122,933 matches
-
angajat în susținerea PDSR ca partid de opoziție cu șanse clare de a reveni la putere. Ion Cristoiu nu poate contesta că a pus umărul la victoria PDSR, chiar dacă tirajul confidențial al ziarului Azi cu siguranță că n-a mișcat opinia publică. Însă ce publica Ion Cristoiu, sub semnătură, ca editorialist al ziarului lui Octavian Știreanu, fost membru al PD, trecut apoi cu ziar cu tot în tabăra PDSR, era folosit în campanie de vîrfurile de lance ale partidului care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
personal al prim- ministrului. Pe de altă parte, însă, la această oră Adrian Năstase se află pe primul loc în topul personalităților în care au încredere românii. Asta dacă dăm credit sondajului realizat de IMAS, un institut de sondare a opiniei publice care a mai dat și greș în proiecțiile sale. * Mult prea neobservat de presă a trecut discursul președintelui Iliescu în care acesta a tras o graniță limpede între Cotroceni și PRM, condamnînd fără echivoc nu numai extremismul xenofob și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
au avut loc numai în "Junimea" bucureșteană, tîrzie. De aceea, încă o dată, nu trebuie să mire astfel de diagnostice ca unul de după ședința de cenaclu "Sburătorul" din 16 decembrie 1934: "Animație - în total mediocru". Cît despre romanele sale, ele, în ciuda opiniei lui, au fost, în general, rău primite de critica literară care conta, excepție făcînd articolele ciracilor tineri din cenaclu, cu totul favorabile. E drept, Șerban Cioculescu, în cronica sa din Adevărul din 22 decembrie 1934 a conchis, după o rezumare
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
cronica sa din Adevărul din 22 decembrie 1934 a conchis, după o rezumare a materialului documentar, că "cu Mite de E. Lovinescu a depus încă o piatră prețioasă pe edificiul operei sale, și așa destul de impunător". Dar Călinescu, a cărui opinie avizată Lovinescu o aștepta (de aceea, în jurnal, nota "în sfîrșit, art. Adevărul literar"), într-o cronică perfid nimicitoare, observa că marele critic merită o critică dreaptă "cinstită, deoarece a fost mereu nedreptățit sau cu omagii prietenești sau cu injurii
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
unor documente de istorie literară, provocînd "supărarea estetului de a nu vedea invenția și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerea lui". Dar E. Lovinescu, ca autor, mărturisise, într-un interviu din Facla publicat în 23 decembrie 1934, o opinie lui și romanului său favorabilă: Într-un cuvînt, după ce treizeci de ani m-am speriat de subiect și n-am scris un Eminescu, pentru că voiam să fie definitiv, e cu putință să-l fi realizat acum, cînd n-am voit
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
să le motiveze practic. Apoi urmărim în detaliu organizarea și rolul introducerii, cuprinsului și încheierii. Ultima parte a cărții se ocupă de felurile și etapele argumentației, de modul în care se construiește o pledoarie valabilă, în care se folosesc faptele, opiniile, mărturiile, utilizarea corectă a dovezilor și felul în care ne situăm față de cititor, cum să i ne adresăm pentru a-l cîștiga de partea noastră. Dincolo de importanța ei practică indiscutabilă (de cînd se simțea nevoia unui manual de argumentație și
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
brumei de merite pe care le-oi fi avînd, de fapt cred că nici o vanitate. Am rămas foarte surprins cînd, într-o Istorie a literaturii române, recent apărută, m-am văzut caracterizat ca un "infatuat": Avînd despre sine o superlativă opinie, imună la contestări, el se pronunță asupra oricui și orice cu o superbie pontificală, cu prezumția infailibilității". De-ar fi așa! În realitatea mea psihică, sînt ros de incertitudini, apăsat de gîndul posibilei erori. Nemulțumirea față de alții, cîtă e, apare
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
din Jurnalul amicului meu Alceste, cu maximă fidelitate. Mi-au dat satisfacție ecourile favorabile pe care le-a recoltat din partea unor critici poeți sau a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Nici un critic nu poate face artist pe cine nu e, și tot astfel nici un critic nu poate, prin imposibilitatea metafizică, să nimicească, să dărîme și nici să zgîrie, cît de ușor, pe un artist, care ar fi într-adevăr artist". Opinia mea, "neortodoxă", asupra lui Nichita Stănescu de care se face atîta caz e, firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum procedează cu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
poate, prin imposibilitatea metafizică, să nimicească, să dărîme și nici să zgîrie, cît de ușor, pe un artist, care ar fi într-adevăr artist". Opinia mea, "neortodoxă", asupra lui Nichita Stănescu de care se face atîta caz e, firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum procedează cu mine unii "paznici ai templului". Credeți că literatura (nu numai română, literatura în general) are viitor
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Ceea ce dovedește, cred, că nu resentimentul vorbea în mine, ci conștientizarea - poate prea timpurie - că vom rata o șansă istorică. Am ratat-o. ( Pentru că tot am luat-o pe calea autocriticii, aș dori să amendez - cât se mai poate! - câteva opinii mai vechi ale mele în legătură cu dl. Daniel Dăianu. Citindu-i recenta carte de la Polirom, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, îmi dau seama ce mă iritase la numirea sa ca ministru al finanțelor: un anumit calm și o seninătate... placidă care
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
traiul; negreșit, el va rămînea pentru totdeauna în istorie, ca o trăsătură incidentală a unei epoce, dar în viul grai se va păstra pe ici, pe colea numai doară la luarea peste picior". Situația actuală pare să contrazică în parte opiniile sceptice asupra viitorului sufixului, confirmînd în esență specializarea sa în "luarea peste picior". De fapt, tocmai pentru că are valoare ironică și depreciativă, el rămîne productiv, cel puțin în stilul familiar - pentru care găsim acum și destule atestări scrise. În afara împrumuturilor
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea nu vrea, o societate "multiculturală". Adică e numeric covârșitoare etnic-românească, dar conține substanțiale secțiuni din alte naționalități. E predominant ortodoxă, dar e totuși pluri-religioasă conținând grupuri religioase
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
de stăpîn, intrînd cu vădită satisfacție într-un rol patern, Ion îl crește pe "nesupusul său fiu" care e propriul lui tată, încercînd să-l educe, să-l (re)integreze social, să-i inducă și lui strategiile posesiei, specifice, în opinia sa, vîrstei adulte". Refuzul identității paterne nu este lipsit de consecințe pentru viața psihică a fiului. Și citîndu-l pe V. Jean Bergeret, dl Malița afirmă că "în termeni psihanalitici, se poate vorbi de "absența inducției oedipiene paterne care să întreprindă
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
poate observa că România mai are de străbătut o cale încă foarte lungă pentru a atinge obiectivul aderării. Se întrevede desigur acea "luminiță la capătul tunelului", cum ne-am obișnuit să spunem, dar tunelul este încă foarte lung. R.B.: Sunt opiniile unui expert în domeniul politicii europene, departamentul în care și lucrați la Ministerul de Externe. Profit de această specialitate pe care o aveți pentru a vă întreba care sunt șansele de aderare a României la Uniunea Europeană cu Ion Iliescu la
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
care se recunoaște după cenușa locurilor comune și a platitudinilor, a acelor alcătuiri de cuvinte și de fraze-tip, asemenea florilor de hîrtie presărate pe morminte, a acelor idei care circulă în forme aproape identice, din gură-n gură, reproducînd "opinia generală". Respingînd tezele lui Gramsci după care vocația gîndirii și cunoașterii ar aparține nu individualității umane ci colectivității, Carvalho consideră că numai conștiința individuală are acces la adevărurile universale, necesare, apodictice. (Ce-i drept, nimeni nu poate crea pe cale strict
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
așeza pe tron, pe un jilț de magistrat, într-un fotoliu prezidențial sau ministerial. Contrar a ceea ce presupune o optică inocentă și superficială, a comanda nu este atît o chestiune de pumn, ci de... șezut. Statul este de fapt starea opiniei, o situație de echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
o răzbunare a intelectului asupra artei. Arta contemporană ar fi tocmai rezultatul agresivității interpretării - ea este o continuă fugă din fața tăvălugului hermeneutic. Singura artă care poate lupta de pe poziții egale cu acest blestem al sensului este cinematografia. Filmul este, în opinia autoarei, singurul capabil să distrugă interpretarea, singura formă anti-simbolică a momentului. Afirmațiile au, nu de puține ori, tentă aforistică, autoarea vede în argumentare principalul dușman al propriului discurs. Tehnica persuasiunii este aceea care domină și care îi și reușește din
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
subtilă și, desigur, nu tranșantă: calitatea abordărilor terapeutice depinde ea însăși, de la un anumit nivel, de receptivitatea analistului la problemele teoretice. Primul capitol este axat pe relevanța clinică a considerațiilor despre "timp, temporizare și perspectiva temporală". Această situare - preferabilă, în opinia lui Kafka, celor spațializante - își află rădăcinile, în cazul său, în filosofia bergsoniană. Tema realităților multiple este apoi cercetată din perspectiva formării obiectului, a cercetărilor cu LSD și Sernyl din anii '60, a diagnosticului și a tratamentului, a schizofreniei, a
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
sportul, cum s-ar putea crede, ea fiind mai degrabă "expresia voalată a unor ierarhii politico-militare (înainte de '89) sau exclusiv militare după această dată". "Capsomanii" culturali sînt securiști în civil, sfetnici din umbră ai liderilor politici, factori de influențare a opiniei publice și așa mai departe. Totul poate fi explicat prin "tripla alianță (bleu-kaki-bleugendarme)" cu pricina, incidentul lui Dan Pavel cu polițiștii de la circulație sau refuzul de a fi publicate anumite texte. Conspiraționismul pare a fi starea de spirit a lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
așeza pe tron, pe un jilț de magistrat, într-un fotoliu prezidențial sau ministerial. Contrar a ceea ce presupune o optică inocentă și superficială, a comanda nu este atît o chestiune de pumn, ci de... șezut. Statul este de fapt starea opiniei, o situație de echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
colo, surpriză: autorul nu are nici o intenție exegetică. El scrie, pur și simplu, pe bază de documente, istoria faimosului proces care a stat la baza romanului lui Dreiser, într-un singur capitol ocupându-se de relația dintre ficțiune și realitate. Opinia autorului, împărtășită până la urmă și de cititor, este că, uneori, faptele reale sînt mai interesante decît variantele lor ficționale. Să reamintim pe scurt aceste fapte: în vara anului 1906, doi tineri care lucrau la o fabrică de confecții din Cortland
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
neprețuit pentru templul unde au primit botezul) și le-am dat cîteva și foarte puținilor iraniști pe care-i cunosc, așteptînd să-i comunic, cum mă chestionează cu oarecare anxietate prin telefoane destul de lungi, din timp în timp, care este opinia Facultății. Facultatea însă, cum scria pe vechile teze de doctorat în medicină, nu are a exprima nici aprobare, nici dezaprobare. Și Otto se întoarce la masa lui de lucru, șlefuind la o altă traducere din nemuritorii poeți persani cu care
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
laureat" al anchetei cu pricina? Și așa mai departe. Părerea mea este că rezultatele trebuie privite cu prudență. Nu e, desigur, fără nici o importanță felul în care arată ierarhia romanului nostru în ochii unor scriitori contemporani care, în definitiv, fac opinie astăzi. Unica îndoială (e drept, majoră) constă în aplicabilitatea la literatură a statisticii. Clasamentul întocmit pe baza răspunsurilor este expresia unei majorități. Dar în literatură majoritatea n-are de obicei cuvînt. Poate fi și un oarecare hazard la mijloc. S-
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
ajutorul discret al acestuia. Cealaltă mână ar trebui, ne atrage atenția dl. Iliescu, să stea întinsă la bănci străine, care ar băga ele în buzunare profitul, și nu cine spusesem mai dinainte. N-am semnat manifestul acelor intelectuali dintotdeauna opuși opiniilor d-lui Iliescu, dar care ne-au poftit să-l votăm, ca să nu se aleagă dl. Vadim. Nu e gustos să lingi unde ai scuipat și, în orice caz e neigienic. Însă ceea ce m-a împiedicat în prim rând a
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]