5,412 matches
-
combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele plutesc pe lângă umărul tău, / sferealbastre, șintre ele e Saturn. / Și cum se duc, se micșorează / mai înserat și mai nocturn. - N. Stănescu). Versul este definit ca unitate compozițională minimală a poeziei. Izolarea fiecărui vers se realizează sonor (prin pauză) și grafic, prin spațiul alb care urmeză cuvântului ce închide versul. Ca structură formală specifică poeziei (epice sau lirice), versul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iubirea, natura (ca stare de spirit), istoria, timpul, condiția umană (viața și moartea), condiția geniului, nostalgia absolutului, creația, aspirația spre ideal, spre perfecțiune etc. - Motive romantice: visul, somnul, solitudinea, astralul (luna, steaua, luceafărul, zborul cosmic etc.), acvaticul, cosmogonia, apocatastaza, tenebrele, nocturnul, demoniacul, mortul viu, dublul, voluptatea suferinței, evaziunea (fie întrun trecut medieval sau întrun timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte. Partea a patra (strofele 86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare: Revarsă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acestui volum, poezia Lacustră este definitorie pentru universul liric bacovian și pentru estetica simbolismului. În această elegie existențială, tema eșecului și cea a morții se concretizează prin motive literare frecvente în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
direct idei vizând forța miraculoasă a iubirii care sfidează o lume ostilă și sentimente, precum fericirea, încrederea, pacea. 9. Cea dea doua strofă a poeziei lui G. Topîrceanu alcătuiește o secvență poetică structurată ca discurs descriptiv. Tabloul dezolant al ploii nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor dezlănțuite, în care se săvârșesc jaful, crima, trădarea, uciderea Anei, a lui Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Brahmana poetă și filozof cu prestigiu la numai 16 ani îi revelează tânărului european un univers de mare complexitate în care iubirea este o entitate metafizică proteiformă. Pentru ea, creația și iubirea sunt modalități alternative de existență, una solară, cealaltă nocturnă, fiecare punând un rost și un miracol în coaja timpului trecător. Alături de ea, Allan descoperă că dragostea și creația sunt doar întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reacție a călătorului care abia împlinise 39 de ani față de Germania (pe-atunci R.F.G.) este una de refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V. P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul Zaciu are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
voluptăți tanatologice exprimate în embleme tip "mai am un sigur dor / iar când voi fi pământ / geniul morții" etc. Scris în forma originară a baladei românești, Luceafărul este limbajul epic al "visului vieții", al reveriei și aspirației acelui animus arhetipal nocturn spre dublul din oglindă, spre diurna anima. În acest climat de reverie primordială a copilăriei (avem în vedere și mitologemul lui Pascoli il fanciullino) se împlinește destinul Cătălinei în peisajul umanizat după "ruptură": " Finalul poemului, scrie Marin Mincu, imaginează cuplul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu el o misterioasă somnolență și inexplicabile reveniri de temperament. Actorii rosteau textul aparent normal, mișcarea lor nu avea nimic deosebit, și totuși... în jurul nostru apăruse un personaj pe care nu-l crease nici Goethe, nici directorul de scenă: Spiritul nocturn! Un erou invizibil, care ne atingea, aproape imperceptibil, cu mantia sa, transformîndu-ne (pentru două-trei ore) în privilegiați ai muzelor... Aveam să mai trăiesc, ulterior, asemenea momente; dar nici unul din ele nu mai păstra, evident, inefabilul primului. A urmat, pentru învățăcelul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
topos eminescian strecurat o dată cu...titlul poemului. Golul de viață dimprejur, cerc necesar introspecției, apare ca impus de un ritual. Proustian, s-ar spune, aducînd cu retragerea între pereții ce opresc tumultul zgomotos al cotidianului, ai camerei căptușite cu plută. Aventura nocturnă a scrisului lui Marcel, chiar dacă doar vag ancorată intertextual în romanul holbanian, este un "tipar" de neșters. Cercetarea modernă a decelat în opera lui Proust modelul "textului nocturn", furnizat de două cărți total diferite, O mie și una de nopți
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ce opresc tumultul zgomotos al cotidianului, ai camerei căptușite cu plută. Aventura nocturnă a scrisului lui Marcel, chiar dacă doar vag ancorată intertextual în romanul holbanian, este un "tipar" de neșters. Cercetarea modernă a decelat în opera lui Proust modelul "textului nocturn", furnizat de două cărți total diferite, O mie și una de nopți și Les Mémoires de Saint-Simon. Povestite sau scrise, textele nocturne, "fructe ale insomniei autorilor / naratorilor" lor, "enfants", scrie Proust, "de l'obscurité du silence", sînt concepute "spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în romanul holbanian, este un "tipar" de neșters. Cercetarea modernă a decelat în opera lui Proust modelul "textului nocturn", furnizat de două cărți total diferite, O mie și una de nopți și Les Mémoires de Saint-Simon. Povestite sau scrise, textele nocturne, "fructe ale insomniei autorilor / naratorilor" lor, "enfants", scrie Proust, "de l'obscurité du silence", sînt concepute "spre a ține la distanță moartea și uitarea". Dominique Jullien s-a ocupat (1989) de filiația acestor teme, care se leagă, în romanul proustian
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngândurată", mirajul purismului estetic (Pytagora). Cea de-a doua etapă aduce o schimbare de perspectivă: universul infantil, la confluența concretului cu imaginarul, tragedia melcului "prost, încetinel și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpul și spațiul, existența noastră, divinitatea (Vreau să joc, Dați-mi un trup, voi munților"); 18. Misterul lui "homo ludens" - divinitatea este eliberată prin joc, într-un elan cosmic de sacralizare, de spiritualizare; 19. Extazul contrastele se dizolvă în extaz: nocturn/ diurn; sacru/ profan; 20. Panismul o stare de toropeală, oarbă, edenică, expresie a beatitudinii cosmice, inspirată din cultul lui Pan (zeitate a naturii amorțite); contopire totală cu sevele pământului; 21. "Tristețea metafizică" provocată de dispariția timpului paradisiac, instaurând un ritual
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Poetul integrează omul naturii și spațiilor ei cosmice, în această meditație filosofică despre spațiu și timp, despre existență (fortuna labilis), având și caracter de satiră, în versurile referitoare la soarta geniului pe pământ și în eternitate. În tabloul I, cadrul nocturn este dominat de imaginea astrului tutelar, luna, stăpână a universului (esență a imensităților), alinătoare de suferințe, zeitate omniprezentă și omniscientă aflată sub zodia eternității: "Lună, tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/ Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să lovească "aprig cu coatele". La propunerea Elei, Ștefan Gheorghidiu a intrat în afaceri, a eșuat și a revenit în lumea cărților. Ela se orientează spre lux și cumpărături, schimbă mobila și hainele, este interesată de modă și de distracții nocturne și abandonează vechii prieteni, lipsiți de posibilități materiale. Pe Ela o interesa ținuta vestimentară a soțului, în timp ce el privea lucrurile cu indiferență, dar simțea "cum zi de zi femeia mea se înstrăina, în preocupările și admirațiile ei, de mine". Ela
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu un fel de pasivitate fatalistă. În Moara cu noroc întâlnim lumea rurală din pusta "arădeană, conflicte puternice în locuri cu mlaștini și păduri negre, străbătute de porci și porcari primitivi (Răuț, Săilă, Buză-Ruptă, Lică Sămădăul, mai marele lor), jafuri nocturne, indivizi misterioși cu măști, setea de îmbogățire a cizmarului, slăbiciunea femeiască față de farmecul banditului". Având o construcție solidă în care formula realistă însoțește analiza psihologică, Moara cu noroc are și o funcție educativă. La începutul structurilor capitaliste, relațiile sociale nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
te scoată din rândul lor. La început crezi că ești ceea ce-ți spun părinții; astfel, sexul social este conștientizat primul. Apoi începe să se manifeste sexul biologic: corpul tău se schimbă, îți vine primul ciclu sau ai prima poluție nocturnă. Atunci apare o criză a identității sexuale, când ceea ce știai despre tine poate fi revizuit. În acest moment al vieții tale îți pui problema sexului psihologic. În ceea ce privește sexul tău genetic, mulți ar crede că nu poate fi perceput. Ba da
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
zilei. În ceea ce privește fantasma erotică, ea merită tratată separat, căci mai ales cu ea se hrănește sufletul celui îndrăgostit (v. Ocea nul de fantasme). Cine visează și cine nu Visul este o activitate aparte a psihicului în timpul somnului; activitatea onirică (visul nocturn propriu-zis) se desfășoară mai ales în partea paradoxală a somnului, numită și Rapid Eye Movement, căci în timpul ei ochii celui ce doarme se mișcă rapid în căutarea imaginilor ce compun visul. Toată lumea visează mai mult sau mai puțin. Cei care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
corpului sau din propria activitate. La vârsta la care intră în acțiune hormonii sexuali, aceștia acționează și în somn asupra zonei genitale, producând modificări precum congestia, secreția, contracția, care funcționează ca factori declanșatori ai visului. Un exemplu tipic este poluția nocturnă: o furtună hormonală nocturnă care determină eliminarea primei supraproducții de spermă a băia tului, ocazie care-i „procură“ un vis erotic... Contrar ideilor pe care le au majoritatea băieților, și fetele au un fel de poluție nocturnă, pentru că și fetele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
activitate. La vârsta la care intră în acțiune hormonii sexuali, aceștia acționează și în somn asupra zonei genitale, producând modificări precum congestia, secreția, contracția, care funcționează ca factori declanșatori ai visului. Un exemplu tipic este poluția nocturnă: o furtună hormonală nocturnă care determină eliminarea primei supraproducții de spermă a băia tului, ocazie care-i „procură“ un vis erotic... Contrar ideilor pe care le au majoritatea băieților, și fetele au un fel de poluție nocturnă, pentru că și fetele au un fel de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
tipic este poluția nocturnă: o furtună hormonală nocturnă care determină eliminarea primei supraproducții de spermă a băia tului, ocazie care-i „procură“ un vis erotic... Contrar ideilor pe care le au majoritatea băieților, și fetele au un fel de poluție nocturnă, pentru că și fetele au un fel de ejaculare. Mai ales atunci când dorm dezbrăcate, fetele au în somn o mare varietate de senzații erotice, însoțite de visele de rigoare. Excitația locală și cea psihică pot fi atât de intense, încât se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
e în postura de matroană. Romantismul la care aspiră și care îi este îngăduit se reduce la adulterul cu omul de încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural. Nu cunoaște limbajul neologistic și nu are veleități mondene. Comediile de la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
prăbușiri. Simte doar o pornire de neoprit de a-l învinge, pentru a alunga toate fantasmele trecutului, într-o singură, încrâncenata partida de cărți cu celălalt, în același spațiu de joc al sufletelor, clubul în care se materializează malefica viața nocturnă: "Între mine și Iorgu Ordeanu s-ar fi părut că e o luptă fără iertare, tăcută și strânsă, așa cum va fi fost între oamenii peșterilor, când se sugrumau bâjbâindu-se în întuneric să-și smulgă un vânat sau o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]