă (74); albă (69); frig (56); rece (39); omăt (24); puritate (16); iarna (14); Crăciun (10); bucurie (9); fulgi (8); ninsoare (8); fericire (7); fulg (7); apă (6); frumos (6); sanie (6); copilărie (5); distracție (5); moale (5); bulgări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cocă; cocaină; coco; cristalină; cros, Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum; gheață, frig; gheață; gingășie; haină; iarna; imaculat; îngheț; joacă; lemne; leu; lină; lopată; magnifică; mașină; minune; miracol; Moș Crăciun; multă; natură; nea, ninsoare; neagră; negru; nevoie; ninge; nins; orbire; pasăre; peisaj; nu-mi place; plăcere; praf; precipitații; primăvară; proaspătă; pufoasă; pufos; puhavă; răceală; răcoare; roșie; roșu; safir; schiuri; sclipire; severitate; snow; sport; stare de bine; stele; strălucitor; telefon; trist; tristețe; troiene; ud
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de producție și de distribuție; riscuri asociate cu volumul stocurilor; riscuri aferente retururilor; riscul legat de redundanța datelor, în cazul utili zării sistemelor informatice independente; viabilitatea participanților din cadrul lanțului d e aprovizionare-desfacere; factori financiari precum rata de schimb și presiu nea pieței; factori de mediu precum catastrofele naturale, vre mea; evenimentele geopolitice nefaste, atacurile terori ste, instabilitatea politică; alți factori precum fluctuația cererii clienților, acțiunile revendicative sindicale etc. Menționăm că identificarea factorilor de risc nu este suficientă pentru eliminarea sau minimizarea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
ce se întâmplă la mall, dar identificarea brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
important să afli dacă acea persoană chiar deține marfa ori doar o administrează cu împuternicire de la acționarii tarabei, ca să știi dacă și cât are mandat să negocieze. În lipsa acestor informații riști să ratezi achiziția*. Am negociat eu odată cartofi de la nea Zoli, dar vânzătorul m-a dus cinci tarabe mai încolo și mi-a dat marfă piratată: cartofi de Giurgiu, nu de Covasna, mici, stricați și plini de pete negre. Când am înțeles asta, l-am cunoscut și pe numărul trei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
noi...! Matei: Bună! Octav: Bună pe dracu'! Matei: Și la urma urmei, cine ar fi putut fi acești oameni noi? Octav: Asta e o întrebare de nivelul mamei... și al lui tata. Marieta: Lasă..., tu răspunde la întrebare! Octav: Dragă Nea Matei, vezi? Chiar întrebarea matale "care oameni noi... și ce ar fi putut ei să facă" miroase a inerție, a frică de schimbare... Matei: Măi omule, dar ăștia, vechii, au, totuși, o experiență... Octav: Păi ăsta e și primul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pauză în care îi privește, îi dă un ocol lui Matei...) Măi Nea Matei, știi la ce mă gîndesc eu? Auzi, eu mă gîndesc că ești un porc. Matei: Mă Octave, ia vezi cum vorbești! Octav: Ești o mare javră, Nea Matei... Mi-ai spus că ce se-ntîmplă după revoluție e normal să fie așa..., că e bine așa... că nu se poate face nimic ca să fie altfel..., că trebuie să renunț... să mă dau cu lumea... Matei: Și bine-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu se poate face nimic ca să fie altfel..., că trebuie să renunț... să mă dau cu lumea... Matei: Și bine-ai făcut! Octav: N-am făcut bine, Nea Matei... că m-am dat cu matale... și matale ești un căcat, Nea Matei... (Costache și Marieta, speriați, scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lucrurile aruncate, speriat și neputincios, strigă: "O să dai de dracu'! O să le plătești!") Lasă c-ai să primești despăgubiri... Caz de calamitate... Eu sînt calamitatea matale, Nea Matei... (Matei strigă: "Chem poliția! Mă duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în aceste bănci, cu experiență de viață și poate înțelepciune. Chiar dacă speranțele ni s-au împlinit sau nu, chiar dacă unora dintre noi ne-au apărut fire argintii la tâmple, chiar dacă noi fetele nu mai suntem zvelte ca niște căprioare, inima nea rămas tânără și ne bucurăm nespus de această revedere. Să ne reamintim cu plăcere de clipele când profesorii noștri s-au aplecat cu neasemuită dragoste și îngăduință asupra noastră să ne învețe să iubim și să prețuim frumosul și adevărul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
noastră/ La umbră vara pe vecini să-i strâng/ să bat cu ramul zorii în fereastră." În poezia de dragoste simțim prezent folclorul: "Cum să crească, dragă fată,/ iarbă verde din zăpadă?/ Doar cei tineri pot vedea/ Primăvara și sub nea". Sau: "Cine-a spus că o blestem/ dragostea face-s-ar ghem.". Ca și Horia Zilieru, poetul aduce motive de doină, ia țărănească, ceramica, astfel că la Tiberiu Utan satul și întoarcerea acasă rămân o aspirație permanentă. "Am trecut pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]