3,942 matches
-
datoriei și onoarei; trebuie să-l urmăm. Avem un tratat, trebuie să-l respectăm". Dacă nu mergem cu Austria, Germania sau va Înlesni victoria rusului, și vom pierde astfel România, sau, ceea ce e convingerea mea, Germania va birui, și prin neutralitatea noastră vom pierde toate foloasele acestei victorii, pe care le vor culege În dauna noastră ungurii și bulgarii. Mi se vorbește de opinia publică. Nu mă preocupă! Datoria omului de stat e să conducă el opinia publică, nu să se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu s-a luat după rătăcirile ei”. Criticat de unii, apostrofat de alții, nu a renunțat la principiile și convingerile lui, detașându-se de ceilalți, rămânând consecvent ideilor sale. Hotărârea Consiliului de Coroană - luată În urma a trei ore de discuții neutralitatea a dezamăgit pe Rege, care s-a văzut contestat În problemele de politică externă, fiind pus În imposibilitatea de a răspunde unui angajament „de onoare” luat față de Germania și Austro-Ungaria. Dezamăgirea lui era cu atât mai mare cu cât dintre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
necesare” subliniindu-se faptul că „trebuie să influențăm opinia publică, a cărei atitudine actuală face imposibilă o acțiune imediată”. Mesajul trebuia să convingă Germania și Austro- Ungaria că doar situația de moment Împiedica punerea În aplicare a tratatului. În perioada neutralității, tabăra progermană a căutat să obțină simpatia poporului prin publicarea unor articole În presa vremii - „Minerva”, „Seara”, „Stindardul”, „Ziua”, (unele spijinite de serviciul de propagandă german), În „Universul”, pentru o scurtă perioadă de timp, În ziarul „Moldova”, condus de Virgil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o acțiune În forță, el nu era adeptul unei Românii dependente de capitalul german sau al Încorporării României În Imperiul Habsburgic. Stere, rectorul Universității din Iași și directorul revistei „Viața Românească”, s-a apropiat de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
adevărat, nu foarte numeros. Un punct esențial al imaginarului pirateriei occidentale e drapelul cu simboluri funebre, rămas ca semn exponențial al ilegalității pe mare. Drapelul este și astăzi primul semn de identificare a naționalității unui vas și el poate decide neutralitatea sau beligeranța unei anume ambarcațiuni, într-o eventuală confruntare armată. Disputată de specialiști, originea drapelului cu craniu, cu schelet sau cu alte simboluri esoterice provocatoare spune povestea felului în care afișarea lui ducea la ideea morții, la impresionarea adversarului și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și de-a fi încadrat, cum s-a și întâmplat, în categoria literaturii pentru copii și adolescenți, a fost asumat. De altfel, deplina transparență epică a romanului nu a fost străină de o taxonomie facilă. Adaptarea la specificul locului și neutralitatea ideologică au fost favorizate de proiecția temporală : anul 1881 și după, când România recăpătase deschiderea la Marea Neagră și interesele comerciale ale statelor europene (Anglia, Austro-Ungaria, Rusia) se concentraseră în a elibera navigația pe Dunăre și mare de monopolul otoman. Atmosfera
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un om conștiincios și avea un caracter care făcea ca negocierile să nu fie întotdeauna ușoare, uneori cu vederi cam strîmte, dar totdeauna duse cu loialitate. Voi mai vorbi despre acesta cu ocazia contactelor pe care le-am avut în timpul neutralității și a intrării Italiei în războiul dintre 1914-1917. Luzzatti plimba în incinta Camerei și prin ambasade o jovialitate cordială nesigură. Om de finanțe foarte abil, specialist în probleme economice, era socotit un maestru în manevrele de pe culoarele de la Montecitorio 40
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a Franței, domina întreaga familie prin înălțime și prestanță, așteptînd să facă o figură excelentă în calitate de comandant de armată pe frontul din Corso. În ceea ce privește pe moștenitorul tronului, voi avea ocazia să povestesc mai mult, despre el ca rege, în perioada neutralității din 1914, a războiului și după războiul fascist. Cînd am sosit la Roma, viitorul Victor Emmanuel al III-lea locuia în afara privirilor noastre, la Palatul regal din Neapole, limitarea datoriilor sale de comandant de corp de armată local. Opinia publică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tocmai se întorcea din Carintia unde semnase reînnoirea adeziunii italiene la Tripla Alianță. În rîndurile conservatorilor se înălța steaua domnului Antonio Salandra, a cărui faimă prietenii voiau s-o înalțe pînă la a face el un "Cavour redivivus"... [În momentul neutralității, urmată de intrarea în război în 1915, președintele consiliului, Salandra, a fost omul lui "Sacro egoismo" al egoismului sacru formulă supărătoare care, împreună cu calificativul restrîns de "la nostra guerra" trebuia să diminueze în ochii lumii avîntul sincer și participarea Italiei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor al furtunii, în seninul acestei nopți înmiresmate de vară și au știut că moartea sîngeroasă a lui Franz Ferdinand deschidea porțile templului lui Ianus pentru un război care urma să răscolească lumea. Neutralitatea italiană: august 1914 mai 1915 După patruzeci și opt de ore de neliniște, opinia publică din Italia s-a calmat, luînd cunoștință de informațiile transmise de agențiile de presă. Ca întotdeauna în masa de informații care veneau din toate părțile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
partizanii săi, reușea să convingă Berlinul că clauzele alianței nu angajau Italia, fără ca Germania să fi arătat o ranchiună accentuată. (De fapt, starea de totală nepregătire a armatei italiene era foarte bine cunoscută de înaltul comandament german). Viena, desigur, acceptase neutralitatea italiană cu mult mai puțină abilitate filozofică. Atașatul militar, contele Szeptitzki, care, după război, avea să devină unul dintre șefii noii armate poloneze se lăsase dus de mînie pînă la a-i spune lui Cadorna (a și fost rechemat la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mișelească ce va fi plătită scump". În puține săptămîni, cei doi parteneri ai Triplei Alianțe încercau să se convingă reciproc că era nevoie de o schimbare de metodă față de Italia și că din clipa aceea eforturile trebuiau făcute pentru menținerea neutralității și împiedicarea vechii aliate să treacă de cealaltă parte a baricadei. De aici, o serie de schimbări în personalul diplomatic acreditat la Roma. Domnul Flotow îi ceda locul prințului Bulow 131, ginerele Donnei Laura Minghetti, ex-prințesa de Camporeale iar domnul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mult ca oricînd, Berlinul conducea jocul. Prințul Bulow nu tăinuia acest lucru, ci dimpotrivă arăta cine mînă partida. Ținea să se știe la Roma că Germania "lucra" Viena în favoarea Italiei, și cum situația României era analoagă, iar Berlinul ținea ca neutralitatea noastră să fie obținută pe aceleași căi ca a Italiei, fostul cancelar al Reich-ului, devenit ambasador în proprietatea sa de la Roma, villa Malta (celebră prin trandafirii și plafoanele sale verticale și orizontale mobile), mă onora cu confidențele sale, în speranța
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
egoismul sacru", pentru care un război nu era acceptabil decît pentru stricta satisfacere a unor aspirații naționale. N-am avea cuvinte destule pentru a condamna cum merită formulele pe care guvernul Salandra, prin vocea șefului său, le-a folosit, pe timpul neutralității Italiei, față de popor, pentru a face figură de negustor priceput care se tocmește "la sînge" și nu "bate palma" decît atunci cînd este sigur că face o afacere bună. Era un lucru nedemn de poporul italian și înjositor față de lumea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ținea piept atacului german cu prețul a mii de morți în fiecare zi. Față de România, baronul Sonnino se angajase într-o partidă diplomatică ușor de jucat, într-atît se potrivea cu jocul guvernului condus de domnul Ion Brătianu. Era vorba ca neutralitatea italiană și neutralitatea română să-și armonizeze mișcările cu cea mai perfectă identitate în privința direcției urmate, precum și de o sincronizare cît mai exactă a înaintării, a rămînerii pe loc, sau a retragerii... În cel de al doilea semestru al anului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
german cu prețul a mii de morți în fiecare zi. Față de România, baronul Sonnino se angajase într-o partidă diplomatică ușor de jucat, într-atît se potrivea cu jocul guvernului condus de domnul Ion Brătianu. Era vorba ca neutralitatea italiană și neutralitatea română să-și armonizeze mișcările cu cea mai perfectă identitate în privința direcției urmate, precum și de o sincronizare cît mai exactă a înaintării, a rămînerii pe loc, sau a retragerii... În cel de al doilea semestru al anului 1914, grija italiană
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Lucra la noi, pentru țara lui, cum îi era datoria, dar, animat de o ostilitate activă împotriva Franței, care ocupa în inima românilor un loc preponderent. El considera aceasta ca fiind contrar intereselor Italiei, mai ales în perioada grea a neutralității italiene și române. În privința mea, cunoscîndu-mi sentimentele față de Franța, pe care nu mă feream să le arăt, lua o atitudine de care nu am aflat decît mai tîrziu. Despre aceasta, cel mai mic lucru ce s-ar putea spune este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Londra, de zigzagurile și declarațiile contradictorii ale lui Brătianu, în care i se părea că deslușește o lipsă de franchețe și gînduri ascunse alarmante. Aceste sentimente deveneau o convingere pe care trebuia să o combat neîncetat, mai ales după sfîrșitul neutralității italiene. Din fericire, în acel moment, noul ambasador al Rusiei la Roma era domnul de Giers 134, care fusese vreme îndelungată ministru la București, unde cunoscuse bine pe oamenii politici ai diverselor partide, și cum, cu acordul meu, se punea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sfîrșitul convalescenței, domnul Barrère, regăsindu-și energia vioaie de altădată, veni să combată acțiunea domnului Bülow. Acesta din urmă, alături de eforturile diplomatice desfășurate pe lîngă guvern, pe terenul cesiunilor teritoriale, se străduia să "lucreze" opinia publică italiană. Pentru a propăvădui neutralitatea, avea sprijinul partidului socialist condus de triumviratul Treves, Turati, Modigliani, care primeau îndrumările de la tovarășii lor de la Berlin 136, în timp ce un grup mărunt condus de Bissolati și de triestanul iredentist Barzilai, făcea campanie în favoarea intrării în război. Nordul Italiei, bogat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
după ce a contribuit la realizarea, prin sabie, a revendicărilor naționale, să-i servească drept scară lui Mussolini în ascensiunea sa fascistă pentru cucerirea puterii. În celelalte partide politice, Germania găsea cîțiva sprijinitori, dacă nu pro-germani, cel puțin partizani declarați ai neutralității pînă la capăt, pe care unii o considerau ca o chestiune de onoare (cu ex-ministrul Bertolini în frunte...). O mică falangă înflăcărată și vorbăreață cerea în gura mare intrarea în război împotriva Austriei, iar Gabriele d'Annunzio dădea semnalul de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pretutindeni în Italia, electrizate de verbul său grandilocvent. Precautul Salandra, care era pentru intervenția armată, dar care lua zilnic pulsul armatei și al progreselor făcute de Cadorna, calma nerăbdarea intervenționștilor cu lozinci comerciale. Adăugînd, dintr-odată, în ultimele săptămîni ale neutralității, la strigătul de raliere "Trento și Triest", revendicarea portului Fiume 138, care nu figurase pînă atunci în discuțiile secrete ale cancelariilor, guvernul italian se expunea, prin această pretenție a unui nou cîștig, la o pierdere pe alt teren. După ce excitase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că, în gloria zilelor de mai, la Roma, unde strigătele de "Evviva Fiume"139 se adăugau concertului de revendicări populare, mitingurile se succedau în mijlocul unei atmosfere încinse. Cred că prințul Bülow pierduse demult orice speranță de a menține Italia în neutralitate, numai auzind, pe fereastră, rumoarea publică. Am trăit aceste ultime zile istorice, care precedau și consacrau voința și hotărîrea Italiei de a intra în război, ca simplu spectator pierdut în mijlocul mulțimii. Cînd d'Annunzio a lansat apelul său suprem, revăd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Annunzio ar fi putut face ce voia cu Giolitti dacă poetul agitator, după ce îl pusese atît de des la stîlpul infamiei, ar fi îndreptat valul de manifestanți spre locuința lui de pe via Cavour, apărată de trupe... Astfel a luat sfîrșit neutralitatea Italiei. Printr-un artificiu, de care Sonnino era primul ce nu putea fi înșelat, declarația de război nu era adresată decît Austriei, iar ambasadorul la Berlin, Pansa, avea misiunea de a sublinia cum trebuie această distincție, care nu a fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Succesorul său, aristocrat genovez, fusese sub cardinalul Rampolla un redactor zelos și sclipitor. Ajuns cardinal, ca arhiepiscop de Bologna, cu puțin înainte de Conclav, Benedict al XV-lea a condus cu multă prudență corabia Sfîntului Petru în lunile cît a durat neutralitatea italiană. "Sînt papa tuturor catolicilor din lume", răspundea el celor care ar fi dorit o manifestare publică de protest din partea Sfîntului Scaun în fața cruzimilor săvîrșite de soldații germani în Belgia invadată. Odată Italia intrată în conflict, Vaticanul, populat de prelați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cripta de la Curtea de Argeș. Regența a fost stabilită nu fără a se fi tras sfori prin culise, căci regina Maria accepta cu greu să nu facă parte din ea și de a nu mai juca un rol activ, după anii de neutralitate și de război, în cursul cărora a înflăcărat inimile, fiind un stindard de rezistență și de credință patriotică neîmblînzită. Chiar și atunci cînd sănătatea i-a fost zdruncinată și s-a zbătut împotriva unei boli incurabile care a răpit-o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]