2,919 matches
-
poată fi redobândită, ca atare și în întregul ei, pentru înțelegere"38, considerând că "în întrebarea privitoare la nimic survine o asemenea trecere dincolo de ființarea ca ființare în întregul ei"39. Această întregire pe care o oferă conștiinței cunoscătoare "vizita" nimicului este explicată apoi în termenii unei acțiuni spirituale directe a acestuia: "nimicul nu atrage către sine, ci, prin esența sa, respinge... această respingere trimite, lăsând-o să alunece și să ne scape, către ființarea care, în întregul ei, este prinsă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
considerând că "în întrebarea privitoare la nimic survine o asemenea trecere dincolo de ființarea ca ființare în întregul ei"39. Această întregire pe care o oferă conștiinței cunoscătoare "vizita" nimicului este explicată apoi în termenii unei acțiuni spirituale directe a acestuia: "nimicul nu atrage către sine, ci, prin esența sa, respinge... această respingere trimite, lăsând-o să alunece și să ne scape, către ființarea care, în întregul ei, este prinsă într-o lentă scufundare"40. Astfel, similaritatea tehnică rămâne la nivelul simplei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ambele titluri sunt niște înjurături cu sens libidinal, respectiv excremențial-libidinal la nivelul receptării imediate, există un conținut mult mai dens: Fuck you România! și Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta proiectează în România și în români un nimic, un rateu, avorton etc., de unde senzația de je m’en fiche a autorilor acestor cântece. Nu intenționez să fac o judecată morală asupra celor două hituri și departe de mine ca motivația acestui text să fie naționalismul ori chiar patriotismul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pufoaice) prin multe puncte comerciale din România. Snegur, întrebat de ce a semnat acordul dictat de Kremlin, a răspuns că ,,cel mai important e că nu mai este RĂZBOI între frați.” Ce-am simțit în Transnistria ? Că OMUL singur e un nimic în fața unui Imperiu Rus, că unificarea cu România va fi, poate, un vis pentru alte generații... Ținutul n-a fost, nu este și nu va fi românesc... Și nici în U.E., cât timp marea Rusie își revine ! ION ILIESCU OASPETELE
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
o discuție în care se repetă două idei poate dura mai mult de zece minute. Au fost ore și ore de emisie... Dar la un moment dat cineva, nu țin minte cine, dar care nu pricepuse regulile jocului de-a nimicul, a întrebat ce înseamnă concret autonomia pretinsă de politicienii maghiari. Autonomie administrativă? Păi, ea există - în măsura în care o au toate județele din România. Mai multă autonomie administrativă? Cât de multă? Ar dori ca județele majoritar maghiare să aibă un buget propriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care colabora), așa că nu mai miră pe nimeni că de-abia acum, după două secole, apar în variantă cât de cât completă amintirile lui din cei 13 ani petrecuți la Weimar. A notat evenimentele importante ale orașului, dar și toate nimicurile vieții cotidiene, discuțiile din timpul mesei (acasă la Herder), poante despre greii zilei și mici scandaluri care pe atunci păreau capitale. El îi dă de gol metehnele lui Goethe sau răutățile unui rival, Wieland, care spusese odată că „Goethe ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
flagelul și dezgustul celor care muncesc. Ele nu au imprimat niciodată o linie corect( unui spirit rezonabil, nici nu au împiedicat un autor prost să creeze o operă f(r( valoare". Pentru Voltaire, gazetele nu erau decît "povestire a unor nimicuri". A trebuit așteptată accelerarea evolu(iei pie(ei mondiale și mai ales perioadele revoluționare pentru ca importanța evenimentelor unei actualități grăbite și intensa curiozitate care caracteriza un public din ce în ce mai mare, să ofere presei, în sfîrșit, posibilitatea de a-(i cuceri, în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
prea mult la construirea „soclului“ său. O carte despre nevoia de a povesti și de a fi povestit Fuck de cool. Spune-mi o poveste este „o pledoarie pentru poveste“, o colecție de „10 sinopsuri cu amor, tristețe și alte nimicuri“ - așa cum citim în subtitlul volumului -, o carte despre „cool“, într-o lume a kitsch-ului. Personajele lui Costi Rogozanu se ascund sub măști mondene și trăiesc din plin deziluziile autoeroizării. Numele personajelor, multe dintre ele reduse doar la o singură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
noapte de mers cu trenul, îl confundă cu liceul de coregrafie, unde rămâne, asumându-și conștiincios, ca un brav cititor de „Cutezătorii“, tot ce are de făcut. Solo-ul conceput de Florin Fieroiu, Nimic.Precis, e un cumul de mici nimicuri esențiale. Un complex de întâmplări care decid aleatoriu și în același timp vital existența, cu de ce-uri inexplicabile și de la un punct încolo hilare, dacă stai să te gândești spre ce te-au dus. Între hotărârile grele și arbitrariul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
viață și îmi place pământul pentru că Radu a rămas pe pământ; viața lui e bucuria mea în moarte. Nu-mi va păsa de moarte atâta vreme cât iubitul meu trăiește; cu el mort, nu voi mai avea în față decât moartea și nimicul"*. Preferă, și ea, ca Radu să trăiască și să se însoare cu rivala ei. Femeia este pretutindeni respectată, pusă pe un loc foarte înalt; bărbatul din aceste legende, care nu cunoaște cavalerismul, are pentru ea un respect cavaleresc. În ea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu mâna și o molfăie ca un animal lihnit. Deci mie asta mi-a plăcut. Am fost puțin dezamăgită că finalul nu spunea nimic în plus față de această cealaltă lume. Andreas e aruncat într-o zonă care mai degrabă e nimicul - e frig și viscol și pac, se termină filmul -, dar m-am mai dres când a trecut un pic timpul peste film. Căci toți avem ceva din nordicul Andreas și poate că atunci când spunem „nu știu, aș mânca ceva bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ceară și ei astfel de aparate, încă greu de găsit la începutul anilor ’90, iar tinerii au făcut mai multe expediții la Moscova pentru a cumpăra, de multe ori de la comercianți la negru pescuiți din fața magazinelor, aparate foto ieftine. Instantaneele nimicului Lomografia a devenit rapid nu o tehnică fotografică, ci o filosofie. Pozele surprind mărunțișurile vieții de zi cu zi: o pereche de picioare de damă elegant încălțate în pantofi cu toc, nasuri roz de pisicuțe, un bibelou pierdut prin iarbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de o valoare foarte îndoielnică și care întrec cu mult cel mai larg spirit de prevedere și de aprovizionare în materie de medicamente. Abuzuri și risipă, pe spinarea asiguraților. O adevărată debandadă în dauna instituției. Fără să se piardă în nimicuri, fără să se abată de la linia unei stricte obiectivități, doctorul Topa a pus punctele pe i, acolo unde trebuie; ba în unele locuri a pus chiar câte mai multe puncte... și rezultatele s-au văzut... În ceea ce privește organizarea asistenței medicale - punctul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu alții. Aceste semnale sînt percepute de cei inițiați în mod inconștient și cu o precizie surprinzătoare. În relația cu noii veniți ele sînt chiar mai des folosite, ca formă de protecție sau de autoritate. În analiza simbolurilor penitenciare, aceste "nimicuri" capătă o semnificație deosebită, pentru că ele spun multe lucruri despre instituție. Nefiind întotdeauna conștienți de ele, indivizii nu le pot suprima și nici ascunde, chiar dacă deseori doresc acest lucru, deoarece suprimarea generează stări sufletești care ar demasca-o. De aceea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șosele austriece. Aici povestea diferă puțin în funcție de surse. Iată povestirea lui Vizanty din 1986: "La un moment dat, mașina se opri. Vecinul meu îmi deschise portiera și-mi făcu semn să cobor. Îmi dădu și bagajul și acum așteptam lichidarea... nimic. Mașina se puse în mișcare și se depărtă. În mijlocul unei șosele, în întuneric". În nota nr. 77 din 13 februarie 1946 a SSI, se poate citi: "Pe timpul călătoriei, Vizanti este aruncat din mașină în șanțul șoselei, iar mașina dispare". A
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
devenea din ce în ce mai pătrunzător. Circulam așa de o oră, o oră și jumătate poate. Și la un moment dat, mașina se opri. Vecinul meu îmi deschise portiera și-mi făcu semn să cobor. Îmi dădu și bagajul și acum așteptam lichidarea... nimic. Mașina se puse în mișcare și se depărtă. În mijlocul unei șosele, în întuneric. Unde mă aflu? Ce se întâmplă cu mine? Un frig năprasnic mă cuprinse, eram în uniforma mea subțire, de fresco, nu-mi pusesem nici măcar puloverul gros pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sufăr de nimic decât de libertatea de a alege, de a decide, de a fi liber. Și nu e puțin lucru. Nu poți prăji cartofi pentru tine când alte șase persoane mănâncă paste. Nu poți face mofturi pentru că nu-i nimic al tău. În țară, când chemi un muncitor să-ți repare gardul, îi prepari ceva de mâncare și-i oferi. El nu poate refuza și nu poate spune că nu-i place. Asta e! Nu sufăr de nimic decât de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai dea și la alții, l-a cheltuit pe nimicuri subtile și pe ză dărnicii delicate; l-a folosit mai ales împotriva ei înseși. „Într-o dimineață ăera duminică) îl așteptam, pentru a merge la liturghie, pe prințul de Conti; ne găseam în salon, așezate în jurul unei mese; pusesem pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
alte priorități în vederea deschiderii cursurilor. Am moțăit două nopți în sala de așteptare de la gară ... dar era arhiplină cu călători în tranzit și care așteptau trenuri mereu amânate sau anulate ... căci haosul din timpul războiului nu era încă reglementat. Bani ... nimic. Mama încă nu știa de mine, tata ... încă neeliberat ... nici atât. Nu. Universitatea nu era pentru mine. Aventura s-a terminat. Înapoi acasă căci școlile generale au început. A treia conjunctură Atenție!!! ... în drumul de la gara din Bârlad spre Inspectoratul Școlar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care o lasă lecturii. Eroul Desperado vorbește, de obicei, direct cu lectorul. Fluxul conștiinței interpunea între personaj și lectură un edificiu de simboluri, coduri, subînțelesuri. Lectorul are liber acces la interioritatea eroului Desperado. E o interioritate ce se hrănește cu nimicuri prezente, nu una structurată pe cronologie. Eroul condamnat la prezent nu e tiranul intrigii (nu încheie trecutul cu un viitor de niciun fel); el e, pur și simplu, substanța, realitatea ei. Romanul Desperado comunică o isterie a realului. Fluxul conștiinței
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
această mișcare în cruce care leagă neliniar istoria de transcendent. Cabaliștii, printre care mai ales Azriel din Gerona (secolul al XIII-lea), afirmă, de pildă, spectaculos că un act nu poate fi eficace, realmente creator, decît dacă reface legătura cu Nimicul, rădăcina numinoasă a divinului, din care își primește realitatea și puterea. Pentru platonicienii șiiți pe care îi studiază Henry Corbin, istoria e de interpretat în funcție de o hieroistorie, pe care prima o manifestă, o derulează în plan vizibil. Revenind mai aproape de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
răutate; la femei, invidie și gelozie; Sprâncene depărtate - inimă oarecum rece, comportări studiate, dar uneori fără gândire profundă; Perfect orizontale - virilitate, dar și capacitate slabă pe termen lung; Apropiate de ochi - om grav, mereu preocupat, care se încrâncenează la orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a doua creație a lumii nu înțelegem suprimarea radicală a păcatului din lume, operată de Dumnezeu fără considerarea omului. Omul e ființă liberă. Și dacă Dumnezeu ar fi suprimat păcatul, lăsându-i totuși libertatea, n ar fi suprimat cu aceasta nimic, fiindcă posibilitatea de a păcătui a rămas mai departe în om. Iar dacă ar fi lecuit păcatul suprimând libertatea omului, aceasta ar fi însemnat o nouă desfigurare a lumii, săvârșită acum de însuși Creatorul ei. În Dumnezeu, lucrul acesta însă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
răutate; la femei, invidie și gelozie; Sprâncene depărtate - inimă oarecum rece, comportări studiate, dar uneori fără gândire profundă; Perfect orizontale - virilitate, dar și capacitate slabă pe termen lung; Apropiate de ochi - om grav, mereu preocupat, care se încrâncenează la orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]