7,850 matches
-
carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
în marile biblioteci din capitala Franței și tipărește, în 1925 și 1926, în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, rezultatele cercetărilor sale: studii despre Nicolae Milescu și Petru Movilă. Întors în țară, cum înființarea unei catedre de istoria Europei Orientale - la care Gh. I. Brătianu se gândea pentru tânărul istoric - la Universitatea din Iași trena, va primi un post de profesor suplinitor la Liceul „Mihai Eminescu” din București, din ianuarie 1927 fiind și docent la Catedra de istoria românilor și
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Aureliei Pânzaru (n. Scurtu), funcționară, și al lui Eniță Pânzaru, avocat, din 1941 prizonier în Rusia, apoi consilier juridic. Urmează cursurile primare și liceale la Focșani. Va absolvi în 1973, la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția limba franceză, în cadrul căreia va funcționa încă de la încheierea studiilor, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (2000). După 1990 îndeplinește o serie de funcții administrative: șef al Catedrei de franceză (1990-1992), prodecan al Facultății de Limbi Străine
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
lor multicoloră se află în slujba unui moralist volubil, înclinat spre ironie. Încă în zona prelucrării, cartea Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853) pleacă în primul rând de la circulația orală a istorioarelor despre pățaniile acestui personaj al culturii populare balcanice și orientale. Aici Nastratin reînvie proaspăt, dintr-o neistovită plăcere a spunerii. Fabulația cu tâlc se desfășoară pe îndelete, ca matcă a unei înțelepciuni milenare, întoarsă și asimilată într-o viziune realistă, în interiorul căreia morala, modernă, indulgentă, se transmite fără acreală, chiar
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
căreia morala, modernă, indulgentă, se transmite fără acreală, chiar șugubăț. Tot o prelucrare este culegerea Fabule și istorioare (I-II, 1841), unde motive livrești și populare de mare vechime sunt îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
condus „Revista critică”, apărută la Iași în 1927-1940. A colaborat la „Viața românească”, „Renașterea română”, „Curentul nou”, „Cercetări literare”, „Buletinul cărții”, „Convorbiri literare”, „Tribuna românilor de peste hotare” și la publicații străine precum „Revue de la dialectologie romane”, „Münchener Allgemeine Zeitung”, „Europa orientale”, „Archivum romanicum” ș.a. A fost distins cu Premiul Academiei Române pentru studiul Sufixele românești (1915). Și-a mai semnat articolele polemice Filologus, Gramm sau Grammaticus. Ca istoric literar, P. s-a ilustrat în domeniul literaturii române vechi prin cursurile ținute la
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
bonomia vicleană, ludic-disperată, a unor formulări (fals) liniștitoare și, pe de altă parte, zbuciumul mistuitor al unei anxietăți holiste, dotată cu oarecare coloratură social-politico-culturală și contextualizată geopolitic, în fond cu adresă ontică. Anxietate virtual dezamorsată totuși de sugerarea unui chietism oriental, atins prin dobândirea bucuriei contemplației, după procedeul hazului de necaz. Mărunta imagerie prozaică e investită, fără patos sau poză, cu semnificații ale interogației asupra rosturilor ultime, schițate cu nerv și curmate brusc. Colorată anecdotic, lirica lui P. este de regulă
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
, revistă apărută la Paris în noiembrie (două numere) și la București în decembrie 1874, sub direcția lui Frédéric Damé. Subintitulată „Revue de l’Europe Orientale”, publicația beneficiază de colaborarea slavistului Louis Léger, care semnează articolele Drama modernă în Serbia și Literatura slavă în timpul Evului Mediu. Potrivit concepției epocii că literatura populară reprezintă în cel mai înalt grad spiritualitatea unui popor, directorul revistei arată un interes
LA ROUMANIE CONTEMPORAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287727_a_289056]
-
ceea ce se dovedește a fi esențial, dispariția unei epoci, a unei lumi. Întoarcerea în timp se oprește la anii miraculoși ai copilăriei, trece la pitorescul mahalalelor Spirea Veche sau Dichiu, la Bucureștii sfârșitului de veac, urbe încă ezitând între fastul oriental și noutățile Europei, ajunge la vremea războiului dintre 1916 și 1918, fără a fi uitată viața de elev și student ori de tânăr profesor, înțesată de experiențe și de întâlniri care pot marca o existență. Sunt reînsuflețite figurile mamei și
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
una a reflexivității, întrucât constă, așa cum afirmă Ulrich Beck, în „modernizarea modernității”. Într-un astfel de context, admit că și tranziția postcomunistă poate fi analizată ca un tip distinct de modernizare reflexivă. Căderea regimurilor comuniste din țările Europei Centrale și Orientale este considerată de mulți ca unul dintre indiciile intrării în noul stadiu al modernității. Tot astfel, comunismul ar fi de considerat, urmându-i pe R. Aron, Z. Bauman sau R. Murray, nu ca o expresie pseudomodernă sau ca o abatere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată, actualul stadiu al modernității din statele dezvoltate aprofundează individualizarea și o transformă „în forma cea mai avansată [s.n.] de societalizare dependentă de piață, drept, educație etc.”. Relația contradictorie dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca un tot, adică să o considerăm în mod integral, oriunde ar fi ea - în țări dezvoltate sau subdezvoltate, în sud sau în nord, în est sau în vest, sau să ne limităm doar la Europa, America de Nord și Asia de Sud și Orientală, pentru a-i prospecta mai atent mesajele și implicările? Vă propun să ne limităm mai ales la învățământul superior și să considerăm doar țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare rapidă. Vom observa de îndată că istoria educației este aici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
2,9% în 1995 și 3,5% în 2001), Luxemburg (4,3% în 1995), Spania (4,7% în 1995 și 4,4% în 2001) sau Italia (4,9% în 1995 și 4,4% în 2001). Dintre țările Europei Centrale și Orientale, cele mai mari investiții în dezvoltarea capitalului uman le-au făcut, în 1999, Estonia (7,4%), Letonia (6,3%), Lituania (6,5%), Cipru (5,7%) sau Polonia (5,2%), iar cele mai mici România (3,4%), Bulgaria (3,8%) sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perioada 1995-2000 acestea au crescut cu 5%, iar după 2000, ritmul de creștere s-a păstrat. Din ansamblul cheltuielilor publice, 13% sunt investite în educație, ceea ce corespunde unui procent de circa 5,9% din PIB. Țările din Europa Centrală și Orientală, deși aflate în mare decalaj față de UE-15 sau față de SUA și Japonia, au crescut rapid după 1995 cuantumul cheltuielilor publice și private pentru învățământul superior ca întreg și pentru un student. În acest context, situația României nu este deloc de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prea puțin relevante pentru așteptările funcționarilor publici. Consecința a fost că, în mai puțin de 2-3 ani, Israelul a fost pur și simplu invadat de oferte educaționale ale unor universități din Marea Britanie, Franța, Germania și din țările Europei Centrale și Orientale, care și-au construit „antene” locale ofertante de calificări, sau funcționarii publici s-au deplasat spre universități din aceste țări pentru a obține mult râvnita diplomă aducătoare de sporuri salariale. Sute de diplome emise de instituții străine trebuiau apoi să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu articole sau cu proză. Octavian Goga publică Însemnările unui trecător, Ciocoismul vine la noi, dar și Poezii noi; Ion Minulescu - Cântecul scutierilor, Citiți-le la drum, Mode, Cafeneaua boemilor, Sărutarea; G. Coșbuc își va publica poemele la rubrica „Povestiri orientale”, semnând și articolul Sărbători fără de rost; D. Anghel - Un vis simbolic, Sămănătorul, Amintiri despre Ioan Adam, Reflecțiile unui poet, iar G. Topîrceanu - În noapte. Sunt prezenți în paginile revistei și Mihai Codreanu, Dumitru Rareș, Horia Furtună ș.a. Este recuperat „un
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
dată atunci când a trebuit să „legăm” Iașul de satul Trifești, locul pe care s-a focalizat interesul nostru de cercetare pentru o perioadă de timp. Astfel, acompaniate de zăngănitul pieselor componente ale mașinii, de triluri de muzică autohtonă cu influențe orientale lăsate cu bună știință să răzbată și dincolo de spațiul „înghesuit” din interiorul vehiculului, am străbătut de fiecare dată drumul șerpuitor către sat. Relieful larg vălurit, cu platouri joase, văi largi și dealuri cu culmi line ce ne permitea dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
repetiția goală a unor propoziții sacrosancte -, s-a ivit luxurianța disciplinelor secundare. Abundența filologiilor renascentiste a introdus modelul adevărului-corectitudine. Redescoperirea grecilor păgâni, lipsiți multă vreme de avocați cu aplomb, era un demers mult mai fascinant decât ucenicia în marginea patrologiilor orientale. Reforma a acuzat distorsiunile speculative suferite de tradiția apostolică a Bisericii, validate de universalismul politic al centrului ecleziastic roman. Teologii au devenit istorici ai dogmei și, mult mai puțin, pneumatofori. Încercând să se întoarcă la Biserica primilor creștini, Reforma a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate îndumnezeită. Redescoperirea sensului apartenenței la comunitatea luminată de Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura păcătosului grăiește, adesea, un adevăr spinos. Când uniformele răutății vor defila în paginile presei, vom avea oare smerenia de a ne recunoaște ipocrizia? Se vor cerne rândurile? Despre îngrijorătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și vitalitatea unei credințe născute într-o geografie prea puțin europeană este greu de înțeles. În fond, creștinismul apostolic a înflorit în vremuri de remarcabilă ostilitate politică, așa cum în secolul XX numeroase persecuții n-au inhibat viața comunităților de creștini orientali. Creștinismul răsăritean, așadar, reprezintă un caz special de tradiție religioasă imună sau chiar ostilă față de seducțiile modernității. El împărtășește ceva din destinul religiei islamice, care percepe în Babilonul lumii contemporane o invitație la apostazie. Confruntat cu această dificultate a alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
4. Această primă contribuție notabilă va fi apoi fructificată și de alți editori și comentatori ai operei monahului egiptean, între care trebuie să-i amintim pe Wilhelm Bousset 5 și, mai ales, pe Irénée Hausherr, SJ, profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma, responsabil pentru stabilirea paternității evagriene a Tratatului despre rugăciune - atribuit, până în anul 19346, Sfântului Nil Sinaitul. Același iubitor al tradiției răsăritene, I. Hausherr, a încercat în nenumărate studii și cărți 1 să-l recupereze pe Evagrie Ponticul în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a sclaviei, fricii și terorii, tânărul Serghei pierde contactul cu realitatea discretă a prezenței lui Dumnezeu, pe care o cunoscuse de mic în slujbele Bisericii și în „liturghia după liturghie” a cosmosului. A fost atunci tentat să caute în mistica orientală a vidului o soluție la chinuitorul său zbucium lăuntric, în care pulsa suferința pentru destinul nefericit al Rusiei. Abandonând voluntar rugăciunea, aflat încă la Moscova, Serghei se dedică pentru câțiva ani așa numitei „meditații transcendentale” (constând într-un exercițiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stabilește la Paris, unde va și expune câteva dintre lucrările sale artistice (Palais des Tuileries). Treptat, fiind ajutat de conversații și lecturi teologice, dar mai ales de o atenție sporită față de mișcările inimii, preotul Sofronie - înstrăinat pentru totdeauna de practicile orientale - primește din nou vizita harului printr-o chemare la o intensă pocăință lăuntrică. Înscris pentru un an la cursurile Institutului Teologic „Sf. Serghie” din Paris, preotul Sofronie petrece, precum Iacob în pustie, lungi nopți de război lăuntric cu mândria omului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numai plecând de la aceste exigențe teologice, extrase din harta genetică a proclamației evanghelice a Bisericii. Datorită acestui raport de anterioritate a teologicului față de estetic - un criteriu pregnant în primul mileniu creștin, indiferent dacă este vorba de tradiția latină, bizantină sau orientală -, unitatea tematică ce orchestrează detaliile reprezentării Patimii nu poate rămâne aleatorie. Acest lucru îl demonstrează limbajul liturgic folosit de Biserica răsăriteană în zugrăvirea Răstignirii Domnului. Toate registrele - muzical, iconografic, imnografic și coregrafic - implicate în slujbele din Joia, Vinerea și Sâmbăta Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cei apropiați lor. La emisiunea Good Morning, America a postului TV ABC a fost lansat un program intitulat „Healing from the Heart”. Doctorul Oz a vorbit despre centrul său de tratament al bolilor de inimă din New York, unde medicina complementară orientală se întâlnește cu cea occidentală. Sub comanda doctorului Oz, proiectul oferă programe de nutriție, acupunctură, masaj, bioenergie, reflexologie și rugăciune, în acest spital holistic al viitorului. Doctorul Clapp afirmă: „Aș putea să prezint numeroase studii de caz ca să-mi justific
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]