3,019 matches
-
de a se distinge de ceilalți colegi, au fost receptivi. Câștigul cel mai mare a constat în formarea deprinderii de a avea lecturi filosofice. Foarte greu la început și doar greu spre sfârșit, niciodată ușor, textul filosofic a devenit o obișnuință, nu a mai reprezentat un obstacol intelectual de netrecut și nici o realitate conceptuală inaccesibilă. Cu unii din cei care au parcurs opționalul de Istoria filosofiei m-am mai întâlnit ulterior și toți au susținut că le-a folosit, deși nici unul
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
existența mai mult de patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul de viață, specific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu o cunoști. Devii, dintr odată, o țintă, iar asta te face vulnerabilă. În cartea sa, Casti Divi. Tutto il mondo dell’opera ăcu Viorica pe copertă), Walter Ricci pomenește doar un episod din ceea ce trebuie să fi fost o obișnuință în primii ani de activitate internațională a Vioricăi. După un Carmen la Covent Garden, un magnat britanic i-a pus la dispoziție inima lui, o avere și o reședință în Charing Cross. Câte asemenea scenarii similare au mai avut-o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fi urmat, o înălțime spre care să tindem - asta reprezintă, pentru mine, Domnia sa, Viorica Cortez. Între primele patru mezzosoprane ale lumii, alături de Shirley Verrett, Marilyn Horne și Fiorenza Cossotto. În anii ’70, această poziționare a Vioricăi Cortez devine o obișnuință, mai ales pentru presa din țările latine, de-o parte și de alta a Atlanticului. Sigur, spectatorul antrenat de astăzi știe să cântărească echilibrat orice asemenea ierarhie, luând în considerare multe instrumente și privind cu precauție ceva ce ar putea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
multe lucruri bune de la muncitori,în special în domeniul relațiilor dintre oameni,poate că mai mult decât ei de la mine. Intr-un fel am regretat când am terminat cu gărzile,probabil după pierderea relațiilor cu ei sau respectul lor muncitoresc,obișnuința,nu știu precis motivele,dar mult timp și după terminarea gărzilor,eram căutat să-mi aducă o floare de mină mai frumoasă,mă invitau la câte o festivitatea a lor,eram tot prieteni,când mă întâlneau nu mă ocoleau,veneau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în față. Un paradox constatat de mine, poate greșesc, marea majoritate a populației din viața civilă se bucură când ies la pensie, ori la militari este invers, deși ocupația și obligațiile sunt mult mai diferite și pretențioase ,mai vitregite, însă obișnuința se zice că este a doua natură. Eu presupun că se regretă după acea, mult blamată și ignorată de către unele persoane, onoare de militar, probabil că și sentimentul de înstrăinare și marginalizare, resimțit ca un șoc, în prima perioadă, până
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
oameni din întreaga lume au astăzi la dispoziție un set de instrumente care le permit să comunice mai eficient ca oricând, să colaboreze, să laude, să se plângă, să se facă ascultați. În viața multor români, Facebook a devenit o obișnuință zilnică, la fel ca mersul la pâine. De fapt, mai ceva ca mersul la pâine, pentru că pâine nu-ți cumperi de câteva ori pe zi, și nici nu stai cu orele la taclale în magazin. Aflăm de pe Facebook când e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pe care îi cunoști. Oamenii sunt curioși, ies la gard să vadă ce au făcut vecinii, comentează. E un fel de gura satului 2.0, cu elemente de noutate absolută pentru sat. [...] Facebook e cea mai deșteaptă utilizare a unei obișnuințe offline, transpusă în online“. Control. Sorina Iordan, account executive la McCann PR: „Cred că Facebook are succes pentru că oferă oamenilor posibilita tea de a se recrea pe ei înșiși într-o altă dimensiune. Practic, pe Facebook ne expunem într-o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dar asta nu înseamnă că lumea se va întoarce la epoca de dinaintea Facebook. Potrivit antreprenorului Gary Vaynerchuk, succesul în social media nu se datorează platformei. Organizațiile, indiferent dacă sunt comerciale, politice, civice sau de altă natură, trebuie să înțeleagă că obișnuințele și așteptările indivizilor se schimbă. Că oamenii au alte așteptări de la lumea din jurul lor și că o privesc în mod diferit. „Mergeți într-un mall, un cinematograf, un stadion și priviți ce fac masele. Că e bine, că e rău
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
somn, de câteva ore pe zi. Fără a-mi periclita viața de familie, din societate, preocupările intelectuale, fizice și, în special, profesiunea mea de aviator. Pornind în acest sistem de viață atât de timpuriu, din fragedă copilărie, a devenit o obișnuință, un mod firesc de viață, fără niciun efort, pe care nu-l afișam... Și astăzi când viața mea curge simplu, fără probleme, îmi răsfăț existența gustând cu același nesaț plăcerea pe care mi-o pot oferi prin câștigarea unui timp
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mijloacele de a moraliza poporul nu sunt eficiente decât în cazul oamenilor morali. Orașele muncitorești către care se îndreaptă filantropii sunt cele în care li se impun locatarilor condiții de moralitate. Dar cum moralitatea locatarului consta atunci mai puțin "în obișnuința de a-și ocupa locuința ca un bun cap de familie", cât în plătirea regulată a chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm că asistența socială s-a constituit la începutul secolului, țintindu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
4. Teama de a pierde statutul, securitatea, puterea etc. în urma schimbării 4. Teama că schimbarea va deregla actuala balanță a puterii dintre grupuri și departamente 5. Lipsa de identificare sau implicare cu schimbarea 5. Predominarea climatului organizațional (spre neschimbare) 6. Obișnuința 6. Alegere deficitară în ceea ce privește metoda 7. Interese financiare în statu-quo 7. O proastă istorie privind insuccesele legate de eforturile de schimbare și de consecințele schimbării 8. Norme de grup și prescrieri de rol care nu implică participare 8. Rigiditatea structurală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
medii; b) cheltuielile cu sănătatea nu au doar o determinare medicală sau una legată strict de costuri, ci și una socială: o persoană cheltuiește mai mult dacă ea sau societatea în care trăiește e mai bogată și dacă există o obișnuință (normă, cutumă) a acestor cheltuieli. Diferența, din punctul de vedere al cheltuielilor medicale, între un suedez și un român - să zicem, deși ne putem ușor închipui și situații mult mai îndepărtate - de aceeași vârstă provine din aceea că între cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
recurge la asistență medicală de înalt nivel, că între cele două societăți e o diferență de calitate a vieții, răsfrântă și asupra sprijinului pe care-l poate primi cetățeanul aflat în situație de boală sau dizabilitate, precum și o diferență de obișnuință în a recurge la tratamente și la alte intervenții medicale. Mai mult, cu timpul apar cheltuieli clasificate la rubrica de sănătate, care altădată erau pur și simplu cheltuieli de consum, chiar bunuri de lux: vitamine, întreținere, operații de ameliorare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cameră, că nu mai suportam»” (Anița Oltețeanu). Lectura cărții coordonate de Zoltan Rostas și Sorin Stoica nu este fascinantă doar pentru perspectiva antropologiei politice. Ea poate fi citită și ca o lucrare de istorie a presei postcomuniste în raportul cu obișnuințele de consum media. Peisajul mediatic românesc în vacanța de Crăciun din 1994 este radical diferit de cel surprins în vacanța de Paști din 2004. Presa scrisă se individualizează între 1990 și 1992 prin creșterea rapidă și haotică a titlurilor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fără rădăcini în pământ, ele erau adeseori transplantate înainte ca aceasta să fie pregătită a le primi. Toată organizarea guvernamentală era exterioară și străină poporului. Cele mai multe legi erau exotice, asemănătoare unor veșminte de împrumut, nepotrivite nici cu măsura, nici cu obișnuințele națiunii.” (1990, 204-205). Vezi Pompiliu Eliade, De l’Influence française sur l’esprit public en Roumanie. Les origines, étude sur l’état de la société roumaine à l’époque des règnes phanariotes, Paris: E.Leroux, 1896 (trad. rom. Influența franceză asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o privire expresivă; și, chiar când stă tea liniștită, figura ei avea ceva nobil și insinuant. N-avea nevoie să vorbească pentru a-ți da seama că este inteligentă; dar nici o femeie nu vorbea cu atâta puritate, grație și eleganță. Obișnuinței de a vorbi curent în italienește îi datora talentul de a da francezei un ritm, o cadență cu adevărat noi. Și mai sublinia armonia glasului ei prin gesturi pline de noblețe și de adevăr, prin expresia ochilor, care se însuflețeau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
contrazici, tot ce puteai spera să ți se întâmple mai bun era să se considere că n-ai spus nimic; pentru că, dacă din nenorocire contrazicerea ta îl șoca, te zdrobea cu o brutalitate de care singur nu-și dădea seama. Obișnuința de a fi singur, de a reflecta mult, de a fi stăpân absolut în casa lui, forța naturii și a spiritului său, dar mai ales o neasemuită energie a impresiilor contribuiau mai mult la felul său de a vorbi decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la castelul din Coppet, ca oaspete a Doamnei de Staël, când Doamna Récamier l-a văzut pe prințul August de Prusia, unul dintre învinșii de la Jena; ea l-a învins și l-a cucerit la rândul său, prizonier regal, prin obișnuință destul de brusc și câteodată stânjenitor. Îl trădau chiar aceste maniere abrupte. Într-o zi, când voia să-i spună ceva Doamnei Récamier în timpul unei plimbări călare, s-a întors către Benjamin Constant, care era în compania lor: „Domnule Constant - îi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aduni. Nu exista un loc anume atribuit vreunei ore a zilei. Toate camerele unora și ale altora stăteau cu ușile deschise. Acolo unde prindea rod conversația, toată lumea își ridica pe loc cortul și rămânea acolo ore, zile, fără ca vreuna dintre obișnuințele curente ale vieții să intervină pentru a o întrerupe. A conversa părea să fie principalul interes al fiecăruia. Și totuși, aproape toate persoanele care alcătuiau această societate aveau ocupații serioase, iar marele număr de scrisori ieșite de sub pana lor stă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de el. Con versația îi era rară și stearpă; nu avea deloc meșteșugul de a-i face pe alții să vorbească și să instituie o relație intimă cu ea; nici o facilitate în a-și spune gân dul, în schimb ceva obișnuințe scriitoricești și un anume amor-propriu de autor. Prefăcătoria lui, care era profundă ca aceea a unui om care își petrecuse viața în comploturi, își găsea un ajutor deosebit în imobilitatea trăsăturilor și în insignifianța privirii: ochii lui erau lipsiți de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nețărmurit, se înclina ușor în fața națiunii, dar se răzvrătea la ideea de a suporta influența unui parlament. Avusese, înainte de a ajunge la putere, timp destul să-și cultive gustul natural pe care principii mediocri îl au întotdeauna pentru servitorime, prin obișnuințele contractate în vremea a douăzeci de ani de conspirații petrecuți între aventurieri de joasă speță, între oameni ruinați sau tarați, între tineri destrăbălați, singurele persoane care, în tot acest răstimp, au putut consimți să-i servească drept măgulitori sau complici
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de la localizarea motivației acestei rezistențe. Printre mobilurile care o susțin, Watson (1967, p. 11) identifică "opt forțe de rezistență": 1. Homeostazia, definită ca tendință organică de a menține un echilibru, exprimat prin nevoia de a stabiliza o anumită stare. 2. Obișnuința, concretizată în preferința pentru aspectele familiare. 3. Prioritatea, ca exemplu de rezolvare a unor situații după modelul inițial. Ea poate reprezenta o posibilă explicație pentru cazurile în care, deși au fost formați în direcția optimizării activității didactice, unele cadre didactice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
recunoască fățiș teama de eșec, lipsa de încredere sau vanitatea, explicații de genul "am folosit 30 de ani vechile metode didactice și am avut rezultate remarcabile" sau "învățarea activă superficializează activitatea de predare-învățare" trădează, în opinia noastră, fie ignoranța, fie obișnuința, fie nesiguranța. Acestea pot fi considerate variabile psihologice după care funcționează indivizii și care se manifestă în comportamente explicite. J. Adams și C. Carnall (1990, apud Iosifescu, 2000, p. 24) vorbesc despre bariere în calea schimbării, identificând: bariere perceptive (saturația
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fie ușor de înțeles și aplicat; * să fie "experimentată" inițial (pe un colectiv restrâns sau pe o perioadă determinată, înainte de a fi generalizată), pentru a oferi argumentul eficienței; * să nu lezeze valorile și să nu presupună o schimbare radicală a obișnuințelor. Întrebarea care apare inevitabil este următoarea: "La nivelul unei organizații, inclusiv la nivelul școlii, toți indivizii manifestă aceleași rezistențe, în același grad?". Se pare că nu. De obicei rezistența se manifestă la cei care dețin informații insuficiente sau care nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]