3,358 matches
-
Din acel loc, amiralul plecă spre sud sud-vest în că-utarea insulei Cuba și se îndreptă spre par-tea acesteia care apărea mai aproape. Intră deci într-un prea frumos fluviu care nu prezenta nici o primejdie, nici din cauza micii adâncimi, nici alte neajunsuri... Amiralul arată că n-a văzut niciodată un loc mai frumos. Malurile fluviului erau toate înflorite din pricina arborilor frumoși, în-verziți, de alte soiuri decât ai noștri, plini de flori și fructe de multe feluri, prin care păsări și păsărele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mamei, când s-au stabilit acolo Ionel cu Eliza, deși cunoșteam simțimintele ei ostile pentru acest locaș, mai licărea speranța că faptul chiar de a deveni stăpână o va împăca cu locul, unde în timp de 13 ani făcuse atâtea neajunsuri mamei, care nu știa prin ce concesiuni și înlesniri să o împace. Iluzia fu scurtă. Ionel, voind să o atragă și s-o lege de locul ce-i era așa de scump, nu știa cum să realizeze mai repede toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa zis motiv de nemulțumire viz-a-viz de activitatea mea în cadrul fundației. A urmat tabăra din vara anului 2002. Clipa de creație Aici alte surprize. Deoarece mai erau probleme de rezolvat privind finanțarea taberei, am plecat din tabără să rezolv aceste neajunsuri. Am revenit în tabără, dar surpriză, pe drum m-am întâlnit cu Mișu, care cobora din tabără motivând că are de rezolvat niște probleme personale, dar v-a reveni peste două zile cu dl. Viorel Rău, consultant artistic la Centrul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
exegeta își pune întrebarea dacă nu cumva stabilirea lui Eminescu în apropierea castelului "nu trebuie considerată chiar un privilegiu". Se poate deduce astfel că nu avea, ca secretar al agentului consular al României la Berlin, un salariu prea mic, dar neajunsurile bănești se datorau, desigur, și situației dramatice în care îl aflase pe Șerban, bolnav, trăindu-și ultimele momente ale vieții, astfel încât "eșecul doctoratului nu poate fi complet înțeles fără tragedia lui Șerban" ("[...] nimeni nu a spus clar că îngrijirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de reconstituiri și restituiri (Editura Biblioteca, Târgoviște, 2013). Cele mai multe intervenții sunt, la drept vorbind, niște dări de seamă asupra numărului traducerilor efectuate în diverse limbi, începând încă din timpul vieții poetului, statistici, chiar și grafice, menite a populariza eforturile sau neajunsurile în domeniu, elocvente pentru momentul prezentării lor, dar rămase la acel nivel de cunoaștere, în ciuda faptului că în momentul de față situația receptării critice lucru foarte important se prezintă în cu totul alte dimensiuni. Stările de fapt la care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
e specific "la copiii negativiști candidați la schizofrenie". Dr. C. Vlad îl socotește astfel ca bolnav pentru faptul că inspectorul școlar, care își luase în serios obligațiile, face rapoarte la un mare număr de școli, pe care le inspectează, arătând neajunsurile materiale și metodice, pedagogice cu care se confrunta învățământul din cele două județe ce-i reveneau în oservație. Domnia sa n-a citit rapoartele pentru a vedea cu câtă responsabilitate analizează Eminescu detaliile muncii în învățământ și nici propunerile raționale pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
NU VĂ E RUȘINE ? (FCM BACĂU - FARUL CONSTANȚA 2-4) Echipa pregătită de Gheorghe Poenaru a reușit performanța să mai piardă de o manieră penibilă un nou joc disputat pe teren propriu, de data asta în fața Farului Constanța. Nici măcar scuza cu neajunsurile financiare nu mai stă în picioare, fiindcă băcăuanii au avut în față o echipă care se confruntă cu exact aceleași probleme. Numai că indolenții noștri ar trebui să învețe de la alde Fata, Mansur și Mendy ce înseamnă să-Ți respecți
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
adânc în moravuri, astăzi avem în capul României moderne un rege, model de înțălepciune și virtute, o armată puternică care și-a făcut probele pe câmpul de bătaie, o magistratură instruită și cinstită, o administrațiune regulată, care, dacă prezintă încă neajunsuri, se vor îndrepta negreșit, căci mult a fost și puțin a mai rămas de făcut; astăzi putem constata cu mândrie că nivelul moral și intelectual al țărei este incomparabil mai râdicat; astăzi, simțimântul de patrie, odinioară stâns prin veacuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
albi. El își va găsi mângăierea în suvenirele tinerețelor lui, în conștiința datoriei împlinite, în dragostea copiilor ce-i vor perpetua ființa și cu deosebire în impresiunele ce nasc din contemplarea marelor spectacole ale naturei, care ne fac să uităm neajunsurile unei vieți trecătoare față cu misterioasa vecinicie. Acolo este marele izvor de mângăiere, numai trebuie să știe omul ceti în cartea naturei și să-i înțeleagă cuvântul. Așadar, iubite cetitor, iată cu cine ai onoarea de a face cunoscință: Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi găseam liniștea cătră care năzuie sufletul meu. În lumea ce-mi cream, singur îmi era îndemână, mă simțeam fericit; eram, departe de atmosfera dușmănoasă din lumea aievea; trăiam zile ticnite cu ochii pe hârtie, cu gândul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
purta grija. Eram, zic, în perioada critică, când frica de neizbândă și lipsa de experiență îmi tăia orice putere de întreprindere, deși aveam ambiția să trec drept foarte întreprinzător și curajos. Dealtfel, această perioadă naivă a primei tinereți, cu toate neajunsurile ei, are un farmec nespus de poezie. Atunci, în adevăr, trăiam și simțeam că trăiesc. Aspiram viața prin toți porii. Inima îmi era deschisă la orice emoțiuni. Aveam bucurii care acum nu le mai simt. Un lucru de nimic, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unei sinteze a scrierilor deja existente. Această carte a fost concepută ca o astfel de sinteză, deși caracterul prometeic al acestei ambiții a devenit în scurt timp neîndoielnic. Totuși, din fericire, în pofida faptului că suferă de tot soiul de evidente neajunsuri (nu în ultimul rând de o inevitabilă dependență pe surse secundare, dintre care nu toate permit o examinare amănunțită), calitatea de autor individual aduce și posibile beneficii, deși este de datoria cititorilor să judece dacă această generalizare se aplică în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
decît superficiale. Nu erau copiate doar stilurile vestimentare apusene, ci și ideologiile politice ale epocii susținute de grupurile mai radicale. Acestea erau adoptate de noua generație educată în afara granițelor Principatelor. Nu exista nici un institut de învățămînt superior în Principate. Acest neajuns îi afecta în special pe numeroșii tineri bogați, fii de boieri, care își puteau permite să călătorească și nu erau presați de nevoia de a avea o ocupație, ei puteau trăi din veniturile realizate din vînzarea produselor de pe moșiile familiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile și speranțele, a fost mama, deoarece tata a plecat mult prea devreme „în lumea fără de dor”, la nici patruzeci și cinci de ani, mama rămânând văduvă la patruzeci și trei de ani, cu doi copii mari, eu studentă și fratele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
numește G. Panu În Figuri parlamentare, ne Întreba, scoțându-ne la tablă, mai Întâi de ocupația părinților noștri, după care Își potrivea apoi atitudinea și notele. Iar directorul liceului, Sabba (cu doi b) ștefănescu, părea un sfinx taciturn și de neajuns până la nasul lui, cu aerele lui distante de viitor profesor universitar care se simțea prost În scaunul de director al unuia dintre cele dintâi licee din țară. În vremea asta, vă puteți Închipui cum priveam cu toții uimiți de ceea ce vedeam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
LAGOS Pe Drumul celor Șapte Lacuri Ne-am hotărît să mergem la Bariloche pe Drumul celor Șapte Lacuri, numit astfel după numărul de lacuri pe lîngă care trece. Primii cîțiva kilometri i-am parcurs În ritmul liniștit al Poderosei, fără neajunsuri pe partea de mecanică, pînă cînd, la căderea nopții, am apelat la vechiul truc cu farul stricat ca să putem dormi În baraca unui muncitor de la drumuri, un șiretlic foarte util, fiindcă frigul era deosebit de aspru În noaptea aceea. Era atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
renume. De la Mihai Pitei, Orest Renei, Ernst Rudolf Neubauer, Gabriel von Mohr, Leonida Bodnărescul, la Emanoil Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea civilizațiilor care au intrat în contact pe teritoriul Bucovinei. După 1918, liceul rădăuțean s-a transformat treptat, din liceu german, în liceu românesc și Secția română a liceului a devenit secție principală, iar cea germană s-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
că în secolul al XX-lea mai există asemenea monstruozități... Cu iluziile spulberate și speranțe nebuloase privind șansele oferirii unui suport moale și călduț rotofeiului șezut al domniei sale, dezamăgită și descurajată, doamna Condor a acceptat varianta A, implicit cohorta de neajunsuri generate de o suprafață dură asupra căreia se exercita o presiune direct proporțională cu greutatea trupului ei generos, bine rotunjit. Și iarăși ne-a expediat repezit și insistent din coada ochiului stâng un mesaj cu tehnica unui alfabet Morse dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nesăbuite pe care le-am rostit. Dumnezeu mi-e martor că n-am spus-o cu răutate; dar n-am știut adevărul despre voi și nici n-am cunoscut dârzenia și mândria de care dați zilnic dovadă în lupta cu neajunsurile vieții... Dumnezeu să vă ajute și să vă ocrotească. Și a plecat bătrâna doamnă. Iar pe masă, lângă farfuria cazonă de aluminiu cu boabe arse de porumb de proveniență plebeiană, nobilul pachet de griș sigilat a rămas rușinat, singur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
destin avea de împlinit. Eram cu toții în fața unei mari și lungi bătălii, cât o viață de om. Fiorii dinaintea acestei trânte cu viața, au dat farmecul acelor ani. Altfel, au fost ani grei, încarcați cu îngrijorări de tot felul și neajunsuri materiale, pentru noi și pentru părinții noștri. Mulți dintre cei care proveneam de la țară, veneam la școală în costume naționale specifice elevilor și studenților din Bucovina. Cei de prin satele apropiate făceau naveta acasă, pește câmpuri, cu încălțăminte șubredă sau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
circulau „alea“. „Puritanismul e ghiuleaua legată de piciorul omenescului“ R.P. Cum suportați apăsarea convențiilor, doamnă Ralian? Și care dintre ele erau cele mai neplăcute? Ce părere aveți despre etichetă, e doar un moft? Care sunt avan tajele și care sunt neajunsurile etichetei? Cum priviți astăzi puritanismul? Ca pe un vaccin, sau ca pe o formă de blocaj, de obtuzitate? A.R. Complicată întrebare. Lăsați-mă să mă gândesc. Așa. Apăsarea convențiilor. Eu mă flatez și cla mez sus și tare că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe vârful aripilor. Sunt oare o creatură mai slabă decât o pasăre călătoare înfricoșată să zboare singură și să descopere ce se întinde dincolo de apele perfide, despre care cei vechi vorbesc ca de ceva tabu? Pasărea, de aceea, era de neajuns. Era «Dislocatul». Când am încercat să mă apropii de ea, a zburat în altă parte. Cu bătaia aripilor a rupt monotonia albului de la orizont și a fugit spre scânteierea unei lumini în depărtare. Pasărea aceea sunt eu... A zburat spre
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
atmosferă generală generată de înțelepciunea și de simțul măsurii care sunt caracteristicile activității partidului nostru - la îmbogățirea poeziei de azi, la punerea într-o lumină și mai vie a însușirilor cu care se mândrește pe drept cuvânt și la înlăturarea neajunsurilor care-i pot întârzia fireasca evoluție ascendentă.“ (România literară, 15 iulie 1971) MUNTEANU Aurel Dragoș „Revoluția se bazează pe înțelegerea istoriei, a marilor idei și a legilor sociale. În acest fel, revoluția creează premisele continuității culturale, ea se face în numele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artistul plastic, savantul. Afost mereu prezent și a ascultat omul oarecare, anonimul care i s a adresat cu inima deschisă, știind că ceea ce îi va spune - de la cuvântul de mulțumire la dorința ca unele lucruri să meargă așa cum ar trebui, neajunsurile să fie înlăturate - va avea ecou și se va concretiza în măsuri ce vor face ca acest dialog să aibă eficiența dorită.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) „Omagiul pe care îl aducem președintelui țării este pentru noi omagiul pe care țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în întreaga sa activitate critica și autocritica - forța motrice a dezvoltării societății noastre - să manifeste spirit revoluționar, receptivitate față de tot ceea ce este nou și înaintat, să ia poziție și să combată cu hotărâre lipsurile și greșelile, tendințele de acoperire a neajunsurilor și să contribuie la lichidarea lor, să lupte împotriva mulțumirii de sine, a rutinei și conservatorismului, împotriva oricăror manifestări de înăbușire a criticii; ...j) să fie sincer și cinstit față de partid, să nu tolereze denaturarea adevărului, să semnaleze neajunsurile în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]