11,594 matches
-
dispozițiile art. 77 alin. (3) din Constituție și având în vedere că legea care formează obiectul controlului de constituționalitate a fost adoptată după reexaminarea acesteia și a fost trimisă la promulgare la data de 16 martie 2024, se constată că obiecția de neconstituționalitate, trimisă la Curtea Constituțională la data de 20 martie 2024, a fost formulată în interiorul termenului de promulgare de 10 zile, astfel că aceasta este admisibilă sub aspectul respectării termenului în care poate fi sesizată instanța de control
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
legislative în procedura de reexaminare, precum și procedura de adoptare a legii în urma cererii de reexaminare. În măsura în care titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, Curtea ar urma să constate inadmisibilitatea acesteia. ... 42. Cu privire la derularea procedurii legislative a legii criticate, Curtea reține următoarele: la data
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
decizională, a adoptat Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (Pl-x nr. 36/2023), aceasta fiind trimisă la promulgare; la data de 13 noiembrie 2023, Președintele României a sesizat Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a acestei legi, invocând motive de neconstituționalitate intrinsecă și extrinsecă; prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 20 decembrie 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de neconstituționalitate a acestei legi, invocând motive de neconstituționalitate intrinsecă și extrinsecă; prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 20 decembrie 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 2 alin. (1) lit. e
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de forma sa inițială, Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, aceasta fiind trimisă la promulgare; la data de 20 martie 2024, Președintele României a sesizat Curtea Constituțională în prezentul dosar cu obiecția de neconstituționalitate a legii reexaminate. ... 43. Prin urmare, varianta redacțională a legii supusă controlului de constituționalitate de către Președintele României, în prezentul dosar, este diferită față de cea supusă controlului de constituționalitate în urma căruia a fost pronunțată Decizia nr.
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
procedurii de reexaminare - a dispozițiilor art. I pct. 18 [cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993], Curtea constată că este astfel îndeplinită și condiția de admisibilitate referitoare la sfera de competență a Curții Constituționale, și anume aceea că obiecția de neconstituționalitate trebuie să se limiteze la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. ... 44. Referitor la „motivul de inadmisibilitate“ invocat de președintele Camerei Deputaților în punctul său de vedere, constând în nerespectarea unei pretinse ordini de
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern [a se vedea și art. 6 alin. (4) din Legea nr. 24/2000]. ... 46. Pe de altă parte, potrivit art. 146 lit. a) din Constituție, Președintele României poate sesiza Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a unei legi, înainte de promulgare. ... 47. Analizând cele două norme din Legea fundamentală, Curtea observă că cele două instrumente constituționale pe care le are la dispoziție Președintele înainte de promulgarea unei legi pot fi folosite în orice
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de utilizare a celor două mijloace constituționale pe care le are Președintele înainte de promulgarea unei legi, și anume că acesta ar fi obligat ca mai întâi să ceară Parlamentului reexaminarea legii, iar, apoi, să poată sesiza Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a legii. ... 48. Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența Curții Constituționale care nu a respins, ca inadmisibilă, ci a analizat pe fond o obiecție de neconstituționalitate formulată de Președintele României cu privire la o lege asupra căreia
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
să ceară Parlamentului reexaminarea legii, iar, apoi, să poată sesiza Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a legii. ... 48. Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența Curții Constituționale care nu a respins, ca inadmisibilă, ci a analizat pe fond o obiecție de neconstituționalitate formulată de Președintele României cu privire la o lege asupra căreia Președintele a sesizat mai întâi Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate și apoi a cerut Parlamentului reexaminarea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
și din jurisprudența Curții Constituționale care nu a respins, ca inadmisibilă, ci a analizat pe fond o obiecție de neconstituționalitate formulată de Președintele României cu privire la o lege asupra căreia Președintele a sesizat mai întâi Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate și apoi a cerut Parlamentului reexaminarea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 562 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 26 septembrie 2018). Se mai reține că
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
sens, Decizia nr. 562 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 26 septembrie 2018). Se mai reține că, prin Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte (și pe motivul că nu a fost legal sesizată, din cauza depășirii termenului de 20 de zile de promulgare), în acea cauză, Președintele solicitând mai întâi reexaminarea legii criticate și apoi sesizând Curtea Constituțională cu
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de neconstituționalitate formulată de Președinte (și pe motivul că nu a fost legal sesizată, din cauza depășirii termenului de 20 de zile de promulgare), în acea cauză, Președintele solicitând mai întâi reexaminarea legii criticate și apoi sesizând Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a acesteia. ... 49. În cazul de față, Președintele a ales ca mai întâi să sesizeze Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (soluționată
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
zile de promulgare), în acea cauză, Președintele solicitând mai întâi reexaminarea legii criticate și apoi sesizând Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a acesteia. ... 49. În cazul de față, Președintele a ales ca mai întâi să sesizeze Curtea Constituțională cu obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (soluționată prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023 prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, sesizarea) și, apoi, a cerut Parlamentului
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (soluționată prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023 prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, sesizarea) și, apoi, a cerut Parlamentului reexaminarea acestei legi, în deplin acord cu dispozițiile constituționale. Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte cu privire la legea reexaminată este admisibilă, sub aspectul legalei sesizări a Curții Constituționale. ... 50. În consecință, obiecția de neconstituționalitate este admisibilă, Curtea Constituțională fiind legal sesizată și competentă să o soluționeze, potrivit dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
sesizarea) și, apoi, a cerut Parlamentului reexaminarea acestei legi, în deplin acord cu dispozițiile constituționale. Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte cu privire la legea reexaminată este admisibilă, sub aspectul legalei sesizări a Curții Constituționale. ... 50. În consecință, obiecția de neconstituționalitate este admisibilă, Curtea Constituțională fiind legal sesizată și competentă să o soluționeze, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
În consecință, obiecția de neconstituționalitate este admisibilă, Curtea Constituțională fiind legal sesizată și competentă să o soluționeze, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 51. Analizând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că singura critică de neconstituționalitate vizează eliminarea art. I pct. 18 (cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993) din forma inițială a legii criticate, eliminare care, în opinia autorului
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
este admisibilă, Curtea Constituțională fiind legal sesizată și competentă să o soluționeze, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 51. Analizând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că singura critică de neconstituționalitate vizează eliminarea art. I pct. 18 (cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993) din forma inițială a legii criticate, eliminare care, în opinia autorului sesizării de neconstituționalitate, a depășit
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
acestuia. “ Prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023, paragrafele 78 și 79, referitor la dispozițiile art. I pct. 18 din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993, Curtea a reținut că autorul obiecției de neconstituționalitate susține, în esență, că este creat un regim juridic neclar al personalului Consiliului Legislativ, prin trimiterea la aplicarea „în mod corespunzător“ a Legii nr. 7/2006, deoarece Legea nr. 73/1993 cuprinde dispoziții referitoare la funcții de demnitate publică, funcționari
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și constată că Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ este constituțională în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
primească jurații. Indienii au cerut atunci o mulțime de excepții și au pus nenumărate condiții; printre altele, că nu și-ar putea da consimțămîntul ca un brahman să poată fi condamnat la moarte; aceasta fără a mai aminti de alte obiecții, de pildă că jurații nu ar trebui să aibă voie să vadă și să cerceteze un cadavru [234]. Brahmanul dispune de o asemenea putere, încît trăsnetul ar cădea din cer asupra acelui rege care ar îndrăzni să ridice mîna împotriva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
chiar fără a-i fi dat pînă acum un răspuns, nu se pune la îndoială ceea ce era considerat faptul cel mai prețios în sistemul de gîndire al lui Hegel, și anume tocmai originalitatea punerii și rezolvării fiecărei probleme? Recunoaștem dificultatea obiecției, dar nu ezităm să menținem problema, cu tendința de a-i găsi un răspuns. În paranteză trebuie în mod prejudiciabil declarat că, în ceea ce ne privește, originalitatea pentru care și despre care se extaziau romanticii, nu poate fi și nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sarcină. Pentru moment, sîntem interesați să subliniem cît recunoaște Hegel însuși ca fiind valid în respectiva gîndire indiană. Pe lîngă aceasta, trebuie anticipată "convergența" gîndirii hegeliene cu gîndirea indiană în cazul discutat, ce depășește cu siguranță punctul de pornire. Deseori, obiecțiile făcute în esență de Hegel, deși de multe ori juste, demonstrează stînjeneala filozofului de a fi nevoit adesea și în mod esențial să se declare de acord cu soluția mistico-filozofică oferită de filozofia indiană. Într-adevăr, monismul-acosmic-idealist este considerat chiar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de intelectuali pe care 1-am introdus în mișcare a fost grupul Axa: Mihai Polihroniade, Vasile Marin, Alexandru Constant, Victor Ion Vojen și alții. Aceștia colaborau la Calendarul. Am discutat cu ei zile întregi pentru a-i convinge să adere. Obiecția stereotipă era că șeful mișcării este "criminal și ignorant". Mi-a fost greu să-i conving să-i vorbească. Apoi au aderat și au deschis de tot ușa prin care trebuiau să intre mii de tineri intelectuali. În timpul guvernării lorga-Argetoianu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
săi decît sistemul însuși: "Este adevărat că sînt puțini cei care consideră ca normală actuala direcție a vieții politice din România. Criticile adresate șefului statului și soției sale mi s-au părut adesea nenuanțate. Este interesant de notat că majoritatea obiecțiilor nu sînt adresate sistemului ca atare considerat ca ineficient, însă ca inamovibil ci abuzurilor comise de grupul aflat la putere". Există totuși un spațiu în care înțelegerea sovieto-română pare perfectă în ochii Bucureștiului, și anume acela al promovării dezarmării. Ceaușescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puțină bunăvoință, ar fi putut să fie ajutat. Nu s-a înscris în U.T.M.! În Băile Harghita sunt șapte-opt vile. Tatăl se ocupa cu vânătoarea, mama servitoare. De unde să aibă contact cu mediul muncitoresc? A fost respins”. Astfel de obiecții nu rămâneau fără replică din partea responsabililor de la Centru, însărcinați cu menținerea „ortodoxiei” politice. În cazul citat, maiorul Dumitru Popescu, șeful Direcției Cadre din D.G.S.P., a replicat: „Unii tovarăși cred că poate fi încadrat un om care s-a înscris în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]